Economic & Financial News Agency - Daily Electronic Magazine
www.InfoMarket.MD

Miercuri, 30 octombrie 2002

COMENTARIU:
DE CE ARE NEVOIE MOLDOVA DE CREDITELE FMI

In Moldova isi incheie lucrarile misiunea de documentare a Fondului Monetar International. Scopul ei este de a studia definitiv "pregatirea" autoritatilor moldave pentru primirea pina la finele lui 2002 a doua transe ordinare din cadrul creditului. Un moment deosebit in activitatea misiunii de data aceasta a fost vizita la Chisinau a unui demnitar inalt al FMI - directorul Departamentului Europa-II John Odling-Smee. Conform serviciilor de presa convorbirile cu autoritatile au avut loc intr-o atmosfera de intelegere reciproca. In orice caz, nu sunt inca informatii care ar nega acest fapt.

Din acest motiv este mai probabil ca concluzia misiunii va fi pozitiva. Si, respectiv Consiliul Directorilor FMI va lua in termenul stabilit -pina la mijlocul lui decembrie anul curent - hotarirea cu privire la acordarea Moldovei a unei parti ordinare din creditul in valoare de 18,4(9,2x2) milioane DST, echivalentul a 24,6 milioane dolari SUA.

In perioada cind acordarea transei ordinare este mai putin problematica, credem ca ar fi momentul potrivit sa ne intrebam: "De ce are Moldova nevoie de creditele FMI?".

Mai intii vom reaminti ca acum se vorbeste despre acordarea mijloacelor pentru Moldova in cadrul unui nou acord creditar - "Programul de eradicare a saraciei si de asigurare a cresterii economice" (abreviat in engleza ca PRGF). Acest program dedicat tarilor sarace a devenit accesibil Moldovei la 15 decembrie 2000. Atunci se presupunea ca Fondul va credita Moldova cu 110,88 milioane SDR (echivalent la acea perioada cu 142 milioane dolari SUA) intr-o perioada de trei ani.

Insa in termenul stabilit de FMI din acest credit au fost acordate doar primele doua transe in valoare de 9,2 milioane SDR fiecare (unul la finele lui 2000 si unul in februarie 2001). Dupa aceasta finantatea a fost stopata in urma unor observatii facute guvernului si parlamentului de misiunile de documentare ale FMI. Si doar in iunie 2002, cind autoritatile de la Chisinau au indeplinit cerintele creditorului, FMI si-a reinceput finantarea.

Faptul ca Moldova a stat timp de 16 luni doar pe baza rezervelor valutare de stat, fara ajutor creditar din exterior, poate duce la gindul ca creditele din partea FMI nu sunt chiar atit de necesare. Insa o asa concluzie ar fi gresita cel putin din citeva motive.

In primul rind creditele PRGF sunt acordate de FMI cu 0,5% anual pe un termen de 15 ani. Programul presupune acordarea Moldovei mijloacelor in suma achivalenta la cursul actual de 146 milioane dolari SUA. Obtinerea acestei sume in volumul intreg permite inlocuirea practic a tuturor creditelor mai scumpe primite din partea FMI mai inainte cu altele, mai ieftine. Atit de ieftine, incit veniturile de pe urma lor ar fi permite BNM nu numai deservirea datoriei FMI, cit si obtinerea unui profit chiar(pina acul in aceste scopuri se cheltuiau nu mai putin de 4 milioane dolari SUA).



Asa ca noile credite FMI nu ingreuneaza datoria statului, ci dimpotriva o usureaza. Pentru cei ce nu stiu, concretizam ca mijloacele obtinute de la FMI, spre deosebire de alte inprumuturi externe nu sunt cheltuite ci sunt depozitate in banci straine de clasa superioara. In calitate de parte a rezervelor valutare de stat ele au menirea sa slujeasca drept asigurare a puterii leului si o garantie a capacitatii de plata a tarii.

Reiesind din acest specific al creditelor FMI, acordarea unei asemenea transe este un semnal pentru alti creditori despre dezvoltarea favorabila lor a situatiei in Moldova. Retinerea transei este privita de creditori drept o precautie.

De FMI depind si hotaririle de acordare din partea tarilor-donatoare a ajutorului nereturnabil. Guvernul nu afiseaza acest lucru, insa dupa cum remarca multi specialisti, in perioadele "reci" ale relatiilor cu FMI bugetul de stat simtea lipsa granturilor de milioane dolari SUA.

"Beneficiul ratat" este evident, desi este greu de estimat, si in domeniul investitiilor particulare din exterior. Investitorii din Occident, in primul rind cei mari, nu vor investi niciodata intr-o tara lipsita de sustinerea FMI.

Si ultima pe axa timpului, dar nu ultima dupa insemnatate cauza de sustinere a relatilor stabile cu FMI - este problema ce sta in fata Moldovei de a fi admisa la convorbirile de la Clubul Creditorilor din Paris. Iesirea la participantii clubului ne va oferi posibilitatea de obtinere a unuui termen mai favorabil de achitare decit cel de 15 ani (se va mai acorda o perioada de 5 ani cu adaosul procentar de 50% din valoarea initiala).

Si aceasta doar la prima etapa. Pe parcursul ai partea moldava spera sa finalizeze in timpuri scurte convorbirile bilaterale cu creditorii care au o pozitie de asteptare in vederea restructurizarii datoriei Moldovei.

La etapa a doua, reiesind din marimea datoriei tarii nostre, la fel cu luarea in consideratie a tendintelor favorabile investitiilor din politica tarilor-creditori in vederea datoriilor tarilor sarace, Moldova poate spera la restructurizarea unei parti considerabile a datoriei sale externe pe inca 15 ani - adica pe o perioada totala de 30 ani.

Daca in anii trecuti, cind creditel FMI ne costau mai scumo, puteam sa mai avem careva indoieli daca face sa luam credite in asa volume mari, acum este evident raspunsul la intrebarea daca are sau nu are nevoie Moldova de creditele FMI.