http://www.moldova.md/ro/news/index.html
(24 Nov 2000 Strategia preliminara cu privire la reducerea saraciei)

 

1. Pe parcursul ultimilor trei ani Moldova a realizat un progres semnificativ în vederea obţinerii şi menţinerii stabilităţii macroeconomice şi financiare. De asemenea, au fost implementate o serie de reforme structurale şi instituţionale necesare pentru funcţionarea eficientă a economiei de piaţă. Rezultatele acestor eforturi au contribuit la menţinerea stabilităţii macroeconomice şi financiare în circumstanţe externe dificile şi la crearea unui mediu, ce va facilita creşterea economică şi dezvoltarea pe termen mediu.
   
2. În pofida acestor eforturi, Moldova continuă să fie plasată pe unul din locurile cele mai joase din Europa în ceea ce priveşte venitul pe cap de locuitor. Guvernul este conştient de această realitate şi este de părerea că creşterea economică rapidă şi durabilă este principalul instrument pentru reducerea decalajului în dezvoltare dintre Moldova şi celelalte ţări din Europa, prin îmbunătăţirea nivelului de viaţă al populaţiei şi prin reducerea sărăciei în rândul celor mai nevoiaşi. Pentru a realiza aceste obiective într-o manieră atotcuprinzătoare, Guvernul intenţionează să elaboreze o Strategie de reducere a sărăciei (SRS) către începutul anului 2002 şi să lanseze un plan naţional de reducere a sărăciei. Această strategie face parte din aspiraţiile Republicii Moldova de a se integra mai profund în structurile europene. În scopul consolidării eficienţei politicilor economice, strategia va fi elaborată de către Guvern, cu consultarea îndeaproape şi participarea largă a reprezentanţilor Parlamentului, societăţii civile şi organizaţiilor donatoare.
   
3. În scopul obţinerii unei creşteri rapide şi durabile, Guvernul a convenit cu Fondul Monetar şi Banca Mondială asupra unui cadru macroeconomic pe trei ani şi asupra unui set de măsuri politice, care sunt descrise în anexele la acest document. Guvernul intenţionează să solicite un program de Reducere a sărăciei şi creştere economică (RSCE) pe trei ani cu Fondul Monetar Internaţional. De asemenea, Guvernul va continua să coopereze cu Banca Mondială în contextul operaţiunilor pentru ajustări structurale şi a celor investiţionale. 

   II. Caracteristicile sărăciei în Moldova
   

4. Studiile existente despre sărăcie în Moldova includ un studiu etnografic asupra familiilor sărace efectuat la finele anului 1996, Evaluarea sărăciei efectuată de către Banca Mondială şi Sondajele bugetelor casnice din Moldova care sunt compilate trimestrial începând cu trimestrul doi al anului 1997. Rezultatele acestor studii sugerează faptul că sărăcia în Moldova este la un nivel înalt şi se datorează în principal posibilităţilor limitate de angajare în câmpul muncii şi veniturilor joase, în special în zona rurală şi în sectorul agricol.
   
5. Analiza comparativă internaţională, demonstrează faptul că Moldova este situată la un nivel mai jos în raport cu alte ţări în tranziţie în ceea ce priveşte nivelul de viaţă şi indicatorii dezvoltării umane. În Moldova PIB-ul pe cap de locuitor este mai mic decât media în ţările din Fosta Uniune Sovietică şi cu mult mai mic decât media în ţările în tranziţie din Europa Centrală şi de Sud. Indicele dezvoltării umane, calculat de PNUD pentru anul 1999 (bazat pe datele anului 1997) plasează Moldova pe locul 104 din cele 174 de ţări din clasament. Ea se află pe poziţia cea mai joasă comparativ cu ţările din Europa Centrală (33-47), Europa de Sud (55-73) şi cele din Fosta Uniune, cu excepţia Tajikistanului, care se situează imediat după Moldova. De asemenea, efectele crizei regionale din anul 1998 şi cele ale secetei din anul 2000 nu au influenţat, probabil, pozitiv nivelul de viaţă şi indicatorii dezvoltării umane.
   
6. Studiile existente scot în evidenţă faptul că o parte semnificativă şi în creştere a populaţiei Republicii Moldova este săracă. În particular, în luna mai 1997 circa 35 procente din populaţie se aflau sub pragul absolut al sărăciei de 82.1 lei pe cap de locuitor. Conform estimărilor preliminare, această proporţie a crescut semnificativ până la nivelul de 53.4 procente în ultimul trimestru al anului 1999 (vezi tabelul 1).

   Tabelul 1 Nivelul sărăciei conform pragului absolut de sărăcie

   	1997 Q3	1997 Q4	1998 Q3	1998 Q4	1999 Q3	1999 Q4
   P0	30.4	37	41.3	46.1	55.6	53.4
   P1	9.7	13.2	15.4	15.8	21.9	19.5
   P2	4.7	6.6	7.8	7.5	11.3	9.5

   Notă: P0 este indicatorul “per capita” de evaluare a sărăciei - procentajul gospodăriilor ce au un consum sub pragul sărăciei; P1 este indicatorul ce estimează “decalajul de sărăcie” sau profunzimea sărăciei şi P2 apreciază gravitatea sărăciei.
   

