ECONOMIC »
COMENTARII
» 25 octombrie 2004
Irina SEVERIN
Tema reluarii finantarii externe nu se discuta. Deocamdata
Saptamina trecuta, subiectul colaborarii
dintre Republica Moldova si institutiile financiare internationale a fost
dezbatut in cadrul a doua conferinte de presa. Reprezentantul permanent al
Fondului Monetar International i-a informat pe jurnalisti ca in Moldova va
sosi in curind o noua misiune a FMI cu scopul aprecierii situatiei economice
din tara, mersul reformelor si perspectivele implementarii Strategiei de
Crestere Economica si Reducere a Saraciei. Tema reluarii finantarii Moldovei
de catre organismele internationale nu va fi discutata. Cu toate acestea, a
mentionat reprezentantul FMI, datele obtinute in urma vizitei misiunii vor
fi prezentate, sub forma de raport, Consiliului director al FMI deja la
inceputul anului viitor.
Abia atunci va deveni posibila o discutie
concreta asupra perspectivelor colaborarii dintre FMI si Moldova, inclusiv
in sensul reluarii finantarii. De asemenea, Edgardo Ruggiero a mai amintit
inca o data, ca Fondul Monetar International aloca mijloace doar pentru
completarea rezervelor valutare ale tarilor, si nu pentru investitii in
dezvoltare, cum, de exemplu, se intimpla in cazul Bancii Mondiale.
Ruggiero a mai mentionat ca discutarea de
catre Consiliul director al FMI si MB a Strategiei de Crestere Economica si
Reducere a Saraciei nu va influenta esential situatia, pentru ca Strategia
este n document al Guvernului Moldovei, iar institutiile financiare
internationale pot doar sa-l accepte si sa-l sustina, nu si sa-l adopte. In
opinia sa, Moldova putea incepe implementarea Strategiei inca acum sase luni.
Ruggiero a subliniat ca implementarea Strategiei va fi sustinuta de Banca
Mondiala si de alte citeva organisme donatoare. Acest lucru se refera in
special la proiectele in sfera sociala si cea ecologica, in domeniul
instalatiilor de epurare si asigurarii cu apa.
Tot saptamina trecuta, in vizite de lucru in
tara noastra s-au aflat noul director de tara Bancii Mondiale, Paul
Birmingham, care la inceputul lunii octombrie l-a inlocuit in acest post pe
Luca barbone, si vicepresedintele BM pentru Europa si Asia Centrala Shigeo
Katsu. In cadrul conferintei de presa de bilant acestia au comunicat ca pe
data de 14 decembrie Consiliul director al BM va discuta strategia sa de
asistenta pentru Moldova pentru anii 2005-2008. Documentul se va baza pe
Strategia de Crestere Economica si Reducere a Saraciei, elaborata de Guvern
cu participarea activa a societatii civile.
Inaltii demnitari au laudat calitatea
documentului si au indemnat autoritatile sa-l implementeze mai activ in
practica. Dupa cum s-a aflat, Banca Mondiala intentioneaza sa sustina
Strategia de asistenta a republicii Moldova ti ca aceasta asistenta poate
constitui cca 90 mln. dolari pe parcursul urmatorilor trei ani. Este curios
faptul ca o conditie a acordarii acestei finantari o va constitui
fidelitatea guvernului fata de propria strategie, precum si disponibilitatea
legislatorilor moldoveni de a sustine documentul.
In cazul in care strategia va intruni
sustinerea necesara a autoritatilor moldovenesti la toate nivelurile si va
fi implementata consecvent, fara obisnuitele deja devieri gen "un pas
inainte, doi inapoi", suma finantarii in cadrul Strategiei de asistenta a BM
poate fi majorata cu inca 45 mln. dolari.
Printre prioritati reprezentantii BM au numit
proiectele din sfera sociala, programul de combatere SIDA, proiectele de
ocrotire a mediului si cele de perfectionare a gestionarii finantelor
publice, proiectul pentru competitivitate si ameliorare a climatului de
afaceri.
