Moldova & IMF IMF Activities Publications Press Releases



FMI constată o relansare economică continuă în Europa, însă riscurile mai rămân

Comunicat de presă Nr. 10-391
20 octombrie 2010


Europa continuă să-şi revină după cea mai profundă recesiune din perioada de după război, prognoza PIB-ului indicând o creştere cu 2.3 la sută în 2010 şi 2.2 la sută în 2011, după o scădere cu 4.6 la sută în 2009, a declarat Fondul Monetar Internaţional astăzi.

În ultimul său raport privind Perspectivele Economice Regionale (Regional Economic Outlook - REO), FMI a menţionat că recuperarea a fost stimulată de relansarea economiei mondiale, cu о creştere a exporturilor deosebit de puternică în ţările care exportă bunuri de capital. Cu toate acestea, recuperarea este încă lentă şi ratele de creştere prognozate sunt joase comparativ cu standardele istorice.

În ţările europene cu economie avansată, în care acţiunile de politică întreprinse la începutul anului 2010 au ajutat la limitarea problemelor legate de datoriile de stat, creşterea economică se prognozează la un nivel de 1.7 la sută în 2010 şi 1.6 la sută în 2011. În pofida situaţiei economice bune la moment, totuşi, ascensiunea, conform prognozelor, va rămâne slabă în comparaţie cu relansările anterioare, sau cu economiile avansate din alte regiuni. Aceste diferenţe se datorează parţial impactului persistent al crizei şi ajustărilor fiscale accelerate din 2011. Dar ele reflectă, de asemenea, rigidităţile structurale bine-cunoscute ale pieţelor forţei de muncă, bunurilor şi serviciilor care vor limita creşterea potenţială a zonei euro.

REO, de asemenea, a remarcat că mai rămân riscuri semnificative, şi a cerut factorilor de decizie să implementeze politici adecvate. Consolidarea fiscală, fiind inevitabilă, ar trebui să fie întreprinsă într-un mod care ar minimiza impactul negativ asupra creşterii economice şi a şomajului; dacă creşterea ameninţă să se încetinească cu mai mult mai puternic decât ne aşteptăm, ţările cu capacităţi bugetare mai mari ar putea amâna unele din măsurile de consolidare planificate. Politica monetară trebuie să fie gestionată cu atenţie, ţinând cont, pe de o parte, de necesitatea de a uniformiza politicile şi, pe de altă parte, necesitatea de a diminua volatilitatea pieţei şi a asigura o lichiditate suficientă în sistemul bancar. Controalele recente ale băncilor europene ar trebui să fie urmate de nişte acţiuni rapide în vederea eliminării deficienţelor rămase în bilanţurile contabile, menţinându-se în acelaşi timp protejarea capacităţii de creditare.

"Factorii de decizie trebuie să se concentreze pe consolidarea bilanţurilor ale băncilor", a declarat Ajai Chopra, directorul în exerciţiu al Departamentului European al FMI. "Instituţiile financiare vulnerabile ar trebui să fie restructurate, recapitalizate, sau lichidate fără întârziere. Rezultatele testelor de stres recente făcute la nivelul Uniunii Europene oferă o anumită clairificare vizând băncile ce ar trebui să fie comasate sau recapitalizate. O supraveghere mai bună din partea guvernului, în combinaţie cu o cooperare transfrontalieră mai bună, pot ajuta la consolidarea încrederii în piaţă. Un şir de iniţiative sunt deja în proces de implementare. E nevoie să le finalizăm, să avem o claritate în privinţa cadrului de reglementare şi să le punem în aplicare. "

FMI a salutat, de asemenea, propunerile de ameliorare a managementului Uniunii Europene (UE) şi a zonei euro, şi a chemat statele-membre să accelereze implementarea acestora.

Deşi criza din Europa emergentă a fost profundă, crizele bancară şi valutară au fost în mare parte evitate – ca rezultat al unor acţiuni susţinute la nivel de politică internă şi aprobării rapide de către instituţiile internaţionale a unor pachete de finanţări la scară largă, precum şi al susţinerii continui din partea băncilor occidentale. REO prognozează pentru Europa emergentă o creştere de 3.9 la sută în 2010 şi de 3.8 la sută în 2011, perspectivele depinzâd în mare măsură de evoluţiile din ţările avansate din Europa, unde tulburările repetate ar putea afecta canalele de comerţ, precum şi fluxurile de capital în regiune şi creşterea creditării pe intern.