7. Creşterea sărăciei se asociază cu majorarea inegalităţii. Astfel, coeficientul Gini al inegalităţii veniturilor s-a majorat de la 24 în perioada 1987-1988, până 34.4 în 1992 şi 36 în 1993. În anul 1999 sondajul bugetelor casnice estimează coeficientul Gini pentru consum ca circa 41, celei mai înstărite categorii a populaţiei, care constituie 20 procente, revenindu-i aproape jumătate din consumul total din ţară.
   
8. Studiile existente demonstrează faptul că criza regională din anul 1998 a avut un efect nefavorabil atât asupra sărăciei cât şi asupra creşterii inegalităţii. Rezultatele analizei bugetelor casnice pentru anul 1999 arată că venitul global a circa 80 procente din gospodării, a fost mai mic decât minimul de existenţă lunar de 233 lei pe cap de locuitor, calculat conform normelor internaţionale. Analiza efectuată pentru formularea Programului naţional pentru reducerea sărăciei sugerează că aproape 20 procente din populaţie poate fi considerată extrem de săracă, mai mult de două treimi din aceasta locuind în zona rurală. Ca urmare a secetei, situaţia, probabil, s-a agravat şi mai mult în anul 2000.
   
9. În Moldova populaţia săracă este reprezentată începând cu persoane cu un nivel scăzut de cunoştinţe, lucrători necalificaţi sau familii numeroase cu un singur părinte, până la persoane cu un nivel înalt de cunoştinţe care au beneficiat cândva de funcţii sociale prestigioase şi bine remunerate, activând în calitate de oameni de ştiinţă şi profesionişti în domeniu. Printre categoriile cele mai sărace sunt lucrătorii săraci, în special ţăranii neîmproprietăriţi cu pământ, familiile cu copii, familiile formate din mai mult de cinci membri, familiile cu unul sau mai mulţi membri vulnerabili şi şomerii, o treime din care, sunt extrem de săraci.
   
10. Sărăcia în Moldova este preponderentă în zonele rurale. Datele statistice mărturisesc că, în anul 1997, circa 21.1 procente din populaţia din zonele rurale se afla sub pragul sărăciei relative, comparativ cu 17.2 procente din populaţia altor oraşe şi 6.7 procente din populaţia Chişinăului. În situaţia cea mai gravă se află lucrătorii din sectorul agricol: 27 procente din lucrătorii din sectorul agricol se aflau sub pragul sărăciei relative, comparativ cu 15 procente de fermieri şi 21 procente de şomeri.
    
11. În pofida faptului că se tinde spre fabricarea propriei producţii alimentare, ceea ce a permis multor persoane sărace din zonele rurale să evite sărăcia extremă, condiţiile de existenţă în zonele rurale rămân a fi dificile. Multe gospodării din această zonă supravieţuiesc datorită gospodăriilor agricole de pe lângă casă. Din cauza lipsei de mijloace necesare gospodăriile agricole cointeresate în fermierit nu au posibilitatea de a-şi extinde activitatea şi spori profitabilitatea. Lipsite de mijloace în numerar şi cu posibilităţi reduse de a obţine credite, aceste gospodării nu sunt în stare să dezvolte culturi mai profitabile din cauză că nu-şi pot permite procurarea echipamentului, îngrăşămintelor, pesticidelor, seminţelor sau irigării. Cu toate că ţara a realizat un progres semnificativ în restructurarea gospodăriilor agricole şi în privatizarea pământului, reformele au fost amânate până în momentul când s-au prăbuşit gospodăriile colective împreună cu sistemul de prelucrare şi de marketing, care au susţinut sectorul agricol. Un progres promiţător este consolidarea pământului, care se desfăşoară ca rezultat al privatizării pământului. Cu toate acestea, până la momentul dat, nu s-a reuşit obţinerea unei creşteri a producţiei agricole.
    
12. Cauza creşterii sărăciei în Moldova în perioada de tranziţie este rezultatul combinat al mai multor factori, atât externi, cât şi interni. La aceştia se referă: (a) efectul destrămării Uniuni Sovietice, însoţit de ruperea relaţiilor comerciale şi sistemului de plăţi, în special şocul preţurilor, însoţit de liberalizarea preţului la energie - componentul de bază (şi importat) în formarea costurilor interne în Moldova. Un studiu comparativ realizat de Banca Mondială concluzionează că din fostele republici ale Uniunii Sovietice, Moldova a avut de suferit cel mai mult din cauza efectelor balanţei comerciale, care au însoţit majorarea preţurilor interne la energie până la nivelul preţurilor internaţionale; (b) conflictul din Transnistria în 1992 şi o serie de dezastre naturale şi efectele lor asupra sectorului agricol şi industriei de prelucrare, care constituie circa jumătate din PIB-ul ţării. Aici se includ inundaţiile din 1992 şi 1994 şi seceta din 2000; (c) instabilitatea regională continuă, în deosebi, efectele crizei din Rusia din anul 1998. Factorii exogeni pomeniţi mai sus au fost exacerbaţi de schimbările de direcţie în implementarea programului de reforme structurale al ţării.
    