Daca la mijlocul lunii decembrie
documentul-cadru al Strategiei de asistenta pentru republica Moldova va
obtine aprobarea Consiliului director, atunci deciziile privind finantarea
unor proiecte sau altora din cadrul Strategiei vor fi adoptate in fiecare
caz aparte. Reprezentantii MB au mai mentionat ca Strategia de asistenta
este un document viu, de aceea nu trebuie sa stirneasca mirare faptul ca pe
parcursul implementarii el va suferi unele schimbari.
Atit reprezentantii FMI, cit si cei ai BM au
mentionat ca dificultatea principala in implementarea Strategiei de Crestere
Economica si Reducere a Saraciei o constituie lipsa pe teritoriul tarii a
structurilor si cadrelor necesare, precum si necesitatea formarii acestora
("capacity building").
Edgardo Ruggiero a subliniat ca in cazul in
care guvernul Moldovei va inainta o cerere de asistenta tehnica (ajutorul
expertilor cu experienta in domeniul implementarii proiectelor de combatere
a saraciei in alte tari), ea va fi acordata. In opinia sa, Moldova are
nevoie de asistenta atit financiara, cit si din partea expertilor.
La rindul sau, Shigeo Katsu a subliniat
importanta dezvoltarii sectorului nonguvernamental pe intreg teritoriul
tarii, pentru ca anume acesta isi poate asuma responsabilitatea pentru
implementarea diverselor proiecte din cadrul Strategiei, in special a celor
legate de combaterea saraciei in teritorii concrete. De asemenea,
reprezentantul BM a subliniat disponibilitatea Bancii Moldovale de a sustine
acordarea de asistenta Moldovei in aceasta directie.
Cit despre posibilitatea reluarii finantarii
din partea institutiilor financiare internationale in cadrul unor programe
obisnuite ale acestor organisme, totul va depinde numai de Moldova, de
disponibilitatea ei de a respecta principiile bine cunoscute. Deocamdata
insa reprezentantii structurilor financiare internationale caracterizeaza in
termeni destul de pozitivi indicii cresterii economice inregistrate, dar
totodata subliniaza ca aceasta nu este un rezultat al eforturilor reformiste
ale guvernului si nu poarta un caracter de lunga durata.
Dupa cum a subliniat Edgardo Ruggieo,
cresterea economica din tara se bazeaza nu pe investitii, ceea ce ar vorbi
despre stabilitatatea si calitatea ei, ci pe cresterea consumului: extern,
in Rusia si alte state ale CSI, si intern, rezultat din transferurile
cetatenilor moldoveni angajati la munca peste hotare. Potrivit statisticilor,
investitiile straine directe in economia tarii au constituit doar 69 mln.
dolari SUA, adica numai 24% din volumul valutei transferate de moldovenii
care muncesc peste hotare.
In opinia expertilor, Moldova are nevoie de
reforme structurale, care ar face-o mai atractiva pentru capitalul strain.
De asemenea, a fost subliniata inca o data importanta liberalizarii
comertului si a eliminarii barierelor in calea dezvoltarii comertului,
inclusiv a celor neoficiale. In calitate de exemplu Ruggiero a invocat
interdictia neoficiala privind exportul de metal uzat si a semintelor de
floarea-soarelui. La rindul sau, Shigeo Katsu mentionat ca unele momente ale
politicii economice ale guvernarii "trezesc ingrijorare si sumbineaza
increderea". Acest lucru se refera la agricultura, energetica, climatul de
afaceri, precum si la "decalajul existent intre legislatia adoptata si
implementarea ei in practiva".
De asemenea, a subliniat Edgardo Ruggiero,
una din sarcinile misiunii va consta in depistarea cheltuielilor ineficiente
ale Guvernului, care pe de asupra contribuie la dezvoltarea coruptiei. In
cadrul conferintei de presa demnitarul FMI a refuzat sa concretizeze, la
care anume cheltuieli se refera, dar se stie ca Moldova intra in perioada
preelectorala si ar fi naiv sa ne asteptam ca guvernarea sa urmeze cerintele
FMI. La fel cum ar fi naiv sa asteptam o abordare serioasa a problemei
reluarii finantarii din partea institutiilor financiare internationale pina
la sfirsitul alegerilor.
Sursa |