Fișă informativă

Supravegherea FMI

31 martie 2014

FMI supraveghează sistemul monetar internațional și monitorizează politicile economice și financiare promovate de cele 188 state-membre. Această activitate este cunoscută sub numele de "supraveghere". În cadrul procesului de supraveghere desfășurat atât la nivel global, cât și la nivel de stat, FMI elucidează riscurile posibile privind stabilitatea financiară și formulează recomandări privind ajustarea politicilor, după necesitate. În acest mod, supravegherea contribuie la realizarea scopului fundamental al sistemului monetar internațional și anume facilitarea schimbului de mărfuri, servicii și capital între state, contribuind astfel la o creștere economică sănătoasă.

De ce supravegherea FMI este importantă?

În economia globalizată din prezent, când politicile promovate de un stat pot afecta multe alte state, cooperarea internaţională este esenţială. FMI, care întrunește aproape toate statele din lume - și anume 188 state - facilitează această cooperare. Activitatea de supraveghere desfășurată de FMI vizează două aspecte-cheie: supravegherea bilaterală, care constă în aprecierea politicilor și formularea recomandărilor la nivel de stat-membru, și supravegherea multilaterală, care constă în supravegherea întregii economii mondiale.

Consultații cu statele-membre

Economiștii FMI monitorizează încontinuu activitatea economică a statelor-membre. Economiştii FMI vizitează statele-membre - de regulă, anual - pentru a face schimb de opinii cu reprezentanţii guvernelor şi băncilor centrale și a analiza dacă există riscuri pentru stabilitatea internă și globală, temperarea cărora necesită măsuri de ajustare a politicilor economice și financiare. În general, discuțiile se axează pe politicile valutare, monetare, bugetar-fiscale și financiare. În cadrul vizitelor, experții FMI se întâlnesc, de regulă, cu reprezentanții tuturor părților implicate, inclusiv cu deputați și reprezentanți ai comunității de afaceri, ai sindicatelor, ai societății civile, discuțiile cu care contribuie la evaluarea politicilor economice și direcțiilor de dezvoltare ale statului.

După ce vizita a avut loc, experţii prezintă un raport Consiliului de directori executivi al FMI, pentru discuţii. Opiniile Consiliului de directori executivi sunt ulterior transmise autorităţilor statului vizat, astfel fiind finalizat procesul cunoscut sub numele de "consultări prevăzute de Articolul IV al Statutului FMI". Pe parcursul ultimilor ani, supravegherea a devenit un proces tot mai transparent. Aproape toate statele-membre sunt de acord cu publicarea comunicatelor de presă, în care se prezintă sumarul opiniilor Consiliului de directori executivi, precum și a rapoartelor personalului FMI și analizelor corespunzătoare. În afară de aceasta. multe state publică o declarație la finele vizitei misiunii FMI.

Supravegherea de ansamblu, la nivel mondial

FMI monitorizează și trendurile la nivel global și regional și analizează impactul asupra economiei globale al politicilor promovate de statele-membre. Principalele instrumente de supraveghere multilaterală iau forma publicațiilor periodice: "Perspectivele Economiei Mondiale" ("World Economic Outlook" (WEO)), "Raportul privind stabilitatea financiară la nivel global" ("Global Financial Stability Report" (GFSR)) și "Monitorul bugetar-fiscal" ("Fiscal Monitor"). Publicația periodică "Perspectivele Economiei Mondiale" conține o analiză detaliată a economiei statelor și a economiei mondiale, abordează problemele de interes actual, cum ar fi criza financiară globală și recesiunea economică curentă. "Raportul privind stabilitatea financiară la nivel global" conține evaluarea la zi a situației și perspectivelor piețelor financiare globale și evidențiază vulnerabilitățile care prezintă riscuri pentru stabilitatea pieței financiare. "Monitorul bugetar-fiscal" conține prognoze bugetar-fiscale pe termen mediu actualizate și evaluarea evoluțiilor din sectorul finanțelor publice.