13. Guvernul intenţionează să elaboreze un program cuprinzător si participativ pentru asigurarea creşterii şi dezvoltării durabile a ţării pe termen mediu şi abordarea explicită a problemei sărăciei în ţară. În acest scop este şi va fi depus un efort continuu pentru a actualiza datele existente despre sărăcie în vederea majorării impactului măsurilor programului de reducere a sărăciei. În august 2000 a fost semnat un program de colaborare, susţinut de PNUD, care va contribui la dezvoltarea în continuare a instrumentelor informaţionale şi a procesului de luare a deciziilor în sectorul social şi la îmbunătăţirea structurii instituţionale pentru estimarea şi monitorizarea impactului politicilor de reducere a sărăciei. Actualmente se lucrează în vederea identificării lacunelor de informaţie şi determinării lucrului analitic, necesar de a fi efectuat pentru elaborarea SRS complete.

    III. Trei piloni ai Strategiei de reducere a sărăciei
    

14. Strategia de reducere a sărăciei, elaborată de către Guvern se va baza pe trei obiective: (i) creştere economică durabilă si cuprinzătoare, care va oferi populaţiei posibilitatea angajării în câmpul muncii; (ii) politica dezvoltării umane bazată pe acces sporit la serviciile de bază (în special servicii medicale primare şi învăţământ de bază); şi (iii) protecţie socială pentru păturile sociale cele mai nevoiaşe.
    
15. Strategia de reducere a sărăciei, elaborată de către Guvern, se va axa pe distribuţia corectă a beneficiilor creşterii economice întregii populaţii şi va lua în considerare capitalul social existent la nivelul comunităţii. Abordarea SRS oferă Moldovei posibilitatea de a considera reducerea sărăciei drept un scop explicit al politicii şi de a formula strategia într-o manieră participatoare, în acest fel contribuind la sporirea susţinerii acesteia.

    A. Creştere economică durabilă şi cuprinzătoare
    

16. Guvernul va menţine un cadru macroeconomic stabil, adaptat constrângerilor financiare ale ţării, care va conduce la creştere economică şi dezvoltare pe termen mediu. Scopul programului constă în consolidarea stabilizării realizate pe parcursul primelor zece luni ale anului şi în crearea condiţiilor necesare pentru creşterea durabilă a economiei şi dezvoltarea pe termen mediu. Guvernul, în consultare cu FMI, a elaborat un cadru de dezvoltare macroeconomică pentru următorii trei ani. Programul prevede că economia Moldovei va realiza o rată de creştere de aproximativ 5 procente anual în următorii trei ani. Elemente principale ale programului sunt reflectate în anexa A a acestui document.
    
17. Promovarea creşterii economice durabile şi dezvoltării cuprinzătoare este componenta cea mai importantă a strategiei Guvernului de dezvoltare şi reducere a sărăciei. Creşterea economică durabilă pe termen mediu urmează a fi realizată prin dezvoltarea activităţilor sectorului privat în domeniile în care ţara are un avantaj comparativ. Aceste domenii cuprind sectorul agro-industrial, sectorul businessului mic şi mijlociu şi sectorul serviciilor, adică domeniile care reflectă dotările ţării sau cele care nu au fost dezvoltate în cadrul economiei de comandă. Va fi efectuat un studiu detaliat pentru a identifica sursele de creştere economică în Moldova.
    
18. Guvernul consideră că creşterea economică durabilă poate fi realizată în termen scurt prin modelarea unei dezvoltări bazate pe creşterea sectorului public şi dezvoltarea industriilor de export în care Moldova are avantaj comparativ. Dezvoltarea sectorului privat este esenţială pentru crearea economiei de piaţă şi pentru culegerea beneficiilor asociate unei economii de piaţă care funcţionează normal. Guvernul planifică să pregătească o strategie de creştere economică bazată pe exporturi cu scopul diversificării produselor de export în baza avantajelor comparative şi obţinerii accesului la pieţele netradiţionale.
    
19. Guvernul va continua implementarea unui program de reforme structurale care să promoveze crearea unui cadru stabil şi previzibil pentru activităţile sectorului privat, atragerea investiţiilor străine directe, precum şi majorarea investiţiilor domestice. În acest scop Guvernul va realiza măsuri structurale care includ reforma sectorului financiar pentru a majora accesul la credite mai ieftine necesare pentru dezvoltarea întreprinderilor private, privatizarea industriilor cheie, restructurarea întreprinderilor, îmbunătăţirea mediului de afaceri, deregularea sectorului privat, raţionalizarea proceselor de licenţiere şi înregistrare, îmbunătăţirea managementului corporativ, şi îmbunătăţirea mediului instituţional şi juridic pentru facilitarea investiţiilor domestice şi străine.
    
20. În ceea ce priveşte programul de privatizare al Guvernului, se va pune accent pe privatizarea transparentă şi deschisă a sectorului energetic (trei companii de distribuire a energiei electrice au fost deja vândute unui investitor strategic şi au fost lansate concursuri pentru încă două companii de distribuire şi trei de producere a energiei electrice), a sectorului telecomunicaţiilor (prin privatizarea Moldtelecomului) şi a sectorului vinicol. Implementarea programului de privatizare a pământului este aproape finalizată.
    
