Privire generală

Situaţia în Moldova este bună în pofida unui şir de şocuri consecutive, printre care au fost dublarea preţului la gazele naturale importate şi interdicţia de către Rusia a importului de vin moldovenesc în anul 2006, precum şi seceta gravă din anul 2007. Se estimează că creşterea economică a fost de 5 procente în anul 2007 şi, conform prognozelor, aceasta va creşte până la 7 procente în anul 2008. Investiţiile sunt în creştere şi încep să înlocuiască remitenţele în calitate de sursă principală a creşterii economice. Acesta e un indiciu încurajator al faptului că modelul anterior de creştere indusă de consum se modifică acum.

Moldova se confruntă tot mai mult cu provocările, cu care s-au ciocnit şi alte ţări cu economia în tranziţie. Perspectivele mai bune de creştere economică sunt însoţite de presiuni mari de apreciere a monedei naţionale generate de fluxurile de valută străină din exterior, în condiţiile majorării continui a deficitului balanţei comerciale. Investiţiile străine directe au crescut şi se estimează că au atins cota de 12 procente din PIB în anul 2007, în comparaţie cu 7 procente în anul 2006.

La scară macroeconomică principala sursă de îngrijorare este inflaţia, care, alcătuind 13 procente, rămâne a fi mare pentru regiune. Deteriorarea balanţei comerciale de mărfuri, cauzată de creşterea masivă a importurilor, a fost compensată de sporirea veniturilor nete şi a transferurilor, manifestându-se o slabă îmbunătăţire a deficitului contului curent ce a atins 12 procente din PIB. Reluarea exporturilor producţiei vinicole spre Rusia în octombrie a fost o evoluţie pozitivă majoră, deşi, probabil, volumele se vor recupera încet.

Politica fiscală a fost, în continuare, austeră, finalizând anul 2007 cu un deficit modest de 0.3 procente din PIB. Performanţa viguroasă la partea de venituri a fost condiţionată de volumul semnificativ al TVA la importuri, în timp ce cheltuielile au fost menţinute în concordanţă cu prevederile bugetului. Însă, reducerea impozitelor, introdusă în anul 2008, ar putea deteriora această poziţie fiscală favorabilă.

Menţinerea unei politici monetare austere în 2007 a fost dificilă din cauza fluxurilor masive de valută străină din exterior. Banca Naţională a Moldovei a sporit rata rezervelor obligatorii de la 10 până la 15 procente şi a majorat cu 2.5 puncte procentuale ratele dobânzilor la instrumentele de politică monetară. Cu toate acestea, posibilitatea unor efecte secundare ale secetei, presiunile din partea lichidităţii cauzate de remitenţe şi investiţiile străine directe în creştere, precum şi sporirea în continuare a volumului de credite acordate şi a masei monetare, sugerează că riscurile de creştere a inflaţiei nu sunt încă pe deplin sub control.

Aprecierea Consiliului Executiv al FMI

Directorii executivi au salutat perspectivele mai bune de creştere economică şi reducerea nivelului sărăciei în Moldova, şi au lăudat autorităţile pentru eforturile lor în materie de reforme şi politicile macroeconomice echilibrate. Evoluţiile din Moldova par să reflecte, în măsură tot mai mare, tendinţele din alte ţări cu economia în tranziţie, având fluxuri mari de capital din exterior, presiuni de apreciere а monedei naţionale şi un deficit comercial în creştere. Directorii au accentuat importanţa menţinerii stabilităţii macroeconomice şi îmbunătăţirii mediului de afaceri în vederea susţinerii dezvoltării sectorului privat şi pentru a contribui la inversarea tendinţei de emigrare a forţei de muncă.

