FONDUL MONETAR INTERNAŢIONAL

Consultări în privinţa realizării prevederilor articolului IV
al Statutului FMI – Moldova, 2005
 

16 decembrie 2005

Scopul principal al acestei misiuni a fost realizarea discuţiilor în cadrul procesului de consultare dintre FMI şi Republica Moldova în contextul realizării prevederilor articolului IV al Acordului FMI. Astfel de consultări au loc în toate statele-membre ale FMI, iar Concluziile finale ale misiunilor sunt adeseori publicate. Misiunea apreciază decizia autorităţilor de a permite publicarea acestor Concluzii finale[1]. De asemenea, misiunea a iniţiat discuţii privind un program nou care, posibil, ar putea fi susţinut prin intermediul Facilităţii pentru Reducerea Sărăciei şi Creşterea Economică (PRGF). Discuţiile pe marginea acestui subiect vor continua în cadrul unei misiuni ulterioare, care va avea loc, probabil, în luna februarie[2]. Aceste Concluzii finale se referă numai la discuţiile pe marginea realizării prevederilor Articolului IV.  

1.      O echipă a colaboratorilor Fondului Monetar Internaţional (IMF) a vizitat Republica Moldova în perioada 1-16 decembrie, 2005. Le suntem extrem de recunoscători autorităţilor pentru primirea călduroasă şi cooperarea excelentă de care ne-am bucurat de parcursul vizitei.

Evenimente recente în domeniul economic

2.      Autorităţile din Moldova au asigurat un grad semnificativ de stabilitate macroeconomică în 2005, deşi s-au confruntat cu problema gestionarii fluxului semnificativ de plăţi de peste hotare realizate de cetăţenii Republicii Moldova angajaţi în afara ţării. În acelaşi timp, autorităţile au realizat progrese în implementarea Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS) şi Planului de Acţiuni UE-Moldova, ambele documente având ca scop îmbunătăţirea condiţiilor de trai prin perfecţionarea instituţiilor economice şi îmbunătăţirea mediului investiţional în sectorul privat.

3.      Ritmul de creştere economică continuă să fie rapid, iar inflaţia a scăzut, într-o oarecare măsură. În acelaşi timp, sursele creşterii economice – consumul curent şi construcţiile – depind în continuare considerabil de fluxurile de bani transferaţi de cetăţenii Republicii Moldova angajaţi peste hotare (volumul transferurilor constituie la moment circa 30 la sută din PIB), şi de creşterea considerabilă a salariilor. Conform aşteptărilor, creşterea reală a PIB în anul 2005 va constitui circa 7%, aşa cum a fost de la începutul deceniului curent. După înregistrarea cifrei maxime de 14% în aprilie 2005, se aşteaptă ca rata inflaţiei să constituie circa 10% (în perioada decembrie 2004-decembrie 2005), deşi s-a înregistrat o sporire a preţurilor la produsele nealimentare (în special a preţurilor la resursele energetice) la mijlocul anului 2005.

4.      Politica fiscală a încurajat eforturile de a păstra un nivel scăzut al inflaţiei. În anul 2005 se aşteaptă înregistrarea unui surplus de venituri în bugetul de stat de circa 0,5 la sută din PIB, aceasta constituind o cifră comparabilă cu cele înregistrate în anii 2003 şi 2004, în mare parte în urma înregistrării unui nivel mai înalt decât cel scontat al colectării impozitelor indirecte şi reducerii salutabile a volumului cheltuielilor de către Guvern.

5.      Banca Naţională a Moldovei a impus o politică monetară strictă în anul 2005 cu scopul reducerii ratei inflaţiei. Eforturile de sterilizare au sporit în trimestrul al doilea şi au fost menţinute, pe măsură ce autorităţile au încercat să menţină controlul în contextul presiunilor inflaţioniste datorită sporirii volumului de valută străină pe piaţă. Rezervele monetare s-au redus de la 48% (pe parcursul a 12 luni) la finele lunii ianuarie până la aproape 20% în trimestrul al patrulea, deşi a continuat sporirea volumului de creditare.

