Moldova & IMF IMF Activities Publications Press Releases


Prinşi în aceeaşi barcă, pe timp de furtună

Comentariu de Marek Belka şi Srobona Mitra, Departamentul European al FMI*

Lovită de o furtună dublă – afluxurile de capital seacă şi volumul exporturilor scade – Europa Centrală şi de Est trec printr-o criză profundă. Iluzia decuplării de la restul Europei a dispărut şi acum este clar că restabilirea economică va depinde nu numai de luarea deciziilor corecte la nivel de politici promovate de fiecare ţară în parte, dar şi de evoluţia situaţiei şi deciziile adoptate în restul Europei. Continentul european a trecut printr-o evoluţie rapidă pe parcursul ultimului deceniu, iar legăturile financiare şi de comerţ mai strânse ca niciodată au contribuit la binevenita creştere economică şi convergenţa veniturilor. Prin urmare, întreaga Europă se află acum în aceeaşi barcă, confruntându-se cu aceeaşi vreme neprielnică, iar economiile avansate şi cele emergente vor trebui să coordoneze în comun cursul pentru a ieşi cu bine din furtună. Guvernele şi băncile centrale au întreprins acţiuni ieşite din comun pentru a face faţă crizei. În prezent, se iau măsuri pentru a coordona politicile realizate. Dar în ambele privinţe sunt necesare eforturi mult mai mari. 

Criza a afectat unele state mai mult decât altele, evidenţiind diferenţe izbitoare în politicile promovate de diferite state. După cum arată noua publicaţie a FMI „Perspectivele economice regionale”, „efectul aureolei” în urma aderării la UE s-a dispărut practic peste noapte şi pieţele financiare au început să testeze în ce măsură ţările respectă principiile economice fundamentale. Statele cu inflaţie mai înaltă şi deficite ale contului curent, precum şi statele care au alimentat boom-ul de creditare prin contractarea creditelor externe, au avut de suferit mai mult. Acest fapt este o dovadă forte că politicile sănătoase în domeniile macroeconomic şi financiar sunt din nou la mare preţ. Guvernele vor trebui să acţioneze cu mare atenţie când vine vorba de stimulentele de ordin fiscal-bugetar, iar multe dintre ele vor trebui să limiteze deficitele bugetare pentru a restabili încrederea în durabilitatea politicilor promovate. Aceasta va ajuta şi la prevenirea fluctuaţiilor excesive ale cursului de schimb, ceea ce este deosebit de important într-o regiune unde multe state au atras numeroase împrumuturi în euro, franci elveţieni şi alte valute străine. Asigurarea credibilităţii politicilor promovate, de exemplu prin consolidarea instituţiilor responsabile de politici ce asigură stabilitatea fiscal-bugetară, va juca un rol crucial în această privinţă. Un alt punct important pe agendă rămâne a fi realizarea reformelor structurale. De exemplu, existenţa pieţelor forţei de muncă flexibile şi a mediului de afaceri favorabil vor contribui la facilitarea reorientării necesare a resurselor spre sectorul bunurilor comercializabile şi vor stimula creşterea productivităţii pe perioada ajustării la reducerea afluxurilor de capital. Astfel de politici joacă un rol şi mai important în statele cu rate de schimb fixe care la moment nu dispun de opţiuni viabile legate de ajustarea cursului de schimb şi nu au alte alternative decât să promoveze o politică fiscal-bugetară austeră şi să accelereze reformele structurale. 

Dar criza a mai evidenţiat şi faptul că în Europa coordonarea politicilor macroeconomice şi a politicilor din sectorul financiar a rămas cu mult în urma integrării economice. Unul dintre domeniile în care este o stringentă nevoie de coordonare ar fi reglementarea macroprudenţială a activităţii băncilor. În mod clar, băncile din statele europene emergente şi-au asumat riscuri mari când au alimentat explozia excepţională a cererii şi creditării, fără crearea unor mecanisme adecvate de amortizare în caz de inversare a situaţiei. Însă multe din aceste bănci sunt reprezentanţe ale băncilor din statele europene avansate şi deseori autorităţile de supraveghere din statele-gazdă nu au dispus de mijloacele necesare pentru a le impune un comportament mai prudent. Acum, când aceste bănci au nevoie de recapitalizare, perfecţionarea coordonării dintre instituţiile de supraveghere din statele de origine şi statele-gazdă joacă un rol crucial. Situaţia financiară solidă a băncilor constituie o precondiţie pentru menţinerea unui flux de resurse creditare sănătos şi durabil pentru consumatori şi agenţi economici, ceea ce, la rândul său, serveşte ca bază pentru sporirea cererii şi asigurarea creşterii în majoritatea din economiile emergente. Acesta este unul dintre motivele pentru care Fondul Monetar Internaţional susţine eforturile pentru soluţionarea acestor probleme, în colaborare cu Comisia Europeană. Un alt domeniu de coordonare ţine de problemele politicii monetare şi valutare. De exemplu, Banca Centrală Europeană a acordat suport într-o manieră destul de selectivă statelor în afara zonei Euro, iar de curând au început discuţiile pentru a clarifica foile de parcurs europene pentru statele cu politici credibile, bazate pe principii fundamentale solide. Date fiind influenţele semnificative reciproce între statele europene emergente şi statele din zona Euro, eliminarea golurilor de coordonare în toate aceste domenii va ajuta la evitarea volatilităţii nedorite pe pieţele valutare şi financiare.  

Convergenţa economică din Europa a constituit una dintre cele mai mari istorii de succes din lume după căderea cortinei de fier, însă odată cu acest succes a venit şi povara recesiunilor comune. Iată de ce criza nu este doar o alertă elocventă privind necesitatea de a reveni la politici macroeconomice solide în statele emergente. Ea este, de asemenea, un semnal urgent în vederea adoptării unei abordari în comun a politicilor-cheie în întreaga Europă, inclusiv în ceea ce priveşte crearea cadrului foarte necesar de asigurare a stabilităţii financiare care să includă deopotrivă şi economiile avansate, şi cele emergente, precum şi un îndemn de a întreprinde eforturi comune de prevenire a fluctuaţiilor bruşte ale cursurilor valutare.  

Daca se poate trage o lecţie din criza din Europa, atunci aceasta ar fi că într-o regiune atât de strâns integrată, cei ce implementează politicile trebuie să aibă o viziune bazată pe o perspectivă regională. Cu alte cuvinte, pentru a stabili cursul pentru ieşirea din furtună, noi avem nevoie de o Europă mai cuprinzătoare şi unificată, şi nu invers.


* Marek Belka este directorul Departamentului European al FMI, iar Srobona Mitra este economist in cadrul aceluiaşi departament.


Publicat în săptămânalul "ECOnomist" din 20 mai 2009. Link