Planurile credibile de consolidare fiscală ar ajuta la anticiparea unor probleme legate de datoriile statelor, fapt deosebit de crucial pentru ţările în care băncile au o expunere substanţială la datoria de stat. Odată cu recuperarea la acest moment a cererii la credite, politicile publice ar trebui să reducă constrângerile legate de ofertă, prin reducerea incertitudinilor ce ţin de politica macroeconomică. Dincolo de perspectiva pe termen scurt, regiunea va trebui să găsească forţe motrice noi pentru creşterea economică, mizând mai mult pe încrederea în sectorul de comerț exterior, deoarece modelul de creştere aplicat în perioada de avânt („boom”), bazat pe intrările de capital, pe creşterea rapida a creditării, şi pe creşterea bruscă a cererii interne, s-a dovedit a fi ne-sustenabil.

Ciclul de creşteri şi căderi („boom-bust”) oferă lecţii importante în ceea ce priveşte prevenirea crizelor, a spus dl Chopra. "Experienţele ţărilor din Europa emergentă au fost foarte diferite", a menţionat dl Chopra. "Unele state, precum Ţările Baltice, au înregistrat reduceri de ordinul zecilor a volumui de producţie, în timp ce altele, de exemplu Polonia, au evitat totalmente recesiunea. Motivul principal este că ţările cu cel mai mare boom al creditării în timpul anilor buni, au suferit cele mai severe decline în timpul recesiunii. Așa cum ciclurile de creditare „boom-bust” pot fi foarte costisitoare, este important de a preveni creșterea excesiva a creditării în timpul „boom”-ului următor. Autorităţile de supraveghere vor trebui să implementeze măsuri prudenţiale serioase, în strânsă colaborare cu autorităţile de supraveghere ale băncilor-mamă din Europa occidentală, iar, pe de altă parte, veniturile fiscale mai mari din anii de „boom” ar trebui să fie puse deoparte cu scopul formării rezervelor pentru vremuri grele, în loc de a le utiliza pentru finanţarea magorării cheltuielilor."

 

Statele Europei: cresterea PIB real si inflatia IPC, 2007–11
(procente)
 
  Cresterea PIB real   Inflatia medie
  2007 2008 2009 2010 2011   2007 2008 2009 2010 2011
 