6.      Sporirea preţurilor la resursele energetice a avut un impact semnificativ asupra balanţei de plăţi. Se aşteaptă că deficitul contului curent va spori semnificativ pe parcursul anului 2005, înregistrând la finele anului 2005 cifra de circa 5% din PIB, pe când în anul 2004 deficitul a constituit mai puţin de 3%. În acelaşi timp, a continuat stabil sporirea volumului importului, parţial din contul creşterii preţurilor la resursele energetice, dar a sporit şi importul altor produse, fiind impulsionat de veniturile sporite sub forma transferurilor din partea cetăţenilor moldoveni angajaţi peste hotare şi sub forma creşterii puternice a salariilor pe piaţa internă.

Perspective pe termen scurt şi politici macroeconomice

7.      Este probabil că creşterea economică se va reduce marginal în anul 2006 şi în anii ce urmează, dat fiind impactul creşterii preţurilor la resursele energetice şi îngustarea tot mai mare a pieţei muncii. Evitarea unei reduceri mai pronunţate a ritmului de creştere va depinde, probabil, de îmbunătăţirea situaţiei investiţionale, în special în sectorul privat. Înregistrarea progresului în domeniul reformelor prioritare iniţiate de autorităţi, conform prevederilor SCERS şi Planului UE – Moldova, va facilita sporirea fluxului investiţional prin îmbunătăţirea mediului de afaceri şi clarificarea rolului guvernului în economie.

8.      Autorităţile monetare ar trebui să tindă spre menţinerea unei rate a inflaţiei mai mici de 10%. Activitatea FMI în alte state sugerează că creşterea inflaţiei este o cauză a reducerii volumului de investiţii, având un impact negativ asupra păturilor sărace ale populaţiei care nu sunt pregătite să facă faţă volatilităţii preţurilor. În cele din urma, inflaţia reprezintă un impozit pe veniturile acestora exprimate în valută naţională. Totodată, atingerea unei rate a inflaţiei mai mici de 10% într-un mediu în care se înregistrează afluxuri puternice de valută străină va impune eforturi de sterilizare continue din partea Băncii Naţionale a Moldovei, precum şi menţinerea unei politici fiscale stricte.

9.      Politica fiscală pentru anul 2006 trebuie să rămână prudentă, pentru a menţine o rată scăzută a inflaţiei şi pentru a evita reducerea volumului investiţiilor în sectorul privat. Menţinerea deficitului bugetului la nivele foarte modeste va veni întru susţinerea obiectivelor politicii monetare şi va reduce presiunile asupra balanţei de plăţi. Dar, posibil, este şi mai important de evitat creşterea cheltuielilor în sectorul bugetar, care s-a înregistrat pe parcursul ultimilor ani. Cheltuielile sectorului public au sporit de la 33% din PIB în 2003 la circa 37% în 2005, ceea ce ne sugerează că acum, probabil, este momentul să fie examinate minuţios calitatea şi conţinutul cheltuielilor sectorului public.

10.  Bugetul pentru anul 2006 conţine câteva trăsături structurale pozitive. Au fost eliminate un şir de scutiri de impozite, în timp ce s-a creat o bază mai durabilă pentru relaţiile dintre bugetul de stat şi BNM. În special, pentru prima dată, Guvernul a început să achite datoriile pe credite faţă de BNM, iar transferurile profiturilor băncii centrale vor avea loc acum, ca şi în alte state, numai o dată pe an, în baza conturilor examinate de audit. De asemenea, în bugetul de stat au început să fie acumulate resursele necesare pentru a contribui la achitarea datoriilor faţă de creditorii externi. Pe de altă parte, se prevede o creştere importantă a salariilor în sectorul bugetar, ceea ce va limita resursele existente pentru a încuraja un ritm mai înalt de creştere a volumului investiţiilor – inclusiv în întreţinerea drumurilor şi proiectele de infrastructură – şi ar putea limita posibilitatea de a atenua impactul negativ al creşterii preţurilor la resursele energetice asupra categoriilor vulnerabile ale populaţiei. Creşterea într-o aşa măsură a salariilor în sfera bugetară va complica, de asemenea, sarcina de a atinge un nivel mai jos al inflaţiei şi va deteriora balanţa plăţilor.

