Consiliul Executiv al FMI a finalizat consultările cu Republica Moldova în cadrul Articolului IV pentru 2006
Comunicat de Informare Publică (PIN) Nr. 06/5415 mai 2006
|
Comunicatele de Informare Publică (PIN) sunt o parte componentă a eforturilor susţinute de FMI în vederea promovării transparenţei, a viziunilor FMI, a analizei evoluţiilor economice şi a politicilor implementare. Cu acordul ţării (sau ţărilor) implicate, PIN-urile sunt emise în urma discuţiilor din cadrul Consiliului Executiv pe marginea consultărilor privind Articolul IV cu statele membre, pe marginea rolului FMI de supraveghere a evoluţiilor la scară regională, pe marginea monitorizărilor de după expirarea programelor, şi pe marginea rapoartelor de evaluare ex-post a statelor membre cu angajamente de programe pe termen mai îndelungat. PIN-urile sunt de asemenea emise după discuţiile din cadrul Consiliului Executiv despre chestiuni de politică generale, dacă Consiliul Executiv nu decide altceva într-un anumit caz concret. |
La 5 mai 2006, Consiliul Executiv al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a finalizat consultările în cadrul Articolului IV cu Republica Moldova.1
Informaţie generală
Creşterea economică a continuat să fie robustă, deşi forţele motrice ale creşterii, consumul casnic şi construcţiile, rămân în mare măsură dependente de fluxurile remitenţelor trimise de cei angajaţi in străinătate (care actualmente ating cota de circa 30% din PIB), şi de creşterea puternică a salariilor. Creşterea PIB real în 2005 a fost de peste 7%, la fel ca şi pe tot parcursul deceniului actual. Inflaţia s-a redus treptat. După creşterea de 14% în aprilie 2005, ea s-a redus la 10% (an faţă de) în decembrie, în pofida creşterii bruşte a preţurilor la produsele energetice la mijlocul anului 2005.
Politica fiscală a rămas dură. Guvernul general a asigurat un surplus (de casă) la buget în valoare de circa 1,7% din PIB în 2005, ceea ce e aproape de 2 ori mai mult decât în 2004, fiind mult mai rigidă decât deficitul prevăzut în bugetul revăzut pentru 2005 (0,5% din PIB). Factorii principali, care au condus la această performanţă fiscală au fost: veniturile din TVA mai bune decât se anticipa, unele întârzieri la realizarea proiectelor finanţate din exterior, disbursarea la 29 decembrie a unui grant al Uniunii Europene, pentru care cheltuielile au fost incluse în bugetul pe 2006 şi, în final, o anumită limitare a cheltuielilor de către guvern.
Politica monetară a fost mai dură în 2005, în pofida fluxului puternic continuu de remitenţe din străinătate. Eforturile de sterilizare au fost intensificate în trimestrele doi şi trei, după care a urmat o relaxare în trimestrul patru, când Balanţa de Plăţi s-a deteriorat din cauza preţurilor mai mari la energie, iar Banca Naţională a Moldovei (BNM) a diminuat procurările sale de valută străină. Soldul BNM la operaţiuni de sterilizare a crescut de la media de 1,1% din PIB în 2004 până la media de 2,9% în 2005, atingând cota de 3,5% din PIB la sfârşitul lunii februarie 2006. Ca rezultat, creşterea bazei monetare s-a încetinit pe parcursul anului, reducându-se până la 16,5% la sfârşitul lunii septembrie, după care s-a majorat sezonier în decembrie. În acelaşi timp, creşterea masei monetare a rămas puternică (cu 35% pentru tot anul). Ratele pe împrumuturi şi pe depozite au rămas mari în pofida abundenţei de lichiditate pe hârtiile de valoare trezoreriale şi pe pieţele interbancare. Indicatorii de siguranţă ai sectorului financiar au rămas, în general, buni, ceea ce reflectă parţial performanţa economică viguroasă din ultimii ani.