21. Referitor la restructurarea întreprinderilor, procedura de faliment şi de lichidare a întreprinderilor cu datorii considerabile va continua pe întreaga perioadă. Proceduri de faliment au fost deja iniţiate împotriva întreprinderilor cu datorii semnificative la bugetul de stat şi cel al Fondului Social. De asemenea, cadrul legal al administrării corporative va fi îmbunătăţit în continuare. Cu asistenţa donatorilor, Guvernul va identifica acţiuni specifice în acest domeniu.
    
22. Finalmente, se va depune un efort continuu pentru ameliorarea climatului investiţional prin eliminarea barierelor de deschidere a noilor întreprinderi. Acesta include simplificarea procedurii de intrare (prin simplificarea licenţierii şi a cerinţelor de înregistrare a întreprinderilor) şi îmbunătăţirea cadrului legal necesar pentru a asigura o creştere continuă şi dezvoltarea sectorului privat în Republica Moldova.
    
23. Reducerea sărăciei prin obţinerea creşterii economice durabile şi cuprinzătoare necesită nu numai un sector privat dinamic, ci şi un sector public eficient, care ar putea să activeze într-un mod transparent şi care ar fi accesibil întregii populaţii. Recent Guvernul a aprobat o strategia cuprinzătoare de Reformă a sectorului public prin care se urmăreşte crearea unui sector public orientat spre relaţiile de piaţă şi deservirea clientului, bazat pe merite, depolitizat şi rezistent tentativelor de corupere, care ar corespunde celor mai bune practici europene, durabil din punct de vedere fiscal şi care ar asigura prestarea eficientă a serviciilor şi bunurilor publice prioritare, interacţionând şi susţinând sectorul privat.
    
24. Programul Guvernului privind reforma sectorului public, planificat a fi susţinut de către Banca Mondială în cadrul unei serii de credite pentru reforma sectorului public, va include:

• raţionalizarea şi direcţionarea mai eficientă a cheltuielilor sectorului social (inclusiv cheltuielile pentru ocrotirea sănătăţii, învăţământ şi asistenţa sociala);
• promovarea reformei administrării publice şi serviciului civil in vederea: modernizării şi reorientării rolului statului de la dirijarea şi controlul activităţii economice către promovarea in mod transparent a creşterii şi dezvoltării sectorului privat, restabilind încrederea societăţii şi antreprenorilor in instituţiile de stat şi descentralizând autorităţile publice într-un sistem reorganizat şi fortificat al administrării locale;
• consolidarea sistemelor legislativ şi juridic;
• eradicarea corupţiei în sectorul de stat (care restrânge concurenţa şi fluxurile investiţionale directe interne şi externe în ţară) şi administrare (povara căreia este suportată neproporţional de către săraci);
• perfecţionarea managementului cheltuielilor publice (inclusiv reforma elaborării şi executării bugetului, precum şi gestionarea lichidităţilor şi a datoriilor), consolidarea viitoare a sistemului finanţării interguvernamentale şi ameliorarea performanţei şi strategiei veniturilor guvernamentale.

 

1. Precum a fost menţionat mai sus, sărăcia în Moldova este preponderentă, în deosebi, în zonele rurale. În paralel cu măsurile menţionate mai sus, Guvernul va acorda o prioritate înaltă dezvoltării rurale şi agricole prin abordarea constrângerilor existente în dezvoltarea zonelor rurale şi generarea locurilor de muncă şi veniturilor stabile. Guvernul va pregăti şi aproba o strategie cuprinzătoare de dezvoltarea agricolă şi rurală cu stabilirea obiectivelor şi priorităţilor şi determinarea conţinutului şi succesiunii intervenţiilor. Obiectivul principal al strategiei va fi majorarea veniturilor şi standardelor de viaţă ale populaţiei rurale prin promovarea antreprenoriatului rural, producţiei agricole, diversificării economice şi comerţului în zonele rurale.
   
2. Reformele menţionate mai sus, precum şi măsurile specifice orientate la reducerea sărăciei sunt prezentate în matricea de acţiuni politice anexată la acest document (Anexa B). Angajamentele descrise şi obiectivele pentru următorii ani sunt tentative. Ele urmează să fie revizuite odată cu înlocuirea documentului interimar al SRS prin cel complet.

   B. Dezvoltarea umană
   

3. Guvernul este de părerea că creşterea economică, ce nu se reflectă în îmbunătăţirea nivelului de viaţă al populaţiei, este, din punct de vedere social, economic şi al mediului, nedurabilă. Promovarea unei dezvoltări umane durabile în Republica Moldova ar însemna consolidarea coeziunii sociale prin identificarea precisă a surselor şi consecinţelor excluderii sociale şi elaborarea politicilor necesare pentru abordarea lor în scopul satisfacerii necesităţilor de bază a celor mai vulnerabile categorii ale populaţiei.
   