11.  Creşterea preţurilor la resursele energetice vor avea un impact dublu asupra bugetului. În primul rând, au crescut costurile pentru energia electrică, gazele naturale şi produsele petroliere procurate de stat la toate nivelele. Totodată, creşterea preţurilor la resursele energetice vor spori presiunile pentru obţinerea unor subvenţii şi transferuri suplimentare. Orice subvenţii noi trebuie să se încadreze în parametrii macroeconomici corespunzători situaţiei, să fie clar definite în timp (adică să expire automat la o anumită dată în viitor), şi să fie destinate categoriilor celor mai nevoiaşe ale populaţiei. Creşterea preţurilor la resursele energetice joacă un rol important în încurajarea conservării resurselor; de aceea, subvenţiile nu ar trebui să distorsioneze preţul plătit de consumatori pentru produsele energetice.

12.  Bugetul Fondului Social rămâne a fi într-o stare precară. Creşterea pensiilor la finele anului 2004 a dus la înregistrarea unui deficit în bugetul Fondului Social pe parcursul anului 2005. Mai mult ca atât, populaţia Moldovei îmbătrâneşte, iar migraţia forţei de muncă peste hotare reduce baza de plăţi în Fondul Social, astfel procentul contribuţiilor la Fondul Social este relativ înalt. Pe parcursul timpului, va fi important de raţionalizat cheltuielile din Fondul Social, elaborând un plan pentru a asigura finanţarea adecvată a acestuia.

13.  BNM urmează să continue să ia măsuri pentru prevenirea creşterii ratei inflaţiei. Bugetul de stat joacă un rol important în susţinerea politicii monetare, dar în cele din urmă BNM este responsabilă de atingerea obiectivelor legate de rata inflaţiei. Din aceste considerente, BNM trebuie să fie pregătită să folosească mecanismele de sterilizare de care dispune, precum şi să permită o flexibilitate mai mare a cursului valutar pentru a contribui la atingerea obiectivelor legate de menţinerea unei rate a inflaţiei joase. Este posibil să fie necesar de sporit dobânzile pentru a menţine rata inflaţiei la un nivel adecvat.

Dezvoltarea sectorului financiar

14.  Indicatorii stabilităţii financiare sugerează că sistemul bancar este stabil. Deşi a pus în evidenţă un şir de neajunsuri, misiunea de Evaluare a Sectorului Financiar (FSAP) din 2004 a confirmat existenţa unui sistem bancar stabil caracterizat de un nivel înalt de profitabilitate şi riscuri creditare moderate. Misiunea salută adoptarea de curând a legislaţiei ce vizează realizarea recomandărilor incluse în FSAP, inclusiv privind promovarea transparenţei mai mari a informaţiei privind proprietarii din cadrul sistemului bancar. În acelaşi timp, sistemul financiar nebancar s-a dezvoltat foarte lent, pe când în sectorul bancar demult ar fi fost necesară încurajarea concurenţei din partea băncilor străine cu reputaţie. Conform recomandărilor din FSAP, misiunea consideră că merită să fie dezvoltat un plan transparent şi competitiv de privatizare a Băncii de Economii.

15.  Independenţa juridică a Băncii Naţionale a Moldovei urmează să fie sporită în conformitate cu cele mai bune practice internaţionale. De exemplu, legislaţia Republicii Moldova ar trebui modificată pentru a defini ca obiectiv primar stabilitatea preţurilor (nu „stabilitatea valutei naţionale”, acelaşi lucru referindu-se şi la rata de schimb valutar), şi faptul că BNM nu are dreptul de a oferi credite directe Guvernului. În acelaşi timp, misiunea îşi exprimă îngrijorarea cu privire la modificările recente ale Legii cu privire la Combaterea Spălării Banilor şi Finanţării Terorismului nr. 633-XV care, se pare, ar putea duce la introducerea unui regim mai puţin strict cu privire la spălarea banilor.

Reformele structurale

16.  Se pare că s-a accelerat progresul în domeniul reformelor economice structurale – în special în ceea ce priveşte măsurile incluse în Planul de Acţiuni UE-Moldova care corespund, în linii mari, celor prevăzute în SCERS. Misiunea salută în mod special eforturile autorităţilor de a stabili sisteme de monitorizare pentru ambele planuri care ar fi reciproc compatibile, evitând povara administrativă în plus.

