Moldova & IMF IMF Activities Publications Press Releases


Notă de informare publică, nr. 05/23
17 februarie 2005
International Monetary Fund
700 19th Street, NW
Washington, D.C. 20431 USA

 

FMI încheie consultările cu Republica Moldova din 2004
pe marginea Articolului IV

Notele de informare publică fac parte din eforturile FMI în scopul promovării transparenţei viziunilor FMI şi analizei evoluţiilor şi politicilor implementate. NIP sunt publicate cu acordul ţării (sau ţărilor în cauză) după dezbaterile în cadrul Consiliului Executiv pe marginea consultărilor cu ţările membre în cadrul Articolului IV privind supravegherea evoluţiilor la nivel regional, monitorizarea după încheierea programului şi evaluările retrospective a ţărilor membre angajate în programe pe termen mai îndelungat. De asemenea, notele de informare se publică după dezbaterea în cadrul Consiliului Executiv a chestiunilor de politici generale, dacă Consiliul Executiv nu decide altfel pentru cazul concret. Raportul echipei FMI asupra consultărilor cu Republica Moldova din 2004 pe marginea Articolului IV este de asemenea disponibil.

La 7 februarie 2005, Consiliul Executiv al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a încheiat consultările pe marginea prevederilor Articolului IV cu Republica Moldova.1

Informaţii generale

În 2003-2004, activitatea economică a beneficiat de o conjunctură externă favorabilă. PIB-ul a înregistrat o creştere de 6,3 la sută în 2003, atingând un nivel de 6,5 la sută (anual) în prima jumătate a 2004. Volumul mare şi în creştere al transferurilor băneşti de la cetăţenii aflaţi la muncă peste hotare a contribuit la creşterea economică bazată pe consum, ajutând la consolidarea restabilirii Moldovei după criza regională din 1998. Cu toate că rezultatele economice bune din ţările vecine au încurajat exportul, contribuţia comerţului net în creşterea economică a înregistrat valori negative. În pofida redresării economice, Moldova rămâne cu mult în urma vecinilor săi, parţial din cauza conflictului Transnistrean. Mai mult ca atât, capacitatea de producere a scăzut împreună cu exodul continuu al populaţiei apte de muncă în perioada de după criza din 1998.

Inflaţia preţurilor de consum a atins nivelul maxim de 17 la sută pentru douăsprezece luni la situaţia din octombrie 2003, reflectând o majorare bruscă în perioada de tranziţie a preţurilor la produsele alimentare dar a coborât până la circa 11 la sută în octombrie 2004. Aprecierea leului a ajutat la atenuarea impactului de pe urma preţurilor mai ridicate la petrol însă presiunile asupra consumului intern şi o piaţă mai limitată a forţei de muncă au menţinut inflaţia preţurilor la produsele nealimentare la cote înalte, în timp ce creşterea rapidă a masei monetare şi volumului creditelor acordate au încins din nou aşteptările inflaţioniste.

În pofida aprecierii substanţiale a cursului real de schimb al leului, competitivitatea internaţională continue să fie favorabilă. Nivelul salariilor exprimate în dolari este mult mai jos decât în ţările vecine, totodată s-a atestat o înviorare a exporturilor. Deşi cursul de schimb real a crescut cu 11½ la sută (anual) pe parcursul primelor nouă luni ale anului 2004, acesta a rămas sub nivelul înregistrat la sfârşitul anului 2000. Deficitul oficial al contului curent a crescut semnificativ până la 6,8 la sută din PIB în 2003 dar e probabil ca deficitul de facto să fie mai mic datorită transferurilor băneşti de peste hotare intrate prin canale neoficiale, facturarea sub preţul mărfii a importurilor şi facturarea la preţuri excesive a exporturilor.

