Consiliul de directori executivi al FMI a aprobat Acordul cu Republica Moldova, în valoare de 178,7 milioane de dolari S.U.A., finanțat prin Mecanismul de finanţare extinsă (EFF) și Mecanismul extins de creditare (ECF)

Comunicat de presă nr. 16/491
7 noiembrie 2016
 

La 7 noiembrie 2016, Consiliul de directori executivi al Fondului Monetar Internațional (FMI) a aprobat un acord pe trei ani cu Republica Moldova, finanțat prin două instrumente de creditare – Mecanismul de finanţare extinsă (EFF) și Mecanismul extins de creditare (ECF), care are ca scop susținerea programului de reforme economice și financiare ale statului. Astfel, Republica Moldova a obținut acces la o sumă totală de 129,4 milioane de drepturi speciale de tragere (circa 178,7 milioane de dolari S.U.A. sau 75 la sută din cota Republicii Moldova la FMI).

Suma echivalentă cu 26 milioane de drepturi speciale de tragere (circa 35,9 milioane de dolari S.U.A.) va fi pusă la dispoziția autorităților Republicii Moldova imediat după aprobarea acestui acord. Suma rămasă va fi debursată pe parcursul implementării programului, în cinci tranșe, la fiecare din evaluările semianuale ale programului.

În urma discuţiilor din cadrul Consiliului de directori executivi, domnul Mitsuhiro Furusawa, director general adjunct al FMI şi preşedinte în exerciţiu al şedinţei, a făcut următoarea declarație:

“Autoritățile Republicii Moldova au elaborat un program comprehensiv – care va fi susținut de un acord pe trei ani finanțat prin Mecanismul de finanţare extinsă (EFF) și Mecanismul extins de creditare (ECF) – pentru consolidarea economiei și soluționarea vulnerabilităților cheie. Obiectivul programului este de a fortifica stabilizarea economică recentă și de a progresa în realizarea unei agende ample de reforme structurale, în special în sectorul financiar. Angajamentul ferm de a promova politici sănătoase și de a îmbunătăți semnificativ guvernanța economică va juca un rol crucial în asigurarea unor perspective de creștere economică pe termen lung.

A fost deja atins un progres substanțial în sporirea rezistenței sectorului bancar și înlăturarea neajunsurilor care au făcut posibilă criza bancară din anul 2014. După ce recent au fost consolidate cadrul juridic și cel regulatoriu, eforturile ulterioare urmează să se axeze acum pe punerea în aplicare într-o manieră eficace și pe acțiuni de implementare în timp util, pentru a pune capăt tolerării de către organele de supraveghere a încălcărilor comise de acționari sau de conducere. Un sistem judecătoresc și o bancă centrală eficiente și independente vor fi cruciale pentru a susține aceste eforturi.

Politica bugetar-fiscală a fost constrânsă recent de scăderea veniturilor și de constrângerile de finanțare. Deficitul bugetar pentru anul 2016 se va majora puțin, pentru a încuraja restabilirea economică firavă, iar nivelul datoriei de stat rămâne sustenabil, în pofida costurilor mari ale crizei bancare, suportate de bugetul de stat. Va fi necesar de ancorat politica bugetar-fiscală într-un cadru robust pe termen mediu și de întreprins măsuri pentru consolidarea bazei de venituri și prioritizarea cheltuielilor sociale și de infrastructură.

Politica monetară promovată a avut un caracter adecvat, axându-se pe obiectivul menţinerii inflației la un nivel jos, în contextul unui regim flexibil al ratei de schimb. Începând cu sfârșitul anului 2015, presiunile inflaționiste s-au redus semnificativ, astfel încât Banca Națională a Moldovei a avut posibilitatea să relaxeze politica monetară. Reabilitarea rapidă a sectorului bancar va juca un rol crucial în deblocarea unei creșteri a creditării de calitate a sectoarelor productive ale economiei.

Reformele structurale care reflectă prioritățile trasate în Strategia Națională de Dezvoltare vor duce la sporirea competitivității, atragerea investițiilor, diversificarea structurii exporturilor și atingerea unei creșteri economice durabile și incluzive. Consolidarea cadrului de prevenire a spălării banilor și finanțării terorismului, supravegherea Centrului Național Anticorupție și cadrul pentru dezvăluirea informației privind averea deținută de demnitarii de vârf vor impulsiona și mai puternic buna guvernanță și transparența.

În contextul programului susținut de FMI, Moldova va beneficia de asistență financiară și tehnică, în timp ce va implementa reforme profunde în sectorul financiar și le va oferi autorităților spațiul necesar pentru a promova o politică bugetar-fiscală mai echilibrată, precum și va contribui la suplinirea rezervelor internaționale”.

