Johan Mathisen: "Leul mai are încă rezerve de apreciere în termeni reali
în raport cu dolarul"

Săptămâna trecută, pe piaţa valutară din Republica Moldova a continuat tendinţa neobişnuită de apreciere a leului în raport cu dolarul american, acesta coborând sub pragul psihologic de 11 lei. În acelaşi timp, valuta unică europeană a continuat trendul ascendent, atingând chiar cursul de 17 lei. Cauzele acestor evoluţii sunt atât de ordin extern, dar – important – şi de ordin intern.

După ce, în ianuarie, Banca Naţională a achiziţionat peste 10 milioane de dolari pe piaţa internă, în ultimele două săptămâni aceasta a renunţat la intervenţii pentru a retrage excesul de valută din piaţă, continuând, însă, să sterilizeze activ volumul de lei în circulaţie. Aceste acţiuni, susţin factori bancari, au şi provocat scăderea dolarului, care la casele de schimb valutar a ajuns luni la 10 lei şi 8 bani la cumpărare.

„Aprecierea leului este un fenomen neobişnuit pentru Republica Moldova, însă printr-o situaţie similară au trecut practic toate ţările din Europa de Sud-Est odată cu începutul procesului de convergenţă a veniturilor populaţiei cu media europeană”, spune reprezentantul permanent al Fondului Monetar Internaţional la Chişinău, Johan Mathisen. Una dintre cauze este creşterea remitenţelor, dar şi a investiţiilor străine directe în Moldova. Acestea s-au dublat anul trecut, atingând cifra de jumătate de miliard de dolari. Au crescut semnificativ şi mijloacele oferite de instituţiile financiare internaţionale – Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Europeană de Investiţii şi altele.

Dacă anterior o mare parte din intrările de valută în ţară erau utilizate pentru achitarea importurilor, acum aceşti bani rămân în Moldova şi sunt direcţionaţi în investiţii capitale.

„Dacă procesele enumerate vor continua, trebuie să ne aşteptăm la o apreciere continuă a leului în termeni reali, chiar dacă dolarul va înceta să se deprecieze pe pieţele internaţionale. Odată cu majorarea investiţiilor în producţie, va creşte productivitatea în economie, astfel, pe termen scurt, va creşte şi capacitatea acesteia de a absorbi aprecierea valutei naţionale”, spune reprezentantul permanent al FMI la Chişinău. Principiile fundamentale, în conformitate cu care evoluează şi economia moldovenească, indică o tendinţă de apreciere continuă a leului, care este subapreciat în termeni reali, a precizat Mathisen. Potrivit acestuia, pentru aducerea inflaţiei la nivelul mediu european, aprecierea leului este iminentă. O alternativă ar fi calea estoniană, adică legarea valutei naţionale de cursul Euro, aşa încât singura pârghie de manevră să rămână rata inflaţiei, însă, a continuat Johan Mathisen, o asemenea cale nu ar fi cea mai potrivită pentru Moldova, deoarece ţara se va lipsi de factorul ratei de schimb în calitate de amortizor de şocuri.

Banca Naţională însă şi-a schimbat priorităţile de la menţinerea stabilităţii cursului de shimb spre menţinerea stabilităţii preţurilor, urmând să înceapă şi ţintirea inflaţiei. Astfel, se pare că acţiunile BNM sunt îndreptate spre „stingerea” inflaţiei, rata anualizată a căreia în ianuarie a fost de 13,9 % şi rămâne principala îngrijorare a FMI în privinţa economiei moldoveneşti. În aceste condiţii, Banca a „lăsat în plutire liberă” cursul leului faţă de dolar, care după ce şi-a demonstrat stabilitatea pe parcursul a mai mulţi ani, a început să se aprecieze.

Întrebat despre influenţa evoluţiilor pe piaţa valutară asupra băncilor comerciale, Mathisen a declarat că totul depinde de poziţia lor valutară. În trecut, când leul avea o tendinţă constantă de depreciere, băncile păstrau o poziţie valutară lungă şi înregistrau profituri din diferenţa de curs valutar. În prezent însă, a apreciat reprezentantul permanent al FMI, băncilor le este mai dificil să extragă profit şi concluzia care se impune pentru băncile comerciale autohtone este de a înceta să conteze pe speculaţii valutare şi să fie anume bănci comerciale, al căror scop principal este de intermediere financiară.

Vitalie Condraţchi