Consiliul de directori executivi ai FMI a finalizat a doua evaluare a
Programului susținut prin Mecanismul extins de creditare și Mecanismul de
finanţare extinsă și a aprobat debursarea a 79 milioane de dolari S.U.A.
Comunicat de presă 11/1197 aprilie 2011
Consiliul de directori executivi al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a finalizat a doua revizuire a rezultatelor atinse în cadrul programului economic cu Republica Moldova, susţinut prin mecanismul extins de creditare (ECF) şi mecanismul de finanţare extinsă (EFF).Valoarea combinată a asistenţei financiare EFF/ECF, aprobate la 29 ianuarie 2010 (vezi comunicatul de presă 10/21) este echivalentă cu 369,6 milioane de Drepturi speciale de tragere (DST) (circa 587 milioane de dolari S.U.A.). În urma finalizării celei de-a doua revizuiri, autoritățile Republicii Moldova au obținut acces imediat la suma echivalentă cu 50 milioane de DST (circa 79 milioane de dolari S.U.A.). De asemenea, Consiliul de directori executivi a aprobat derogarea de la criteriile de performanță stabilite pentru finele lunii martie 2011, dată fiind lipsa informației necesare pentru evaluarea gradului de respectare a criteriilor vizate.
În urma discuţiilor din cadrul Consiliului de directori executivi, domnul John Lipsky, Prim-Director Adjunct al FMI şi preşedinte în exerciţiu al şedinţei, a declarat:
“Economia Republicii Moldova și-a revenit rapid după recesiunea din 2009 şi perspectivele sunt promițătoare. Autoritățile înregistrează progrese bune pentru restabilirea stabilității macroeconomice, promovarea unei creșteri economice echilibrate și reducerea sărăciei, în contextul realizării programului susținut de FMI.
Obiectivele programului legate de restabilirea durabilității bugetar-fiscale până la finele anului 2012 se realizează aşa cum s-a planificat. Bazându-se pe performanțele foarte bune din anul 2010, bugetul pentru anul 2011 prevede avansarea adecvată în procesul de consolidare bugetar-fiscală prin reducerea cheltuielilor curente și majorarea concomitentă a alocărilor pentru investițiile publice și cheltuielile sociale prioritare. Pe termen mediu, reducerea dimensiunilor sectorului public va constitui cheia asigurării unei poziții bugetar-fiscale durabile. Extinderea planificată a sistemului de asistență socială direcționată va spori protecția persoanelor celor mai vulnerabile și va contribui la reducerea în continuare a sărăciei.
În timp ce rata inflației a scăzut, relansarea creșterii economice robuste asigură modificarea politicii monetare, trecând de la obiectivul de susținere a procesului de relansare economică spre abordarea riscurilor inflaționiste. Promovarea recentă a unei politici monetare mai austere a fost adecvată. Necesitatea sporirii gradului de austeritate în continuare va fi examinată dacă perspectivele inflației se vor deteriora, apărând riscul de destabilizare a așteptărilor inflaționiste.
Situația din sectorul financiar s-a ameliorat: ponderea creditelor neperformante este în scădere, iar profitabilitatea băncilor este în creștere. Reformele curente menite să ducă la consolidarea stabilității financiare includ perfecționarea cadrului de pregătire pentru a face față situațiilor de criză și cadrului de reglementare a băncilor cu probleme.
Sunt necesare eforturi în continuare în vederea îmbunătățirii climatului de afaceri și promovarea exporturilor. Barierele în calea comerţului împiedică dezvoltarea economică și trebuie să fie eliminate la prima posibilitate. Sunt necesare reforme complexe pentru a asigura durabilitatea financiară a sectorului energetic. De-etatizarea planificată a întreprinderilor de stat ar trebui să contribuie la sporirea eficienței acestora și la atragerea investițiilor străine”.