4. Guvernul va promova dezvoltarea umană prin elaborarea şi implementarea unor strategii cuprinzătoare şi integre, cu scopul de a îmbunătăţi nivelul de ocrotire a sănătăţii si învăţământului. Corelaţia strânsă între sărăcie şi indicii corespunzători ai dezvoltării umane oferă un sprijin sigur pentru impactul programelor de dezvoltare umană asupra reducerii sărăciei. În particular, progresele realizate în sectorul ocrotirii sănătăţii şi în învăţământ au un efect direct asupra reducerii sărăciei. Aceste ameliorări contribuie, în continuare, la apariţia externalităţilor pozitive considerabile, pentru ameliorarea ofertei, existentă în economie şi promovarea unei creşteri economice durabile şi cuprinzătoare în cadrul unei societăţi coezive din punct de vedere social. Republica Moldova are puţine resurse naturale, de aceea capitalul uman ar putea deveni sursa cea mai importantă care să favorizeze creşterea economică.

   Ocrotirea sănătăţii
   

5. Pe parcursul perioadei de tranziţie, sectorul ocrotirii sănătăţii s-a deteriorat semnificativ, înregistrând un declin enorm al cheltuielilor repartizate acestui sector (acestea constituiau doar 2.9 procente din PIB în 1999 comparativ cu 6 procente in 1997), un declin în ceea ce priveşte speranţa de viaţă şi o creştere a numărului de persoane care suferă de diverse maladii.
6. Strategia ocrotirii sănătăţii, propusă de guvern, are scopul de a:

• Menţine nivelul de cheltuieli pentru sănătate în termeni reali, cel puţin la nivelul bugetului pentru anul 2000;
• Institui unele tentative de reducere a sărăciei, punând accent pe serviciile medicale de bază şi prevenirea maladiilor;
• Îmbunătăţi alocarea resurselor, pentru a o face mai echitabilă şi eficientă, inclusiv şi prin restructurarea infrastructurii;
• Crea autonomia serviciilor medicale, în deosebi a spitalelor;
• Instrui medicii şi administratorii din sectorul ocrotirii sănătăţii.

• Garantarea, in mod transparent, a accesului la un pachet minim de servicii medicale;
• Modernizarea serviciilor medicale şi de urgenţă;
• Consolidarea capacităţii instituţionale a sectorului ocrotirii sănătăţii, reducând, totuşi, capacitatea excesivă;
• Elaborarea unor Strategii de combatere şi prevenire a TB şi HIV/SIDA.
  

1. La fel ca şi sectorul ocrotirii sănătăţii, sectorul învăţământului, pe parcursul perioadei de tranziţie, a fost deteriorat considerabil ceea ce s-a materializat în reducerea ratei de înrolare în învăţământ, absenteismul cronic în rândul copiilor săraci, participarea la un nivel redus a studenţilor săraci în învăţământul secundar şi terţiar şi reducerea cheltuielilor pentru acest sector (în anul 1999 acestea constituiau circa 4.7 procente din PIB comparativ cu 10 procente in 1997). Dată fiind importanţa învăţământului în oferirea modalităţilor de reducere a sărăciei pentru beneficiarii săi şi a externalităţilor pozitive ale dezvoltării capitalului uman pentru întreaga ţară, guvernul este decis de a depune un efort continuu pentru a ameliora sectorul învăţământului din ţară.
2. În particular, strategia guvernului în sectorul învăţământului are scopul de a îmbunătăţi eficienţa sistemului de învăţământ în acelaşi timp menţinând durabilitatea fiscală. Guvernul, cu asistenţa Băncii Mondiale, lucrează asupra strategiei sectorului educaţional care va face recomandaţii specifice pentru atingerea acestor obiective. Strategia Guvernului va include următoarele componente:

