FMI a inspectat Moldova

Se ştie bine că, în anii precedenţi, cînd Moldova avea memorandumuri cu Fondul, misiunile acestuia au spus multe cuvinte de bine despre politica monetară, pe care o promovează Banca Naţională a Moldovei şi guvernatorul ei constant, Leonid Tâlmaci. Cît priveşte acţiunile guvernelor, care au sarcina să promoveze transformările structurale şi reformele de piaţă, nimeni nu a reuşit să merite asemenea complimente, pînă acum.

Misiunea FMI a făcut prima evaluare a implementării de către Cabinetul de Miniştri a programului de reducere a sărăciei şi sprijinire a creşterii economice. Misiunea a fost condusă de Thomas Richardson, şef-adjunct al subdiviziunii Nord-Est (Bielarus, Moldova, Norvegia şi Rusia) a Departamentului European al Fondului.

În conferinţa de presă de totalizare a activităţii misiunii, Prim-ministrul Vasile Tarlev nu şi-a putut stăpîni emoţiile. El s-a arătat foarte mulţumit de atmosfera de încredere care a domnit la toate negocierile cu experţii misiunii.

De remarcat faptul că despre succesele Guvernului se putea judeca şi după cei prezenţi la conferinţa de presă la care, pe lîngă Prim-ministrul Vasile Tarlev, au mai participat Guvernatorul BNM, Leonid Tâlmaci, şi ministrul finanţelor, Mihai Pop.

Vasile Tarlev a recunoscut faptul că experţii misiunii, împreună cu prim-viceprim-ministrul Zinaida Greceanîi, responsabilă de problemele macroeconomice în cadrul Guvernului, cu Guvernatorul BNM, Leonid Tâlmaci, ministrul finanţelor, Mihai Pop, şi cu ministrul economiei şi comerţului, Igor Dodon, au lucrat în regim non - stop.

Premierul s-a arătat deosebit de mulţumit de faptul că experţii misiunii Fondului şi membrii Guvernului au o viziune similară asupra problemelor existente şi metodelor de rezolvare a acestora, care fac posibilă atingerea creşterii economice în R Moldova.  

Şeful misiunii, Thomas Richardson, a confirmat caracterul fructuos al conlucrării. El a amintit că, potrivit programului pe termen de 3 ani, pe care FMI 1-a semnat cu Guvernul în mai 2006, Fondul va studia mersul realizării acestuia şi succesele obţinute de Executivul de la Chişinău în cadrul programului.

Referindu-se la rezultatele evaluării, Richardson a spus că misiunea a constatat „rezultate foarte bune". Situaţia macroeconomică a ţării a evoluat doar cu mici abateri de la Memorandumul semnat în mai 2006. Misiunea este satisfăcută de faptul că, în pofida şocurilor din exterior, cărora este supusă economia moldovenească, situaţia financiară a republicii este stabilă şi nu există premise ca ea să se înrăutăţească.

De asemenea, Misiunea a apreciat pozitiv principalii parametri ai bugetului pe anul 2007, adoptat de Parlament în două lecturi.

Şeful Misiunii presupune că, chiar pînă la sfîrşitul anului 2006, Moldova va obţine în cadrul acestui program o tranşă de $47 mln., şi nu de $17 mln., precum se preconizase anterior.

Totodată, Misiunea a enunţat mai multe sugestii la adresa Guvernului, îndreptate spre promovarea mai dură a transformărilor structurale. Richardson a spus că în perspectivă, vremuri grele aşteaptă Moldova, aşa că Guvernul ar trebui „să mai strîngă centura şi să reducă cheltuielile...".

Misiunea crede că dublarea tarifelor la gaze va avea efecte negative în lunile de iarnă, cînd consumul de gaze va atinge cote de vîrf. Experţii FMI apreciază că economia republicii încă nu a trăit din plin consecinţele negative ale interzicerii importurilor de vinuri moldoveneşti pe piaţa de desfacere tradiţională - Rusia.

Pornind de la experienţa ţărilor europene, în care pe piaţă se atestă o concurenţă acerbă, Richardson nu a exclus faptul că locul unor furnizori ar putea fi ocupat de alţi vinificatori. In acest caz, revenirea rapidă a vinurilor moldoveneşti pe piaţa rusă ar putea fi mai puţin reuşită şi impresionantă.

Întrebat dacă suma de $45 mln., cu care Fondul a suplimentat finanţările pentru Moldova, este una maxim sau minim posibilă, Vasile Tarlev a spus: „Banii mereu nu ajung, pentru că niciodată nu sînt mulţi. Cred că decizia de a extinde finanţările cu $45 mln. este una foarte echilibrată şi bine gîndită".

Misiunea s-a arătat satisfăcută de amendamentele operate la Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei. Experţii misiunii susţin că, în prezent, banca centrală a ţării deţine posibilităţi largi ca să nu admită creşterea preţurilor de consum, prin urmare, să controleze eficient inflaţia monetară.

Şeful misiunii a spus că, în realitate, inflaţia de bază în republică în anul 2006 este mai mică decît indicatorii acesteia pentru nouă luni ale acestui an. Experţii Fondului au în vedere inflaţia importată în Moldova ca urmare a scumpirii resurselor strategice, în special, a gazelor naturale, al căror preţ, în anul 2006, s-a ridicat de la $80 pînă la $160 pe mia de metri cubi.

Richardson a recunoscut faptul că experţii Fondului au sperat ca la sfîrşitul anului 2006 rezervele valutare de care dispune BNM să fie mai mari.

Împreună cu banii oferiţi de FMI, rezervele valutare ale BNM se vor apropia de $1 mlrd. Optimiştii sînt bucuroşi de o atare evoluţie a relaţiilor Republicii Moldova cu Fondul care, aprinzînd culoarea verde a semaforului în calea investiţiilor străine în economia moldovenească, a oferit republicii o şansă nouă. Pesimiştii însă se întreabă de ce Fondul „pompează" atîtea rezerve valutare în BNM. Căci cu ajutorul lor nu poţi decît „potoli" izbucnirile de pe piaţă şi asigura volumul necesar al importurilor în ţară. Nu sînt nişte bani de investiţii care, în cazul în care ar fi plasaţi chibzuit în economie, ar putea fi valorificaţi pentru producţie şi extinderea exporturilor, care scad dramatic comparativ cu importurile?
 

Alexandru VASCAUŢAN

Notă (din partea www.imf.md): acest articol a fost scanată prin intermediul OCR-software, care a procesat în mod automat textul, ceea ce ar fi putut cauza unele erori în text.