Mecanismul extins de creditare (ECF) oferă asistență financiară statelor cu probleme de durată legate de balanța de plăți. ECF a fost creat în cadrul Fondului pentru reducerea sărăciei și creșterea economică (PRGT) recent instituit, în contextul reformelor mai largi ce au drept scop acordarea unui sprijin financiar mai flexibil și mai bine ajustat la necesitățile variate ale statelor cu venituri mici, inclusiv în timpul crizelor. ECF este succesorul mecanismului de creditare pentru reducerea sărăciei și creștere economică (PRGF), constituind principalul mecanism de acordare a susținerii pe termen mediu statelor cu venituri mici. ECF asigură acces la sume mai mari, în condiții de finanțare cu un grad mai mare de concesionalitate, cu cerințe mai flexibile față de conținutul programelor, cu condiții simplificate și cu accent mai mare pe atingerea scopurilor prioritare.

Asistență financiară ajustată la necesitățile țării

Scopul. Ca și PRGF, mecanismul predecesor Mecanismului extins de creditare, ECF acordă susținere programelor economice ale statelor, care au drept scop să asigure stabilitatea și sustenabilitatea macroeconomică, aliniate la obiectivul de reducere a sărăciei și de asigurare a creșterii economice durabile. Existența unui program susținut prin ECF servește drept catalizator pentru atragerea asistenței externe suplimentare.

Eligibilitatea. La resursele ECF au acces toate statele membre eligibile pentru PRGT, care se confruntă de mai mult timp cu probleme privind balanța de plăți, adică aflate în situația când se preconizează, că dezechilibrele macroeconomice fundamentale vor persista pe termen mediu sau lung.

Durata și accesul repetat. Asistența în cadrul acordurilor ECF este pusă la dispoziția statelor membre pe un termen inițial de 3-4 ani, pentru o perioadă totală de cel mult cinci ani. După ce un acord ECF a expirat, a fost anulat sau reziliat, pot fi aprobate acorduri ECF suplimentare.

Accesul. Accesul la fondurile ECF este determinat pentru fiecare caz separat, luând în considerație necesitățile legate de balanța de plăți ale țării și temeinicia programului său economic, și se bazează pe norme de acces[1].

Accesul total la fondurile concesionale din cadrul PRGT este limitat la 100 procente din cotă pe an și total credite concesionale nerambursate de cel mult 300 procente din cotă. Aceste limite pot fi extinse în circumstanțe excepționale. În caz de necesitate, accesul poate fi extins pe parcursul valabilității unui acord ECF.

Condiționalitate optimizată și concentrată

În cadrul acordurilor ECF, statele membre se angajează să implementeze un set de politici care le va ajuta să atingă un progres semnificativ în asigurarea stabilității și durabilității macroeconomice pe termen mediu. Aceste angajamente, inclusiv condițiile specifice, sunt descrise în scrisoarea de intenție a statului membru.

FMI a optimizat condiționalitatea programelor pentru a se concentra asupra acțiunilor de politici care sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor propuse. Programele susținute prin ECF trebuie să se bazeze pe strategia de dezvoltare a statului beneficiar și să aibă ca scop asigurarea atingerii obiectivelor de ordin social. Cerințele relevante privind documentația au devenit mai flexibile. Se permite ca documentele de program ale statelor care dispun de strategii de reducere a sărăciei valide pentru cel puțin un an până la evaluarea programului să descrie în ce mod bugetul public pentru anul curent și pentru anul următor (dacă este posibil) și reformele structurale planificate vor contribui la atingerea progresului în implementarea strategiei naționale de reducere a sărăciei.

Condițiile cantitative sunt folosite pentru a monitoriza variabilele legate de politicile macroeconomice, cum ar fi agregatele monetare, rezervele internaționale, echilibrul bugetar-fiscal și datoria externă, în contextul atingerii obiectivelor programului. Programele finanțate în baza ECF au scopul de a salvgarda cheltuielile de ordin social și alte domenii prioritare, inclusiv prin intermediul stabilirii unor ținte cantitative explicite, dacă este posibil.

Criteriile de referință structurale se utilizează pentru monitorizarea reformelor de importanță crucială pentru atingerea scopurilor programului. În contextul evaluării programului, progresul atins este analizat în baza criteriilor de referință respective. Aceste măsuri diferă de la program la program, dar pot, de exemplu, să includă măsuri de îmbunătățire a funcționării sectorului financiar, de edificare a sistemelor de asistență socială sau de consolidare a managementului finanțelor publice. Condițiile obligatorii privind măsurile de reforme structurale au fost abrogate.

Evaluările programului de către Consiliul de directori executivi al FMI au o importanță critică pentru evaluarea rezultatelor obținute în cadrul programului și adaptarea lui la evoluțiile economice. Evaluările periodice planificate au loc la intervale de maximum șase luni.

Condițiile de creditare cu concesionalitate sporită

Până la finele anului 2014 rata dobânzii pentru creditele ECF este egală cu zero procente, perioada de grație pentru astfel de credite este de 5½ ani, iar termenul de scadență este de 10 ani. FMI actualizează ratele dobânzii pentru toate fondurile concesionale din cadrul PRGT o dată la fiecare doi ani, următoarea revizuire fiind planificată pentru finele anului 2014.