1. Guvernul recunoaşte faptul că reforma sistemului protecţiei sociale al ţării este necesară pentru oferirea unei asistenţe fiscale durabile şi bine direcţionată către cei nevoiaşi. În trecut, sistemul de asistenţă socială din Moldova se baza pe acordarea de pensii, suplimentate de privilegii şi beneficii slab direcţionate şi, în mare măsură, ne-asigurate financiar. Activitatea întreprinsă de guvern în procesul de elaborare a programului său naţional de reducere a sărăciei ne vorbeşte despre faptul că peste o treime din populaţia Moldovei se bucura de privilegii ce erau prost direcţionate şi foarte costisitoare, ceea ce constituia circa 8 procente din PIB-ul Republicii Moldova în anul 1998.
2. Schimbările recente în sectorul protecţiei sociale în Moldova, au inclus raţionalizarea înlesnirilor la energie şi, parţial, la transport, prin anularea sistemului vechi şi aprobarea unei scheme de plată a compensaţiilor, bine fondată şi direcţionată, bazată pe repartizarea lor pe categorii, fiind plătite în numerar şi direct persoanelor cărora aceste compensaţii sunt acordate. Legea cu privire la protecţia socială specială a unor categorii de populaţie prin care au fost eliminate înlesnirile nedirecţionate pentru consumul de energie şi prin care s-au limitat privilegiile la nouă categorii care reprezintă cele mai vulnerabile segmente ale societăţii va avea un efect benefic asupra finanţelor publice şi va îmbunătăţi semnificativ eficienţa şi direcţionarea programului guvernamental de asistenţă socială.
3. Crearea unui sistem de asistenţă socială, care să fie transparent, bine formulat, durabil din punct de vedere fiscal şi bine direcţionat va fi obiectivul următoarei faze a elaborării politicii protecţiei sociale. Modificarea şi stabilirea diferitor parametri strategici (ex. salariul minim şi minimul de subzistenţă) necesită să fie bazate pe analiza economică şi financiară a relaţiei lor cu impactul programelor de ajutor social. Din lipsa unui proces sigur de certificare a veniturilor, sistemul viitor de asistenţă socială va trebui să se bazeze pe o combinare a mecanismelor de direcţionare şi va consta dintr-un set de programe la nivel local şi naţional.
4. Se presupune că programele orientate spre familiile cu copii, în special pentru cele cu mulţi copii, vor trebui să fie în centrul programului naţional de asistenţă socială, deoarece studiul sărăciei sugerează faptul că aceste familii au tendinţa de a fi sărace. Analiza opţiunilor de raţionalizare a măsurilor existente, în urma cărora vor beneficia copiii, ar fi prima treaptă în această direcţie. Posibilitatea de oferire a ajutorului direct în natură copiilor de vârstă şcolară, poate fi considerată o măsură necesară pentru a suplimenta transferurile în numerar şi în acelaşi timp pentru a încuraja prezenţa lor la şcoală. Actualmente, Guvernul lucrează împreună cu partenerii de dezvoltare (UNICEF, European Trust şi SIDA) asupra programelor de de-instituţionalizare. Acest efort este, de asemenea, susţinut de către Banca Mondială prin intermediul proiectului Fondului de investiţii sociale.
5. În ceea ce priveşte reforma sistemului de pensii, Guvernul este decis de a consolida legătura dintre contribuţii şi beneficii, a anula pensiile privilegiate şi a consolida criteriile de eligibilitate, făcând sistemul mai transparent (aplicând o formulă clară de calcul a beneficiilor, indexând mărimea acestora la inflaţie şi stabilind conturi individuale pentru fiecare contribuabil).
6. De asemenea, va fi iniţiată activitatea la cel de-al doilea component al programului de protecţie socială, atât pentru ameliorarea funcţionării pieţelor de muncă, protecţia celor săraci şi şomerilor, cât şi pentru facilitarea accesului la serviciile de angajare în câmpul muncii. În sfârşit, este preconizat ca programele administrate local să fie un element important în sistemul asistenţei sociale. Cu toate acestea, este necesar de a efectua o analiză minuţioasă a opţiunilor valabile şi a mecanismelor de cercetare, pentru a asigura durabilitatea programelor şi capacitatea de a oferi ajutor persoanelor sărace într-o manieră eficientă şi echitabilă.
7. Politica angajării în câmpul muncii şi dezvoltării pieţei muncii este un domeniu important al programului guvernamental de reducere a sărăciei. Pentru a facilita dezvoltarea unei pieţe flexibile a muncii, ce va contribui la folosirea mai eficientă a forţei de muncă, strategia guvernului prevede: (a) efectuarea unei analize cuprinzătoare a dezvoltării pieţei muncii şi impactului reformelor structurale asupra angajării în câmpul muncii, creării locurilor de muncă, ajustării salariilor, (b) identificarea şi eliminarea impedimentele de ordin legal pentru asigurarea funcţionării unei pieţe flexibile, (c) evaluarea eficienţei programelor existente în domeniul reciclării cadrelor şi amplasarea în câmpul muncii şi elaborarea unui design nou. Guvernul a identificat asistenţă tehnică necesară în următoarele domenii: (a) monitorizarea pieţei muncii; (b) revizuirea şi dezvoltarea cadrului legislativ; (c) elaborarea unui program de susţinere a angajării în câmpul muncii.
8. Guvernul va pune un accent deosebit pe eradicarea sărăciei în rândul copiilor. Studiile disponibile vorbesc despre faptul că gospodăriile cu copii reprezintă cea mai vulnerabilă categorie socială din Moldova. În plus, există dovezi sigure referitoare la intensificarea fenomenului de malnutriţie în rândul copiilor.
9. Programul naţional de reducere a sărăciei, aprobat de Guvern, are ca scop soluţionarea problemei sărăciei în rândul copiilor prin intervenţiile focusate şi bine direcţionate, ce se vor încadra în limitele impuse de situaţia financiară a ţării. Acesta include măsuri prevăzute pentru asigurarea unui nivel adecvat al securităţii alimentare şi ocrotirii copiilor, şi protecţia socială a orfanilor şi a copiilor handicapaţi. Pentru a atinge aceste obiective Guvernul va necesita asistenţă tehnică pentru a realiza lucrul analitic necesar pentru elaborarea programului de asistenţă a copiilor.
   

   IV. Mecanismul instituţional al PRSP

   A. Aranjamente instituţionale.

10. Guvernul a creat un Comitet de Supraveghere pentru PRSP în vederea monitorizării elaborării strategiei de reducere a sărăciei. Funcţia de coordonator al procesului de elaborare a PRSP va fi realizată de Viceprim-ministru, Ministrul Economiei şi Reformelor. Pentru realizarea acestui proiect a fost creat un Grup de lucru interministerial, care va fi responsabil de administrarea zilnică a activităţii PRSP şi de elaborarea proiectului, care este subordonat Viceprim-ministrului, Ministrului Economiei şi Reformelor. În sectoarele în care politicile şi programele guvernamentale pot avea un efect considerabil asupra reducerii sărăciei au fost şi urmează să mai fie instituite Grupuri de lucru sectorale, responsabile de elaborarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare economică cuprinzătoare şi de determinarea programelor şi măsurilor prioritare din cadrul planului de cheltuieli în sectorul public.
    