Directorii consideră că inflaţia rămâne mare în comparaţie cu cea a altor ţări din regiune, chiar dacă se iau în considerare efectele secetei. Ei au atenţionat, că în condiţiile unor fluxuri puternice de valută străină din exterior şi a unei creşteri rapide a creditelor şi a bazei monetare, riscurile de creştere a inflaţiei se menţin. A fost salutată rigidizarea recentă a politicii monetare a Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), la fel ca şi angajamentul acesteia de a menţine stabilitatea preţurilor ca obiectiv unic al politicii sale monetare. Directorii au menţionat că, ţinând cont de costurile considerabil mai joase ale forţei de muncă şi creşterea mai mare a productivităţii în Moldova, comparativ cu alte ţări din regiune, există rezerve pentru o apreciere în continuare a ratei de schimb, ce nu ar prejudicia competitivitatea. Ei au îndemnat banca centrală să permită o flexibilitate mai mare a ratei de schimb.

Directorii au lăudat autorităţile pentru politici fiscale disciplinate. Un deficit modest reprezintă un compromis adecvat pentru echilibrarea cerinţelor de dezvoltare cu obiectivul de reducere a inflaţiei. Directorii au salutat eforturile autorităţilor de fortificare a administraţiei fiscale şi de sporire a cheltuielilor sociale şi de investiţii, menţinând, în acelaşi timp, deficitul-ţintă stabilit. În acelaşi timp, ei au subliniat că bugetul trebuie să rămână auster până la reducerea fermă a inflaţiei sub zece la sută şi că orice cheltuieli aferente unor venituri suplimentare la buget, vor fi realizate doar cu condiţia atingerii obiectivului inflaţiei.

Directorii au salutat planurile autorităţilor de reducere a sectorul public, introducere a unui sistem transparent şi competitiv de remunerare pentru funcţionarii publici şi de consolidare a reţelelor de învăţământ şi de ocrotire a sănătăţii. Aceste măsuri au fost considerate ca fiind paşi importanţi spre o structură mai raţională a guvernului, pentru a asigura managementul eficient al resurselor publice limitate şi a permite alocaţii mai mari pentru cheltuielile orientate spre cei săraci, precum şi pentru susţinerea creşterii economice.

Directori au salutat angajamentul autorităţilor de a propulsa reformele structurale menite să îmbunătăţească climatul investiţional şi de a clarifica rolul statului în economie. Ei au fost deosebit de încurajaţi de eforturile în vederea raţionalizării procedurilor de licenţiere şi înregistrare a afacerilor, sporirii transparenţei agenţiilor de reglementare şi reducerii birocraţiei, precum şi fortificării procedurilor de faliment şi legislaţiei cu privire la concurenţă. Directorii au susţinut decizia guvernului de a revitaliza procesul de privatizare, inclusiv intenţia de a vinde întreprinderile mari rămase în posesia statului, ceea ce ar contribui la reducerea ponderii statului în economie şi servi drept un catalizator al creşterii în sectorul privat.

Directorii au considerat că modernizarea sectorului energetic este o prioritate majoră. Ei au salutat consolidarea independenţei agenţiei de reglementare în energetică şi stabilirea tarifelor la căldură, la nivelul de recuperare a costurilor, ceea ce este crucial pentru viabilitatea financiară a utilităţilor publice. În acelaşi timp, ei au subliniat că introducerea la timp a unei scheme noi de asistenţă socială bine direcţionată va fi esenţială pentru reducerea poverii tarifelor mai mari asupra celor săraci.

Directorii au menţionat că sectorul financiar este stabil şi au îndemnat autorităţile să fie vigilente în ceea ce priveşte înlăturarea vulnerabilităţilor rămase în acest sector. Consolidarea cadrului de supraveghere şi reglementare şi sporirea transparenţei în privinţa proprietarilor băncilor vor fi cruciale pentru asigurarea unui sistem bancar robust. Directorii au salutat eforturile autorităţilor de a accelera privatizarea Băncii de Economii, ceea ce va contribui la creşterea concurenţei în sectorul bancar şi va atrage experienţă bancară inovatoare. Ei au îndemnat autorităţile să se asigure că noua lege privind combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului va fi implementată eficient.