17.  Reforma administraţiei publice este extrem de importantă, scopul ei fiind de a contribui la determinarea rolului adecvat al guvernului în economie. Această reformă care va dura mai mulţi ani are legătură directă cu reforma regulatorie curentă menită să îmbunătăţească mediul de afaceri. Moldova poate conta pe susţinerea acestor eforturi de către partenerii de dezvoltare internaţionali, începând cu anul 2006, în ceea ce priveşte analizele funcţionale complexe la toate nivelele administraţiei publice centrale. Deşi este posibil să fie necesare reduceri de cadre, este prea devreme de discutat parametrii cantitativi ai procesului de reducere a cadrelor la nivel de administraţie publică centrală. De exemplu, unele ministere vor avea nevoie de mai mulţi specialişti pe parcursul anilor următori pentru a asigura armonizarea legislaţiei naţionale cu cea a UE.

18.  Reforma administraţiei publice trebuie să includă şi modificarea legislaţiei privind serviciul public şi privind procesul decizional în cadrul Guvernului. În cadrul acestui proces, va fi important de asigurat angajarea funcţionarilor publici numai în baza criteriilor profesionale şi de adoptat regulamente privind conflictele de interese, pentru a garanta că funcţionarii publici vor fi protejaţi împotriva presiunilor politice şi, totodată, se vor supune unor reguli strict formulate care ar interzice abuzul de putere. Ideologia reformei administraţiei publice trebuie să se bazeze, evident, pe îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate de către autorităţile publice populaţiei şi comunităţii de afaceri.

19.  Sunt extrem de binevenite planurile autorităţilor de a moderniza managementul întreprinderilor publice. Misiunea salută elaborarea de curând a inventarului proprietăţii de stat în cadrul economiei naţionale, precum şi intenţia autorităţilor de a revigora procesul de privatizare. În acelaşi timp, este important de introdus principiile guvernării corporative eficace în cadrul acelor întreprinderi de stat care vor rămâne în proprietatea statului – în special prin redirecţionarea funcţiilor de supraveghere de la ministere (ceea ce duce la apariţia unui conflict de interese clar) la entităţile economice (Ministerul Finanţelor şi Ministerul Economiei şi Comerţului).

20.  Se depun eforturi pentru a introduce o strategie complexă în domeniul reformei administrării fiscale. Multe dintre îngrijorările legitime ale reprezentanţilor sectorului privat în privinţa mediului de afaceri sunt cauzate de eforturile autorităţilor de a soluţiona neajunsurile sistemului de administrare fiscală. De exemplu, cerinţa ca exportul de cereale să fie realizat prin Bursa de Mărfuri este o încercare de a preveni facturarea la preţuri scăzute. Totodată, în majoritatea statelor, înşişi autorităţile fiscale – fără a apela la unităţi comerciale cum ar fi bursa de mărfuri – dispun de atribuţii adecvate pentru a folosi indicii clari ai unor astfel de practici pentru a impune respectarea cerinţelor fiscale. Astfel, sporind capacitatea autorităţilor fiscale de a combate fraudele fiscale, inclusiv prin proceduri de audit selectiv în baza evaluării riscurilor şi metode indirecte de evaluare a validităţii declaraţiilor contribuabililor, ar putea contribui la îmbunătăţirea climatului investiţional în Moldova. În acelaşi timp, amânarea periodică a plăţii impozitelor de către Consiliul de Creditori duc la subminarea disciplinei fiscale şi ar trebui înlocuită de o procedură de faliment eficace, realizată într-o perioadă adecvată de timp.

21.  Un şir de priorităţi în domeniul reformelor structurale nu ţin de sfera de competenţă a FMI, dar sunt, totuşi, foarte importante. De exemplu, se pare că demult este necesară crearea agenţiei naţionale pentru promovarea concurenţei. Mai mult ca atât, este esenţial ca orice „reparcelare” a terenurilor să fie realizată exclusiv în baza principiilor economiei de piaţă. În cele din urmă, se pare că este necesară şi o reformă judiciară, date fiind plângerile comunităţii de afaceri cu privire la capacitatea curţilor de judecată de a impune respectarea dreptului la proprietate privată.