După ce în 2003 s-a înregistrat un excedent bugetar, în 2004 s-a produs o relaxare considerabilă în politica bugetar-fiscală. În timp ce volumul veniturilor fiscale a rămas la un nivel înalt datorită unor eforturi mai energice de colectare a impozitelor şi inflaţiei mai mare decât s-a aşteptat, veniturile nefiscale şi granturile preconizate au fost mai mici decât s-a aşteptat iar cheltuielile primare au depăşit prognozele bugetului iniţial. Bugetul a fost revăzut în octombrie 2004 şi în prezent personalul FMI prognozează un deficit al bugetului de stat în mărime de 1,1 la sută din PIB pentru anul 2004 în comparaţie cu un deficit de 0,4 la sută din PIB potrivit bugetului iniţial. În condiţiile unei finanţări noi din exterior limitate şi veniturilor din privatizare sub nivelul aşteptat, guvernul a recurs la o finanţare mai mare din partea băncii şi a continuat să înregistreze restanţe la plata datoriei faţă de un număr de creditori bilaterali, reluând totodată plata dobânzii faţă de creditorii Clubului de la Paris. Acordurile recente de restructurare a datoriei, în special răscumpărarea creanţelor de la Gazprom care s-a produs concomitent cu aprecierea leului, au dus la o micşorare semnificativă a datoriei externe în raport cu PIB.

Politica monetară a fost de asemenea expansionistă în 2004 datorită volumului mare de transferuri băneşti de peste hotare. În condiţiile în care nivelul inflaţiei s-a mai temperat în 2004, Banca Naţională a Moldovei (BNM) a sporit procurările de valută străină în urma cărora rezervele valutare au atins un nivel record de $392 milioane dolari la finele lunii septembrie, atingând în sfârşit nivelul de până la 1998. În pofida eforturilor de sterilizare mai intense, atât baza cât şi masa monetară au crescut cu peste 30 la sută (anual).

Reformele structurale continue să se desfăşoare într-un ritm lent în timp ce costurile tranzacţionale ridicate constrâng în continuare creşterea sectorului privat. Un anumit progres s-a înregistrat în reformele bugetar-fiscale şi revizuirea cadrului legal ce afectează investiţiile, microfinanţarea, auditul, evidenţa contabilă şi leasing-ul. Cu toate acestea, în pofida eforturilor de a simplifica procedura de leasing şi înregistrarea afacerilor, nu s-au atestat careva îmbunătăţiri semnificative a climatului de afaceri. Mai mult ca atât, programul de privatizare bate pasul pe loc, în timp ce corupţia continue să fie răspândită pe larg şi nivelul de guvernare este slab. Imixtiunea guvernului în sectorul privat – inclusiv restricţiile formale şi neformale la exportul anumitor mărfuri agricole – pune la îndoială angajamentul autorităţilor pentru reformele de piaţă. Definitivarea Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS) este un pas în direcţia corectă, însă implementarea acestea a fost lentă şi neregulată.

Evaluarea Consiliului Executiv

Directorii au salutat redresarea economică din ultimul timp, moderarea inflaţiei şi consolidarea poziţiei Moldovei pe plan extern. Totodată, Directorii şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu baza fragilă a redresării economice şi au fost de acord că sarcina principală este crearea unui mediu prielnic dezvoltării sectorului privat şi investiţiilor străine, ceea ce va ajuta la promovarea unei creşteri economice durabile, crearea locurilor de muncă în ţară şi reducerea sărăciei. În acest context, Directorii au chemat autorităţile să acorde o prioritate principală revitalizării reformelor structurare şi reducerii intervenţiei guvernului în economie, orientând totodată politicile economice spre micşorarea presiunilor inflaţioniste şi susţinerea unei creşteri economice pe termen lung. Directorii de asemenea au subliniat importanţa eforturilor în vederea soluţionării conflictului Transnistrean.

Directorii au remarcat că creşterea economică rapidă din ultimul timp a beneficiat de pe urma conjuncturii favorabile externe, precum şi volumului mare şi în creştere al transferurilor băneşti de la cetăţenii aflaţi la muncă peste hotare. În timp ce perspectivele pe termen scurt continuă să fie pozitive, directorii au atras atenţia la riscurile legate de dependenţa excesivă de transferurile băneşti, cât şi impedimentele ce stau în calea creşterii economice sustenabile pe termen mediu. Acestea din urmă includ: apariţia deficitului braţelor de muncă şi capacităţile tot mai restrânse în rezultatul emigraţiei pe scară largă, mediul de afaceri complicat şi vulnerabilitatea în faţa şocurilor din exterior.