    B. Măsuri de consolidare a managementului cheltuielilor publice
11. Implementarea eficientă a programului guvernamental de reducere a sărăciei necesită abordarea punctelor slabe în planificarea şi gestionarea cheltuielilor publice. Prin intermediul Programului de reformă a sectorului public, Guvernul intenţionează să creeze un sistem robust, durabil şi efectiv de gestionare a resurselor sectorului public, care asigură un nivel înalt de control fiscal (deficite bugetare considerabile la toate nivelurile de guvernare); prioritizare strategică (eficienţa alocativă în elaborarea bugetului, revizuirea cheltuielilor şi prioritizarea la toate nivelurile de guvernare); şi eficienţa tehnică în executarea bugetului (la toate nivelurile de guvernare). Au fost efectuate şi implementate măsuri specifice pentru: (i) introducerea modalităţii de abordare strategică în determinarea priorităţilor cheltuielilor publice, în conformitate cu care deciziile despre cheltuieli ţin nemijlocit de politicile guvernamentale; (ii) stabilirea unui orizont de trei ani pentru planificarea cheltuielilor publice, astfel încadrând elaborarea politicii de cheltuieli în activitatea pe termen mediu; (iii) re-orientarea gestionării bugetare în direcţia accentuării obţinerii realizărilor şi efectelor concrete şi nu pentru utilizarea intrărilor şi satisfacerii nevoilor aparente. Suplimentar, măsuri au fost şi urmează să fie întreprinse în scopul îmbunătăţirii monitorizării cheltuielilor publice şi asigurării ca resursele financiare sa ajungă la beneficiarii prevăzuţi.
12. Guvernul recunoaşte că implementarea eficientă a cadrului de cheltuieli pe termen mediu (MTEF) va solicita o creştere semnificativă în capacitatea guvernului central; Ministerului Finanţelor şi ministerelor de ramură. Aceste măsuri de sporire a capacităţilor vor fi soluţionate în cadrul Programului guvernamental al Reformei Sectorului Public cu asistenţa creditelor băncii Mondiale pentru Reforma Sectorului Public. Prin intermediul asistenţei partenerilor, ce contribuie la dezvoltarea Republicii Moldova, guvernul a început să aplice aceste cerinţe prin introducerea unui cadru de cheltuieli pe termen mediu (MTEF) şi a altor iniţiative necesare pentru consolidarea procedurilor de implementare a bugetului. Procesul MTEF va asigura ca cheltuielile publice şi politicile sectorale să fie clar concentrate spre reducerea sărăciei şi să fie elaborate, luând în considerare resursele financiare disponibile ale ţării.
13. Guvernul va continua eforturile sale în vederea îmbunătăţirii implementării bugetului. În cadrul acţiunilor întreprinse în trecut, cu susţinerea organismelor internaţionale, a fost inclusă revizuirea sistemului de clasificare a bugetului pentru fortificarea direcţionării si monitorizării cheltuielilor publice, creând un sistem trezorerial central şi aplicând Legea „Cu privire la Finanţele Publice Locale”, ce are puncte de tangenţă cu Legea „Cu privire la reforma administrativă şi teritorială”. Alte activităţi vor fi întreprinse în scopul consolidării operaţiunilor Trezoreriei pentru asigurarea eliberării şi predictibilităţii în timp a fondurilor şi repartizării mai eficiente a cheltuielilor, sporirea responsabilităţilor bugetelor locale pentru prestarea serviciilor care ar putea fi gestionate mai eficient de către administraţiile locale pentru prestarea serviciilor, în concordanţă cu standardele minime de gestionare a finanţelor publice, pentru a asigura utilizarea acestora în scopul realizării sarcinilor guvernamentale de reducere a sărăciei şi promovarea informării în masă a populaţiei prin intermediul publicării informaţiei despre MTEF, buget şi conturi.
14. Guvernul recunoaşte faptul că, pentru implementarea cu succes a Legii cu privire la finanţele publice locale, este necesară fortificarea, pe termen mediu şi lung, a capacităţii autorităţilor publice locale. Actualmente, Guvernul lucrează împreună cu donatorii pentru a îmbunătăţi executarea bugetelor la nivelul autorităţilor publice locale. Se elaborează planuri de dezvoltare a capacităţii organelor locale şi raţionalizare a sistemului relaţiilor fiscale inter-guvernamentale, inclusiv prin revizuirea legislaţiei existente asupra sistemului bugetar, reforma administrării teritoriale, finanţele publice locale, ajustarea determinării cheltuielilor şi finalizarea regulamentului de transfer a drepturilor de proprietate autorităţilor administraţiei publice locale.
15. Pregătirea PRSP va fi strâns legată de procesul MTEF în ceea ce priveşte asigurarea concordanţei între strategia de reducere a sărăciei, elaborată de către guvern, planurile de cheltuieli şi resursele financiare disponibile ale ţării.
    