Aparent, Moldova urmează un regim asimetric de flotare dirijată a ratei de schimb valutar. Se creează impresia că de la începutul anului 2004 presiunea de depreciere este tolerată, pe când presiunea de apreciere a leului este neutralizată de BNM prin procurări de valută străină. Leul s-a apreciat în termeni reali efectivi în 2004, însă deteriorarea balanţei de plăţi şi inflaţia mai mică decât cea a partenerilor comerciali principali au nivelat această tendinţă în 2005. Rezervele, de asemenea, au crescut, dublându-se de la sfârşitul anului 2003 până acum (exprimate in dolari), însă, ca acoperire a importurilor, ele rămân modeste, la nivelul de circa 2,2 luni.
Balanţa comercială s-a deteriorat semnificativ în 2005, în mare măsură, în urma impactului creşterii preţurilor la energie. Valoarea importurilor produselor energetice (îndeosebi a păcurii) a crescut cu circa 50% în 2005 (cu aproape 5% din PIB), pe când creşterea exporturilor s-a încetinit puţin. Agenda reformelor structurale s-a înviorat din motivul aspiraţiilor Moldovei la o integrare mai apropiată cu Europa. Planul de Acţiuni Uniunea Europeană-Moldova, semnat în februarie 2005, oferă, de rând cu Strategia pentru Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS), un plan de dezvoltare cu o agendă cuprinzătoare de reforme, inclusiv în domeniile administraţiei publice, gestionării cheltuielilor publice şi managementului întreprinderilor de stat.
Evaluarea Consiliului Executiv
Printre acţiunile lăudabile, întreprinse de către autorităţile Republicii Moldova în decursul ultimilor ani, Directorii executivi ai FMI au remarcat creşterea economică robustă şi reducerea semnificativă a sărăciei, ţinerea sub control a inflaţiei şi consolidarea poziţiei fiscale. Totodată, Directorii au exprimat satisfacţia lor vizând devotamentul autorităţilor faţă de promovarea reformelor structurale şi implementarea politicilor macroeconomice echilibrate. În acelaşi timp, Directorii au atenţionat că creşterea economică s-a alimentat cu predominanţă din contul cheltuielilor interne, care, la rândul lor, au fost finanţate din contul remitenţelor de peste hotare. Directorii sunt de acord că menţinerea stabilităţii macroeconomice în condiţiile unor fluxuri mari de remitenţe şi, concomitent, diversificarea economiei şi reducerea continuă a sărăciei rămân în continuare a fi provocări cheie pentru avansarea înainte. Totodată, Directorii au atenţionat importanţa ameliorării mediului de afaceri în scopul atragerii investiţiilor din sectorul privat pentru a inversa procesul de migraţiune a forţei de muncă şi a consolida poziţia externă a ţării.
Directorii s-au arătat satisfăcuţi de promovarea consecventă de către autorităţi a politicilor macroeconomice şi au afirmat că orientarea politicii fiscale pe termen scurt a constituit un echilibru potrivit dintre obiectivul de reducere a inflaţiei şi necesarul de a efectua mai mari investiţii publice şi cheltuieli sociale. Privind înainte, majoritatea Directorilor au încurajat autorităţile să repete supraperformanţele fiscale înregistrate pe parcursul ultimilor ani, deşi unii Directori s-au exprimat în favoarea direcţionării surplusului mijloacelor acumulate la buget către reducerea sărăciei şi cheltuieli pentru dezvoltarea infrastructurii, dacă cadrul macroeconomic va permite acest lucru.
Directorii au salutat eforturile întreprinse de autorităţi vizând modernizarea managementului sectorului public în scopul ameliorării eficienţei activităţii Guvernului. Luând în consideraţie efectivul numeric mare al guvernului, Directorii au remarcat că reforma administraţiei publice care se desfăşoară actualmente trebuie să conducă la o structură de guvernare mai chibzuită, bine focusată şi transparentă. Deşi Directorii au salutat decizia de a transfera pe deplin creşterea preţurilor la resursele energetice pe seama consumatorilor, totuşi ei au exprimat îngrijorarea în privinţa majorării impunătoare a salariilor în 2006 şi au îndemnat autorităţile să asigure consistenţa profilului salarial în raport cu priorităţile identificate în Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu.