 

ANEXĂ 

Evoluțiile economice recente 

Economia își revine după recesiunea din 2015. În anul 2016 se așteaptă o creștere economică modesta de circa 2 la sută, susținută de consumul privat, dar temperată de declinul continuu al investițiilor, date fiind constrângerile de finanțare. 

Inflația a scăzut brusc în prima jumătate a anului 2016, reflectând reducerea tarifelor la resursele energetice, încetinirea creșterii prețurilor la produsele alimentare pe piața internațională și stabilizarea monedei naționale cupă deprecierea bruscă din prima jumătate a anului 2015. Pe parcursul lunilor rămase, inflația anuală se va apropia de limita de jos a benzii țintite de Banca Națională a Moldovei (BNM) de 5 la sută ± 1,5 puncte procentuale. 

Executarea bugetului a fost constrânsă de intrările mai mici decât s-a așteptat de venituri și granturi și de constrângerile de finanțare. Având în vedere volumul relativ mare al cheltuielilor curente, ajustarea bugetului a continuat în mare parte din contul investițiilor capitale și așa modeste.  

Deficitul contului curent continuă să se reducă, în mare măsură datorită scăderii importurilor. 

Remitențele au continuat să scadă în raport cu nivelul anului 2015, dar presiunile de pe piața valutară recent s-au redus și BNM a reușit să-și suplinească rezervele internaționale. 

Sumarul programului 

Obiectivul principal al programului este de a soluționa, cu mai mult efort la prima etapă, problemele urgente ce țin de calitatea guvernanței și stabilitatea sectorului bancar. Din acest considerent, Programul se axează pe reabilitarea cu succes a băncilor de importanță sistemică și îmbunătățirea radicală a cadrului de reglementare și supraveghere a băncilor, precum și a cadrului de gestionare de către bănci a situațiilor de criză, inclusiv printr-o schimbare efectivă fundamentală a regimului de implementare și de sancțiuni. De mai mulți ani, sectorul financiar a fost expus stresurilor și o prioritate-cheie a Programului este ieșirea din criză, astfel încât băncile să poată relua în regim normal activitatea de intermediere financiară. 

Acțiunile prealabile au consolidat poziția sectorului financiar și au contribuit la reducerea riscurilor bugetar-fiscale, astfel încât programul să se bucure de șanse mai mari de succes. Prin realizarea acțiunilor prealabile, autoritățile și-au propus (i) să demonstreze o schimbare clară în regimul de implementare, (ii) să asigure componența deplină a echipei de conducere și organelor de supraveghere ale BNM, (iii) să demareze procesul de eliminare a structurilor de proprietate opace și a creditării părților afiliate, prin acordarea unor competențe legale mai largi și mai solide autorității de supraveghere; (iv) să îmbunătățească capacitatea de gestionare a crizelor; și (v) să elimine canalele folosite anterior pentru a obține în mod fraudulos drepturi de proprietate asupra acțiunilor instituțiilor bancare. În sectorul energetic, dată fiind acumularea de datorii și arierate, prioritatea principală pe termen scurt a fost restabilirea viabilității financiare a întreprinderilor din sectorul energetic și asigurarea unei transparențe mai mari a hotărârilor agenției de reglementare. În cele din urmă, modul în care au fost convertite garanțiile de stat emise la acordarea creditelor de urgență băncilor insolvente a contribuit la consolidarea adecvată a poziției băncii centrale fără a impune o povară prea grea asupra cheltuielilor bugetare prioritare pe termen scurt și mediu. 

Pe fundalul unei devieri a PIB-ului negative și a deficitului mai mic al contului curent comparativ cu obiectivul pe termen lung, programul oferă spațiu executorilor politicii bugetar-fiscale să folosească rezervele disponibile pentru a stimula investițiile publice, pe măsură ce politică monetară va fi relaxată treptat, ținând cont de riscurile din sectorul financiar. În acest context, programul finanțat prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanţare extinsă (EFF) va proteja sustenabilitatea bugetar-fiscală prin ancorarea bugetelor anuale într-un cadru robust pe termen mediu, cu accent pe mobilizarea veniturilor, prioritizarea cheltuielilor, eliminarea arieratelor sectorului public, reformarea tarifelor la utilitățile publice și monitorizarea mai exigentă a activității întreprinderilor de stat. 

În afară de aceasta, se așteaptă ca Programul să catalizeze suport semnificativ din partea donatorilor externi.

Sursa