Directorii au subliniat că accelerarea reformelor structurare va juca un rol foarte important pentru redresarea economică sustenabilă şi îmbunătăţirea competitivităţii externe. Ei au notat că reformele structurale au intrat în impas şi au îndemnat autorităţile să urgenteze implementarea politicilor structurale prevăzute în Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS), pentru a încuraja investiţiile, inversa actuala tendinţă de emigrare şi a îndrepta transferurile băneşti în sfera productivă. Aceasta va necesita eforturi hotărâtoare în vederea reducerii imixtiunii guvernului în economie, reluarea procesului de privatizare, reducerea treptată a reglementărilor excesive şi reforma sectorului public în scopul îmbunătăţirii serviciilor prestate. Cu toate că aprobarea recentă a strategiei de combatere a corupţiei reprezintă un pas în direcţia corectă, directorii au accentuat că implementarea energică a acestei strategii este la moment un factor esenţial în demonstrarea ataşamentului său la strategie şi susţinerea eforturilor de reformare.

Directorii au recomandat autorităţilor să adopte o poziţie bugetar-fiscală mai dură decât cea prevăzută la moment. Acest lucru ar susţine eforturile BNM de ţinere a inflaţiei sub control şi ar permite deservirea datoriei externe curente, astfel preîntâmpinând acumularea de mai de parte a arieratelor. Întru asigurarea stabilităţii, politica bugetar-fiscală ar putea beneficia de pe urma unei priviri mai clarvăzătoare şi a unei atenţii mai mare asupra cadrului de cheltuieli pe termen mediu care să prevadă mijloace financiare corespunzătoare pentru realizarea scopurilor legate de reducerea sărăciei. Directorii au salutat eforturile întreprinse de autorităţi în vederea consolidării procesului bugetar şi perfecţionării administraţiei fiscale, precum şi au subliniat necesitatea întreprinderii măsurilor de lărgire a bazei de impozitare, inclusiv prin eliminarea scutirilor de impozite. De asemenea, s-a accentuat importanţa eforturilor de fortificare a viabilităţii sistemului de pensii pe termen lung.

Directorii au recomandat ca politica monetară să atragă o atenţie mai mare obiectivului inflaţiei. Ţinând cont de creşterea rapidă a volumului creditelor acordate şi intrările valutare semnificative din ultimul timp, este important ca Banca Naţională a Moldovei să adopte o poziţie mai dură, şi dacă este necesar, să întreprindă eforturi de sterilizare mai mari pentru contracararea presiunilor inflaţioniste în creştere. Asigurarea independenţei Băncii Naţionale a Moldovei ar ajuta la realizarea obiectivului de menţinere unui nivel scăzut al inflaţiei. Deşi sporirea rezervelor valutare este un lucru dezirabil, câţiva Directori au sugerat că aprecierea nominală a cursului de schimb al leului ar fi potrivită dacă fluxurile valutare vor continua să crească rapid. Totodată, o politică valutară mai flexibilă ar servi Moldovei pe viitor în absorbirea şocurilor din exterior. Cu toate acestea, unii Directori şi-au exprimat rezervele în legătură cu permiterea aprecierii cursului de schimb la momentul dat, reieşind din preocuparea de competitivitate şi incertitudinea fluxurilor valutare de peste hotare. Pentru a îmbunătăţi competitivitatea, Directorii s-au pronunţat pentru întreprinderea unor eforturi suplimentare întru eliminarea impedimentelor rămase în calea comerţului.