Directorii au salutat declinul inflaţiei înregistrat pe parcursul 2005. Totodată, ei s-au arătat îngrijoraţi de menţinerea presiunilor inflaţioniste, în special în lumina majorării preţurilor la energie şi constrângerii pieţei de muncă, şi au îndemnat autorităţile să fie gata de promovarea unei politici monetare mai dure. De asemenea, Directorii au încurajat autorităţile să permită o flexibilitate mai mare a ratei de schimb valutar, pentru a fi minimizate riscurile în calea reducerii inflaţiei şi a se facilita rezistenţa economiei la şocurile balanţei de plăţi. În acest context, Directorii au salutat decizia autorităţilor de a introduce amendamente la Legea cu privire la Banca Naţională pentru a stipula asigurarea stabilităţii preţurilor ca obiectiv principal al Băncii şi au accentuat că această schimbare legislativă trebuie concordată cu implementarea măsurilor respective din cadrul politicii monetare.
Directorii au salutat perseverenţa continuă a autorităţilor de a propulsa reformele structurale şi au subliniat importanţa acestora pentru asigurarea redresării economice şi menţinerii competitivităţii externe. Directorii au reiterat importanţa ameliorării mediului de afaceri, în ceea ce priveşte iniţiativa privată şi investiţiile, inter alia, prin reducerea cerinţelor faţă de licenţiere şi înregistrare, şi înlăturarea altor bariere administrative, consolidând, în acelaşi timp, cadrul legislativ şi instituţional, şi guvernarea. Directorii au încurajat autorităţile să accelereze implementarea politicilor structurale prevăzute de SCERS în vederea atragerii investiţiilor, inversării tendinţelor curente de migraţiune şi aplicării acestei strategii pentru atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului. Totodată, Directorii au notat că Planul de Acţiuni UE-Moldova, consistent cu SCERS, - va servi ca un îndrumar util pentru realizarea agendei ambiţioase de reforme.
Directorii, remarcând că indicatorii de stabilitate a sectorului financiar au fost în general pozitivi, totuşi au îndemnat autorităţile să elimine vulnerabilităţile rămase. Ei au accentuat importanţă crucială a dezvoltării sectorului financiar pentru asigurarea creşterii economice şi majorării angajării în câmpul muncii. Directorii au afirmat că sectorul financiar al Republicii Moldova, şi economia în general, vor beneficia din prezenţa în ţară a unor instituţii bancare internaţionale cu renume. În acest context, Directorii au salutat intenţiile autorităţilor de a privatiza Banca de Economii. Directorii de asemenea s-au arătat satisfăcuţi de eforturile autorităţilor îndreptate spre consolidarea cadrului de Prevenire a Spălării Banilor şi Combatere a Finanţării Terorismului, şi urmărirea scopului de a-l aduce, pe termen mediu, în conformitate cu cele mai bune practici mondiale.
Directorii au salutat îmbunătăţirea stabilă în poziţia datoriei externe a Republicii Moldova şi au exprimat speranţa că ţara va fi în stare să-şi normalizeze relaţiile cu creditorii Clubului de la Paris în vederea restructurării stocul datoriei în viitorul cel mai apropiat, subliniind faptul că aceasta va facilita accesul la o nou suport financiar din partea donatorilor.
Directorii s-au arătat încurajaţi de faptul subscrierii Moldovei la Standardul Special de Diseminare a Datelor al FMI, ceea ce reprezintă un pas important spre îmbunătăţirii în continuare a transparenţei, periodicităţii şi amplorii datelor economice şi financiare.