    V. Procesul de participare şi agenda PRSP

16. Strategia preliminară de reducere a sărăciei a fost elaborată de către Ministerul Economiei şi Reformelor în cadrul consultărilor cu ministerele de resort, cu alte organe guvernamentale şi cu Parlamentul. Au fost folosite, de asemenea, comentariile oferite de câteva institute de cercetare locale, de reprezentanţele organizaţiilor internaţionale şi de comunităţile donatoare, precum FMI, Banca Mondială şi CE/Tacis.
17. Elaborarea Strategiei preliminare de reducere a sărăciei a fost iniţiată în luna iulie 2000 prin crearea unui grup de lucru interministerial şi a grupurilor de lucru sectorale în ministerele de ramură. Prin intermediul susţinerii partenerilor, ce contribuie la dezvoltarea Republicii Moldova, s-au organizat şedinţe cu scopul informării succinte a oficialităţilor guvernamentale, societăţii civile şi organizaţiilor donatoare referitor la noua iniţiativă şi, anume, despre aspectul de participare la aceste activităţi.
18. Guvernul se angajează să aplice modul de abordare participativ la elaborarea, implementarea şi monitorizarea SRS, descris în Anexa D. In acest scop, va fi efectuată o analiză generala a participanţilor, bazată pe informaţia despre starea curenta a nivelului de participare în societate. Pentru efectuarea acestei analize guvernul este în proces de compilare a unei liste a organizaţiilor, pe care ministerele de resort le-au considerat importante în anumite domenii. Conform acestei analize efectuate, guvernul va stabili criterii clare de selecţie pentru participarea în procesul de consultare, în scopul asigurării unei reprezentări generale a participanţilor locali şi internaţionali în activitatea SRS.
19. Guvernul şi-a asumat obligaţia de a furniza informaţie în procesul de elaborare a PRSP şi de a consulta pe larg partenerii locali şi internaţionali care contribuie la dezvoltarea ţării. Guvernul va continua să difuzeze pe larg participanţilor relevanţi în procesul elaborării PRSP informaţia generală, prin măsuri de informare în masă şi prin expunerea informaţiei relevante pe pagina web a guvernului. Mecanismele instituţionale pentru consultările participanţilor vor conţine interviuri, grupuri de discuţii, seminare şi conferinţe. Procesul de participare pentru PRSP va fi reflectat în seminarele pentru participanţi, în scopul validării şi finalizării Strategiei de Reducere a Sărăciei în luna octombrie 2001. Strategia PRSP completă, cuprinzând contribuţiile tuturor participanţilor, va fi elaborată către sfârşitul anului 2001. Planul de lucru pentru elaborarea PRSP este expus în Anexa D.

    VI. Indicatorii de monitorizare

20. Guvernul întreprinde şi urmează să întreprindă o serie de măsuri pentru a îmbunătăţi şi/sau a stabili mecanisme adecvate pentru colectarea, regulată şi la timp, pentru analiza şi publicarea informaţiei necesare pentru monitorizarea indicatorilor sociali relevanţi procesului de elaborare a PRSP. Departamentul de Statistică, în colaborare cu PNUD va compila către luna septembrie 2001 o informaţie actualizată despre sărăcie, bazată pe Sondajele bugetelor casnice din anul 2000. O estimare participativă, calitativă a sărăciei va fi efectuată, de asemenea, către luna septembrie a anului 2001.
21. În plus, pentru a ameliora baza de date, Guvernul, cu suportul partenerilor care contribuie la dezvoltarea Moldovei, va depune un efort continuu pe parcursul acestei perioade pentru a spori capacităţile analitice, necesare pentru a înţelege natura şi cauzele apariţiei sărăciei în ţară. Aceasta va contribui la ameliorarea atât a elaborării, cât şi a monitorizării impactului intervenţiilor sale strategice. Rezultatele informaţiei parvenite din întreaga activitate şi lucrul analitic relevant va fi publicat pe larg, Guvernul asumându-şi obligaţia de a consulta partenerii importanţi asupra acestor rezultate prin modalităţi adecvate, cum ar fi interviuri, seminare şi conferinţe.
22. În prezent guvernul intenţionează să monitorizeze progresul strategiei sale de reducere a sărăciei, bazându-se pe un şir de indicatori şi anume (i) speranţa medie la viaţă la bărbaţi şi femei, (ii) rata mortalităţii si rata creşterii naturale a populaţiei, (iii) rata mortalităţii infantile, (iv) rata mortalităţii materne, (v) rata mortalităţii la copii de până la 5 ani, (vi) ratele de imunizare, (vii) gradul de încadrare a copiilor în învăţământul de bază şi (viii) gradul de încadrare a copiilor în învăţământul secundar. Lista indicatorilor relevanţi pentru Moldova este expusă în Anexa C. Suplimentar, pentru a evalua progresul strategiei, vor fi utilizate rezultatele Sondajului bugetelor casnice pentru anul 2000, cât şi a altor activităţi asociate, în special a programului susţinut de UNDP în scopul elaborării în continuare a instrumentelor informaţionale şi a politicilor de luare a deciziilor în sectorul social şi îmbunătăţirii structurii instituţionale pentru evaluarea şi monitorizarea impactului politicii de reducere a sărăciei, în scopul înregistrării progreselor realizate.