Consiliul de Directori Executivi al FMI a aprobat rezultatele
celei de-a doua monitorizări post-program pentru Republica Moldova

Comunicat de presă nr. 14/581
17 decembrie 2014


La 8 decembrie 2014 Consiliul de Directori Executivi al Fondului Monetar Internațional (FMI) a finalizat discuțiile pe marginea celei de-a doua monitorizări post-program pentru Republica Moldova.[1]

În 2014, se așteaptă o reducere a ritmului creșterii economice până la circa 2 la sută, reflectând evoluția moderată a volumului producției agricole, activitatea economică mai redusă a principalilor parteneri comerciali ai Moldovei, dar și impactul restricțiilor impuse de Federația Rusă la importul produselor moldovenești. În 2015 se prognozează o restabilire a creșterii economice până la nivelul de 3½ la sută, odată cu intrarea în vigoare a acordurilor de liber schimb recent negociate, și restabilirea cererii pe piața internă, pe măsura consumării incertitudinilor aferente procesului electoral. Conform prognozei, inflația se va menține în limitele benzii țintite de Banca Națională a Moldovei (BNM).

După descreșterea continuă înregistrată pe parcursul ultimilor trei ani, pentru 2015 se prognozează creșterea deficitului contului curent, în urma restabilirii volumului importurilor și a unei scăderi prognozate a ritmului de creștere a remitențelor.

În perioada electorală s-au înregistrat abateri de la disciplina fiscală. După o consolidare substanțială pe parcursul anilor 2010-2013, se prognozează o deteriorare semnificativă a situației bugetar-fiscale: se prognozează o creștere a deficitului bugetar (excluzând granturile) de la 3,8 la sută din PIB în 2013 până la 5,4 la sută în 2014 și, dacă nu vor fi luate măsurile de rigoare, până la 7,1 la sută în 2015, datorită majorării semnificative a salariilor și pensiilor și acordării ad-hoc a facilităților fiscale în perioada pre-electorală, reducerii activității economice și adoptării măsurilor de compensare a consecințelor impunerii restricțiilor comerciale.

Problemele grave de guvernare corporativă în sistemul bancar constituie în continuare un risc pentru stabilitatea financiară. De curând, au intrat în vigoare prevederile legislative menite să restabilească atribuțiile BNM, dar se atestă în continuare deficiențe în aplicarea cerințelor de reglementare care vizează băncile. Prevederile legislative menite să asigure restabilirea atribuțiilor Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) încă urmează a fi adoptate.

Evaluarea Consiliului de Directori Executivi[2]

Directorii executivi au remarcat, că reducerea activității economice în statele cu care Republica Moldova are legături comerciale, impunerea restricțiilor la export și incertitudinile legate de perioada electorală au exacerbat încetinirea creşterii economice și se atestă riscuri de înrăutățire a situației. Consiliul de Directori Executivi a chemat autoritățile să promoveze în continuare politicile prudente la nivel macroeconomic și în sectorul financiar, precum și să implementeze în continuare reformele structurale, pentru a reduce vulnerabilitățile existente și a încuraja creșterea potențială a volumului de producție.

Directorii executivi au pus accent pe urgența reducerii vulnerabilităților în sectorul bancar și consolidarea și aplicarea cadrului de reglementare a activității în sectorul financiar. Constatând cu regret progresul modest înregistrat până acum, ei au accentuat importanța implementării rapide a recomandărilor misiunii recente de evaluare a situației în sectorul financiar (FSAP). Este necesar de restabilit toate atribuțiile de reglementare și supraveghere ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM) și ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) și de consolidat protecția juridică a angajaților acestor instituții. În afară de aceasta, directorii executivi au recomandat sporirea calității guvernării corporative în sectorul bancar, inclusiv prin sporirea transparenței proprietarilor beneficiari finali ai băncilor. Ei le-au solicitat autorităților să supravegheze îndeaproape, cu un grad sporit de intensitate, situația în băncile slabe și vulnerabile, să sporească eficiența mecanismelor de gestionare și soluționare a crizelor în cadrul băncilor și să rezolve în regim de urgență problemele atestate în băncile în care autoritățile au intervenit recent.

Directorii executivi au remarcat abaterile recente de la disciplina fiscală, în mare parte datorate majorării semnificative a salariilor și pensiilor. Ei au salutat intenția autorităților de a menține deficitul guvernului general sub 3 la sută din PIB în anul 2015 și au accentuat, că va fi necesară consolidarea în continuare a bugetului pe termen mediu, pentru a asigura sustenabilitatea bugetului și reducerea dependenței de susținerea excepțional de mare din partea donatorilor. Pentru atingerea acestui obiectiv, va fi necesară combinarea echilibrată a măsurilor vizând veniturile și cheltuielile, inclusiv menținerea sub control a salariilor, raționalizarea cheltuielilor în paralel cu menținerea nivelului adecvat de cheltuieli sociale și raționalizarea proiectelor investiționale. Directorii executivi au insistat asupra necesității monitorizării îndeaproape a procesului de descentralizare bugetar-fiscală pentru a asigura concordanța cu obiectivele bugetar-fiscale pe termen mediu.

Directorii executivi au apreciat rezultatele atinse de Banca Națională a Moldovei în menținerea stabilității prețurilor și au fost de părerea, că politica monetară promovată de BNM în prezent este adecvată, având în vedere trendul de încetinire a activităţii economice. Ei i-au solicitat BNM să-și păstreze vigilența și să ajusteze politicile, după necesitate. Directorii executivi au susținut abordarea BNM în ceea ce privește intervențiile pentru prevenirea ajustărilor dezordonate ale cursului de schimb, îmbinată cu abținerea de la împiedicarea fluctuațiilor cursului de schimb dictate de factorii fundamentali.

Directorii executivi au încurajat autoritățile să accelereze ritmul de implementare a reformelor structurale. Ei au remarcat, că sporirea competitivității și diversificarea producției și structurii exporturilor îi va permite Republicii Moldova să valorifice din plin beneficiile obținute prin semnarea recentă a acordurilor de comerț liber. Având în vedere obiectivele Strategiei Naționale de Dezvoltare "Moldova 2020", atenție deosebită urmează a fi acordată dezvoltării mediului de afaceri și infrastructurii tehnico-materiale, dezvoltării resurselor umane și implementării reformei administrației publice și reformei sistemului de asistență socială. Un rol important îl va juca și schimbarea accentelor în învățământ pentru a asigura o corelare mai bună cu necesitățile pieței muncii.

 

Sursa