Directorii au menţionat cu satisfacţie că indicatorii sectorului financiar din Moldova sunt în mare parte favorabili, dar totodată au chemat autorităţile să abordeze vulnerabilităţile rămase în conformitate cu recomandările Programului de Evaluare a Sectorului Financiar (FSAP). În particular, ei s-au pronunţat pentru reducerea rolului guvernului şi intervenţiei administrative în sector, pentru un grad mai mare al transparenţei în structura de proprietate asupra instituţiilor şi corporaţiilor financiare, cît şi pentru întreprinderea eforturilor în vederea abordării punctelor slabe rămase în cadrul de combaterea a spălării banilor/combaterii finanţării terorismului.

Directorii au elogiat autorităţile pentru restructurarea cu succes a unor datorii externe a Moldovei şi reducerea poverii datoriei în ansamblu. Ei au salutat reluarea plăţii dobânzii faţă de creditorii Clubului de la Paris, dar au subliniat că totodată trebuie de rezolvat problema cu arieratele restante şi aşteaptă să vadă continuarea eforturilor de normalizare a relaţiilor cu creditorii externi.

Directorii au remarcat că statistica oficială din Moldova în general corespunde cerinţelor de supraveghere. Ei au încurajat autorităţile să abordeze neajunsurile rămase – în special privind statistica preţurilor şi conturilor naţionale – cu sprijinul Fondului de asistenţă tehnică.

Directorii şi-au exprimat speranţa în menţinerea unui dialog strâns de politici asupra priorităţii reformelor cu autorităţile Moldovei în perioada viitoare. Ei au subliniat în special că implementarea eficientă a unui program credibil şi bine închegat de reforme în concordanţă cu SCERS, împreună cu politicile moderate pe termen scurt, este un factor esenţial în vederea acumulării unei experienţe pozitive necesare pentru a beneficia de o posibilă finanţare din partea FMI.

 
         

Republica Moldova: Indicatorii economici selectivi


 

2002
 

2003
 

2004
Estimat

2005
Prognozat


 

(în procente, dacă nu este indicat altfel)

Volumul producţiei şi preţurile        
PIB-ul nominal (în mln. lei)

22,556

27,297

31,836

36,779

Creşterea PIB-ului real

7.8

6.3

7.0

5.0

Preţurile de consum (la sfârşit de perioadă)

4.4

15.7

11.0

9.5

         
 

(raportat la PIB, procente)

Finanţe publice (guvernul general)        
Soldul total (de casa)

-1.8

0.7

-1.1

 -2.5

Soldul total (obligaţiuni)

-0.9

0.2

-1.5

 -2.5

         
 

(modificarea în procente, dacă nu este indicat altfel)

Agregate monetare        
Masa monetară (M3)

36.0

30.7

32.9

29.2

Creditul în economie

34.3

45.4

18.5

20.6

         
Sectorul extern        
Soldul contului curent (procente din PIB)

-4.4

-6.8

-6.7

-6.3

Total datoria externă (procente din PIB)

101.2

89.5

63.3

58.4

Total deservirea datoriei (ponderea în exportul de mărfuri şi servicii, procente)

28.3

21.3

21.3

17.2

Rezervele oficiale brute (în mln. dolari)

268.8

302.3

421.3

504.7


Sursă: autorităţile Republicii Moldova; şi estimările personalului FMI.
   

1 Conform prevederilor Articolului IV din Statutul FMI, FMI poartă discuţii bilaterale cu ţările membre de regulă fiecare an. O echipă de experţi vizitează ţara respectivă, colectează informaţii economice şi financiare, şi discută evoluţiile şi politicile economice cu persoanele oficiale. Revenind la cartierul general al FMI, personalul pregăteşte un raport în baza căruia au loc dezbateri în cadrul şedinţei Consiliului Executiv. După încheierea dezbaterilor, Directorul General, în calitate de Preşedinte al Consiliului face o totalizare a viziunilor exprimate de Directorii executivi şi transmite sinteza discuţiilor autorităţilor ţării.

 

IMF EXTERNAL RELATIONS DEPARTMENT
Public Affairs: 202-623-7300 - Fax: 202-623-6278
Media Relations: 202-623-7100 - Fax: 202-623-6772

Source