Europe1 4.0 1.4 -4.6 2.3 2.2   3.6 5.7 2.7 2.9 2.8
Advanced European economies1 3.0 0.5 -4.0 1.7 1.6   2.1 3.4 0.7 1.8 1.7
Emerging European economies1 7.0 4.1 -6.0 3.9 3.8   7.8 12.0 8.5 6.1 6.1
European Union1 3.2 0.8 -4.1 1.7 1.7   2.4 3.7 0.9 1.9 1.8
 Euro area 2.9 0.5 -4.1 1.7 1.5   2.1 3.3 0.3 1.6 1.5
  Austria 3.7 2.2 -3.9 1.6 1.6   2.2 3.2 0.4 1.5 1.7
  Belgium 2.8 0.8 -2.7 1.6 1.7   1.8 4.5 0.0 2.0 1.9
  Cyprus 5.1 3.6 -1.7 0.4 1.8   2.2 4.4 0.2 2.2 2.3
  Finland 5.3 0.9 -8.0 2.4 2.0   1.6 3.9 1.6 1.4 1.8
  France 2.3 0.1 -2.5 1.6 1.6   1.6 3.2 0.1 1.6 1.6
  Germany 2.7 1.0 -4.7 3.3 2.0   2.3 2.8 0.2 1.3 1.4
  Greece 4.5 2.0 -2.0 -4.0 -2.6   3.0 4.2 1.4 4.6 2.2
  Ireland 5.6 -3.5 -7.6 -0.3 2.3   2.9 3.1 -1.7 -1.6 -0.5
  Italy 1.5 -1.3 -5.0 1.0 1.0   2.0 3.5 0.8 1.6 1.7
  Luxembourg 6.5 0.0 -4.1 3.0 3.1   2.3 3.4 0.4 2.3 1.9
  Malta 3.7 2.6 -2.1 1.7 1.7   0.7 4.7 1.8 1.9 2.1
  Netherlands 3.9 1.9 -3.9 1.8 1.7   1.6 2.2 1.0 1.3 1.1
  Portugal 2.4 0.0 -2.6 1.1 0.0   2.4 2.7 -0.9 0.9 1.2
  Slovak Republic 10.6 6.2 -4.7 4.1 4.3   1.9 3.9 0.9 0.7 1.9
  Slovenia 6.8 3.5 -7.8 0.8 2.4   3.6 5.7 0.9 1.5 2.3
  Spain 3.6 0.9 -3.7 -0.3 0.7   2.8 4.1 -0.2 1.5 1.1
 Other EU advanced economies                      
  Czech Republic 6.1 2.5 -4.1 2.0 2.2   2.9 6.3 1.0 1.6 2.0
  Denmark 1.7 -0.9 -4.7 2.0 2.3   1.7 3.4 1.3 2.0 2.0
  Sweden 3.3 -0.4 -5.1 4.4 2.6   1.7 3.3 2.0 1.8 1.9
  United Kingdom 2.7 -0.1 -4.9 1.7 2.0   2.3 3.6 2.1 3.1 2.5
 EU emerging economies1 6.0 4.4 -3.0 1.6 2.9   4.6 6.5 3.9 3.2 3.1
  Bulgaria 6.2 6.0 -5.0 0.0 2.0   7.6 12.0 2.5 2.2 2.9
  Estonia 6.9 -5.1 -13.9 1.8 3.5   6.6 10.4 -0.1 2.5 2.0
  Hungary 1.0 0.6 -6.3 0.6 2.0   7.9 6.1 4.2 4.7 3.3
  Latvia 10.0 -4.2 -18.0 -1.0 3.3   10.1 15.3 3.3 -1.4 0.9
  Lithuania 9.8 2.8 -14.8 1.3 3.1   5.8 11.1 4.2 1.0 1.3
  Poland 6.8 5.0 1.7 3.4 3.7   2.5 4.2 3.5 2.4 2.7
  Romania 6.3 7.3 -7.1 -1.9 1.5   4.8 7.8 5.6 5.9 5.2
Non-EU advanced economies                      
  Iceland 6.0 1.0 -6.8 -3.0 3.0   5.0 12.4 12.0 5.9 3.5
  Israel 5.3 4.2 0.8 4.2 3.8   0.5 4.6 3.3 2.3 2.8
  Norway 2.7 0.8 -1.4 0.6 1.8   0.7 3.8 2.2 2.5 1.4
  Switzerland 3.6 1.9 -1.9 2.9 1.7   0.7 2.4 -0.5 0.7 0.5
Other emerging economies                      
  Albania 5.9 7.7 3.3 2.6 3.2   2.9 3.4 2.2 3.4 2.9
  Belarus 8.6 10.2 0.2 7.2 6.2   8.4 14.8 13.0 7.3 10.8
  Bosnia and Herzegovina 6.1 5.7 -3.1 0.5 3.0   1.5 7.4 -0.4 2.4 2.5
  Croatia 5.5 2.4 -5.8 -1.5 1.6   2.9 6.1 2.4 1.9 2.8
  Kosovo 4.0 5.4 4.0 4.6 5.9   4.4 9.4 -2.4 1.7 3.2
  Macedonia 6.1 5.0 -0.8 1.2 3.0   2.3 8.3 -0.8 1.9 3.0
  Moldova 3.0 7.8 -6.5 3.2 3.5   12.4 12.7 0.0 7.4 6.0
  Montenegro 10.7 6.9 -5.7 -1.8 4.5   4.2 8.5 3.4 0.6 1.0
  Russia 8.5 5.2 -7.9 4.0 4.3   9.0 14.1 11.7 6.6 7.4
  Serbia 6.9 5.5 -3.0 1.5 3.0   6.5 12.4 8.1 4.6 4.4
  Turkey 4.7 0.7 -4.7 7.8 3.6   8.8 10.4 6.3 8.7 5.7
  Ukraine 7.9 2.1 -15.1 3.7 4.5   12.8 25.2 15.9 9.8 10.8
 
Sursa: FMI, baza de date World Economic Outlook

1 Media ponderata la PIB, evaluata la paritatea puterii de cumparare (PPP).


1 Europa emergenta include urmatoare tari: Albania, Belarus, Bosnia si Herzegovina, Bulgaria, Croatia, Estonia, Ungaria, Kosovo, Letonia, Moldova, Lituania, FRI Macedonia, Montenegro, Polonia, Romania, Rusia, Serbia, Turcia si Ucraina.