În afară de aceasta, FMI publică rapoarte periodice privind perspectivele economice pentru regiuni, care conțin analize mai detaliate privind cinci regiuni majore ale lumii. FMI cooperează strâns cu alte grupuri, cum ar fi Grupul celor 20 (G-20) economii industrializate și economii în curs de formare, susținând, începând cu anul 2009, eforturile G-20 de a menține cooperarea economică internațională prin procesul de evaluare reciprocă. FMI analizează politicile promovate de statele membre din punct de vedere a corespunderii acestora obiectivului de asigurare a creșterii globale durabile și echilibrate.

Începând cu anul 2011, FMI elaborează rapoarte cu privire la efectele secundare ale politicilor, analizând impactul politicilor economice promovate în cele cinci mari puteri economice - China, Zona Euro, Japonia, SUA și Marea Britanie - asupra statelor partenere ale acestora. Începând cu 2012, FMI elaborează rapoarte-pilot privind sectorul extern, care prezintă informația cu privire la poziția externă a economiilor mari, cu impact sistemic, în context global. De două ori pe an FMI publică Agenda globală a politicilor, care întrunește concluziile-cheie privind politicile și recomandările incluse în rapoartele multilaterale, precum și definește agenda de viitor a FMI și statelor membre.

Asigurarea relevanței procesului de supraveghere

Supravegherea, în forma actuală, se bazează pe prevederile Articolului IV al Statutului FMI, revizuit în anii '70 ai secolului trecut, în urma prăbușirii sistemului ratelor de schimb fixe, instituit la Bretton Woods. Articolul IV al Statutului FMI stipulează, că statele membre se obligă să colaboreze cu FMI și între ele pentru a promova stabilitatea. În acest context, FMI este responsabil de (i) supravegherea sistemului monetar internațional pentru a asigura funcționarea eficace a acestuia și (ii) de monitorizarea conformării fiecărui stat membru cu obligațiunile asumate privind politicile.

FMI își revizuiește în mod regulat activitățile de supraveghere. Supravegherea este revizuită în rapoartele publicate o dată la trei ani; raportul din 2011 a elucidat progresul realizat în eliminarea punctelor slabe în procesul de supraveghere ante-criză, dar și existența unui șir de lacune. În special, supravegherea FMI a fost apreciată ca prea fragmentară, evaluarea riscurilor fiind insuficient de profundă și nepunându-se accentul necesar pe interconexiuni și mecanismele de transmitere a șocurilor. În afară de aceasta, autorii raportului au conchis, că supravegherea are un impact mai mic asupra statelor membre mai mari. Recomandările formulate s-au axat pe perfecționarea în șase domenii-cheie: interconectarea, evaluarea riscurilor, stabilitatea pe plan extern, stabilitatea financiară, eficacitatea politicilor și cadrul juridic. În anul 2012 a fost publicat raportul privind implementarea recomandărilor respective.

La moment, se elaborează un nou Raport trianual privind supravegherea, care va fi publicat în 2014. După cum este menționat în Nota de concept, raportul dat va analiza, cât de eficace FMI implementează cadrul integrat de supraveghere, va examina, cât de consecvente și relevante sunt recomandările de politici formulate de FMI, și va analiza uniformitatea supravegherii statelor-membre ale FMI. În același timp, la moment are loc revizuirea Programului de evaluare a sectorului financiar (FSAP).

Ca parte a unor eforturi mai largi de a îmbunătăți în continuare calitatea supravegherii, Consiliul de directori executivi al FMI a adoptat în iulie 2012 o nouă Decizie cu privire la supravegherea bilaterală și multilaterală (Decizia cu privire la supravegherea integrată), cu scopul consolidării cadrului juridic ce stă la baza supravegherii, și a discutat primul Raport-pilot privind sectorul extern. În septembrie 2012, Consiliul de directori executivi a avizat noua Strategie de supraveghere financiară, care conține propuneri privind pașii concreți, în ordinea priorității, care vor duce la consolidarea în continuare a supravegherii financiare. Aceste acțiuni vor contribui la crearea condițiilor pentru ca FMI să fie capabil să abordeze impactul posibil al efectelor secundare ale politicilor promovate de unele state membre asupra stabilității globale, la monitorizarea mai exhaustivă a stabilității sectoarelor economice externe ale statelor membre și implicarea statelor-membre într-un dialog constructiv menit să asigure funcționarea eficace a sistemului monetar internațional și să contribuie la menținerea stabilității economice și financiare globale.