Prinşi în aceeaşi barcă, pe timp
de furtună
Comentariu de Marek Belka şi Srobona Mitra,
Departamentul European al FMI*
Lovită de o furtună dublă – afluxurile de capital seacă
şi volumul exporturilor scade – Europa Centrală şi de Est trec printr-o
criză profundă. Iluzia decuplării de la restul Europei a dispărut şi
acum este clar că restabilirea economică va depinde nu numai de luarea
deciziilor corecte la nivel de politici promovate de fiecare ţară în
parte, dar şi de evoluţia situaţiei şi deciziile adoptate în restul
Europei. Continentul european a trecut printr-o evoluţie rapidă pe
parcursul ultimului deceniu, iar legăturile financiare şi de comerţ mai
strânse ca niciodată au contribuit la binevenita creştere economică şi
convergenţa veniturilor. Prin urmare, întreaga Europă se află acum în
aceeaşi barcă, confruntându-se cu aceeaşi vreme neprielnică, iar
economiile avansate şi cele emergente vor trebui să coordoneze în comun
cursul pentru a ieşi cu bine din furtună. Guvernele şi băncile centrale
au întreprins acţiuni ieşite din comun pentru a face faţă crizei. În
prezent, se iau măsuri pentru a coordona politicile realizate. Dar în
ambele privinţe sunt necesare eforturi mult mai mari.
Criza a afectat unele state mai
mult decât altele, evidenţiind diferenţe izbitoare în politicile
promovate de diferite state. După cum arată noua publicaţie a FMI
„Perspectivele economice regionale”, „efectul aureolei” în urma aderării
la UE s-a dispărut practic peste noapte şi pieţele financiare au început
să testeze în ce măsură ţările respectă principiile economice
fundamentale. Statele cu inflaţie mai înaltă şi deficite ale contului
curent, precum şi statele care au alimentat boom-ul de creditare prin
contractarea creditelor externe, au avut de suferit mai mult. Acest fapt
este o dovadă forte că politicile sănătoase în domeniile macroeconomic
şi financiar sunt din nou la mare preţ. Guvernele vor trebui să
acţioneze cu mare atenţie când vine vorba de stimulentele de ordin
fiscal-bugetar, iar multe dintre ele vor trebui să limiteze deficitele
bugetare pentru a restabili încrederea în durabilitatea politicilor
promovate. Aceasta va ajuta şi la prevenirea fluctuaţiilor excesive ale
cursului de schimb, ceea ce este deosebit de important într-o regiune
unde multe state au atras numeroase împrumuturi în euro, franci
elveţieni şi alte valute străine. Asigurarea credibilităţii politicilor
promovate, de exemplu prin consolidarea instituţiilor responsabile de
politici ce asigură stabilitatea fiscal-bugetară, va juca un rol crucial
în această privinţă. Un alt punct important pe agendă rămâne a fi
realizarea reformelor structurale. De exemplu, existenţa pieţelor forţei
de muncă flexibile şi a mediului de afaceri favorabil vor contribui la
facilitarea reorientării necesare a resurselor spre sectorul bunurilor
comercializabile şi vor stimula creşterea productivităţii pe perioada
ajustării la reducerea afluxurilor de capital. Astfel de politici joacă
un rol şi mai important în statele cu rate de schimb fixe care la moment
nu dispun de opţiuni viabile legate de ajustarea cursului de schimb şi
nu au alte alternative decât să promoveze o politică fiscal-bugetară
austeră şi să accelereze reformele structurale.
Dar criza a mai evidenţiat şi
faptul că în Europa coordonarea politicilor macroeconomice şi a
politicilor din sectorul financiar a rămas cu mult în urma integrării
economice. Unul dintre domeniile în care este o stringentă nevoie de
coordonare ar fi reglementarea macroprudenţială a activităţii băncilor.
În mod clar, băncile din statele europene emergente şi-au asumat riscuri
mari când au alimentat explozia excepţională a cererii şi creditării,
fără crearea unor mecanisme adecvate de amortizare în caz de inversare a
situaţiei. Însă multe din aceste bănci sunt reprezentanţe ale băncilor
din statele europene avansate şi deseori autorităţile de supraveghere
din statele-gazdă nu au dispus de mijloacele necesare pentru a le impune
un comportament mai prudent. Acum, când aceste bănci au nevoie de
recapitalizare, perfecţionarea coordonării dintre instituţiile de
supraveghere din statele de origine şi statele-gazdă joacă un rol
crucial. Situaţia financiară solidă a băncilor constituie o precondiţie
pentru menţinerea unui flux de resurse creditare sănătos şi durabil
pentru consumatori şi agenţi economici, ceea ce, la rândul său, serveşte
ca bază pentru sporirea cererii şi asigurarea creşterii în majoritatea
din economiile emergente. Acesta este unul dintre motivele pentru care
Fondul Monetar Internaţional susţine eforturile pentru soluţionarea
acestor probleme, în colaborare cu Comisia Europeană. Un alt domeniu de
coordonare ţine de problemele politicii monetare şi valutare. De
exemplu, Banca Centrală Europeană a acordat suport într-o manieră destul
de selectivă statelor în afara zonei Euro, iar de curând au început
discuţiile pentru a clarifica foile de parcurs europene pentru statele
cu politici credibile, bazate pe principii fundamentale solide. Date
fiind influenţele semnificative reciproce între statele europene
emergente şi statele din zona Euro, eliminarea golurilor de coordonare
în toate aceste domenii va ajuta la evitarea volatilităţii nedorite pe
pieţele valutare şi financiare.
Convergenţa economică din Europa a constituit una dintre
cele mai mari istorii de succes din lume după căderea cortinei de fier,
însă odată cu acest succes a venit şi povara recesiunilor comune. Iată
de ce criza nu este doar o alertă elocventă privind necesitatea de a
reveni la politici macroeconomice solide în statele emergente. Ea este,
de asemenea, un semnal urgent în vederea adoptării unei abordari în
comun a politicilor-cheie în întreaga Europă, inclusiv în ceea ce
priveşte crearea cadrului foarte necesar de asigurare a stabilităţii
financiare care să includă deopotrivă şi economiile avansate, şi cele
emergente, precum şi un îndemn de a întreprinde eforturi comune de
prevenire a fluctuaţiilor bruşte ale cursurilor valutare.
Daca se poate trage o lecţie din criza din Europa, atunci aceasta ar fi
că într-o regiune atât de strâns integrată, cei ce implementează
politicile trebuie să aibă o viziune bazată pe o perspectivă regională.
Cu alte cuvinte, pentru a stabili cursul pentru ieşirea din furtună, noi
avem nevoie de o Europă mai cuprinzătoare şi unificată, şi nu invers.
* Marek
Belka este directorul Departamentului European al FMI, iar Srobona Mitra
este economist in cadrul aceluiaşi departament. |