Moldova & IMF IMF Activities Publications Press Releases


ECONOMIC » COMENTARII » 25 octombrie 2004

Irina SEVERIN

Tema reluarii finantarii externe nu se discuta. Deocamdata

Saptamina trecuta, subiectul colaborarii dintre Republica Moldova si institutiile financiare internationale a fost dezbatut in cadrul a doua conferinte de presa. Reprezentantul permanent al Fondului Monetar International i-a informat pe jurnalisti ca in Moldova va sosi in curind o noua misiune a FMI cu scopul aprecierii situatiei economice din tara, mersul reformelor si perspectivele implementarii Strategiei de Crestere Economica si Reducere a Saraciei. Tema reluarii finantarii Moldovei de catre organismele internationale nu va fi discutata. Cu toate acestea, a mentionat reprezentantul FMI, datele obtinute in urma vizitei misiunii vor fi prezentate, sub forma de raport, Consiliului director al FMI deja la inceputul anului viitor.

Abia atunci va deveni posibila o discutie concreta asupra perspectivelor colaborarii dintre FMI si Moldova, inclusiv in sensul reluarii finantarii. De asemenea, Edgardo Ruggiero a mai amintit inca o data, ca Fondul Monetar International aloca mijloace doar pentru completarea rezervelor valutare ale tarilor, si nu pentru investitii in dezvoltare, cum, de exemplu, se intimpla in cazul Bancii Mondiale.

Ruggiero a mai mentionat ca discutarea de catre Consiliul director al FMI si MB a Strategiei de Crestere Economica si Reducere a Saraciei nu va influenta esential situatia, pentru ca Strategia este n document al Guvernului Moldovei, iar institutiile financiare internationale pot doar sa-l accepte si sa-l sustina, nu si sa-l adopte. In opinia sa, Moldova putea incepe implementarea Strategiei inca acum sase luni. Ruggiero a subliniat ca implementarea Strategiei va fi sustinuta de Banca Mondiala si de alte citeva organisme donatoare. Acest lucru se refera in special la proiectele in sfera sociala si cea ecologica, in domeniul instalatiilor de epurare si asigurarii cu apa.

Tot saptamina trecuta, in vizite de lucru in tara noastra s-au aflat noul director de tara Bancii Mondiale, Paul Birmingham, care la inceputul lunii octombrie l-a inlocuit in acest post pe Luca barbone, si vicepresedintele BM pentru Europa si Asia Centrala Shigeo Katsu. In cadrul conferintei de presa de bilant acestia au comunicat ca pe data de 14 decembrie Consiliul director al BM va discuta strategia sa de asistenta pentru Moldova pentru anii 2005-2008. Documentul se va baza pe Strategia de Crestere Economica si Reducere a Saraciei, elaborata de Guvern cu participarea activa a societatii civile.

Inaltii demnitari au laudat calitatea documentului si au indemnat autoritatile sa-l implementeze mai activ in practica. Dupa cum s-a aflat, Banca Mondiala intentioneaza sa sustina Strategia de asistenta a republicii Moldova ti ca aceasta asistenta poate constitui cca 90 mln. dolari pe parcursul urmatorilor trei ani. Este curios faptul ca o conditie a acordarii acestei finantari o va constitui fidelitatea guvernului fata de propria strategie, precum si disponibilitatea legislatorilor moldoveni de a sustine documentul.

In cazul in care strategia va intruni sustinerea necesara a autoritatilor moldovenesti la toate nivelurile si va fi implementata consecvent, fara obisnuitele deja devieri gen "un pas inainte, doi inapoi", suma finantarii in cadrul Strategiei de asistenta a BM poate fi majorata cu inca 45 mln. dolari.

Printre prioritati reprezentantii BM au numit proiectele din sfera sociala, programul de combatere SIDA, proiectele de ocrotire a mediului si cele de perfectionare a gestionarii finantelor publice, proiectul pentru competitivitate si ameliorare a climatului de afaceri.

Daca la mijlocul lunii decembrie documentul-cadru al Strategiei de asistenta pentru republica Moldova va obtine aprobarea Consiliului director, atunci deciziile privind finantarea unor proiecte sau altora din cadrul Strategiei vor fi adoptate in fiecare caz aparte. Reprezentantii MB au mai mentionat ca Strategia de asistenta este un document viu, de aceea nu trebuie sa stirneasca mirare faptul ca pe parcursul implementarii el va suferi unele schimbari.

Atit reprezentantii FMI, cit si cei ai BM au mentionat ca dificultatea principala in implementarea Strategiei de Crestere Economica si Reducere a Saraciei o constituie lipsa pe teritoriul tarii a structurilor si cadrelor necesare, precum si necesitatea formarii acestora ("capacity building").

Edgardo Ruggiero a subliniat ca in cazul in care guvernul Moldovei va inainta o cerere de asistenta tehnica (ajutorul expertilor cu experienta in domeniul implementarii proiectelor de combatere a saraciei in alte tari), ea va fi acordata. In opinia sa, Moldova are nevoie de asistenta atit financiara, cit si din partea expertilor.

La rindul sau, Shigeo Katsu a subliniat importanta dezvoltarii sectorului nonguvernamental pe intreg teritoriul tarii, pentru ca anume acesta isi poate asuma responsabilitatea pentru implementarea diverselor proiecte din cadrul Strategiei, in special a celor legate de combaterea saraciei in teritorii concrete. De asemenea, reprezentantul BM a subliniat disponibilitatea Bancii Moldovale de a sustine acordarea de asistenta Moldovei in aceasta directie.

Cit despre posibilitatea reluarii finantarii din partea institutiilor financiare internationale in cadrul unor programe obisnuite ale acestor organisme, totul va depinde numai de Moldova, de disponibilitatea ei de a respecta principiile bine cunoscute. Deocamdata insa reprezentantii structurilor financiare internationale caracterizeaza in termeni destul de pozitivi indicii cresterii economice inregistrate, dar totodata subliniaza ca aceasta nu este un rezultat al eforturilor reformiste ale guvernului si nu poarta un caracter de lunga durata.

Dupa cum a subliniat Edgardo Ruggieo, cresterea economica din tara se bazeaza nu pe investitii, ceea ce ar vorbi despre stabilitatatea si calitatea ei, ci pe cresterea consumului: extern, in Rusia si alte state ale CSI, si intern, rezultat din transferurile cetatenilor moldoveni angajati la munca peste hotare. Potrivit statisticilor, investitiile straine directe in economia tarii au constituit doar 69 mln. dolari SUA, adica numai 24% din volumul valutei transferate de moldovenii care muncesc peste hotare.

In opinia expertilor, Moldova are nevoie de reforme structurale, care ar face-o mai atractiva pentru capitalul strain. De asemenea, a fost subliniata inca o data importanta liberalizarii comertului si a eliminarii barierelor in calea dezvoltarii comertului, inclusiv a celor neoficiale. In calitate de exemplu Ruggiero a invocat interdictia neoficiala privind exportul de metal uzat si a semintelor de floarea-soarelui. La rindul sau, Shigeo Katsu mentionat ca unele momente ale politicii economice ale guvernarii "trezesc ingrijorare si sumbineaza increderea". Acest lucru se refera la agricultura, energetica, climatul de afaceri, precum si la "decalajul existent intre legislatia adoptata si implementarea ei in practiva".

De asemenea, a subliniat Edgardo Ruggiero, una din sarcinile misiunii va consta in depistarea cheltuielilor ineficiente ale Guvernului, care pe de asupra contribuie la dezvoltarea coruptiei. In cadrul conferintei de presa demnitarul FMI a refuzat sa concretizeze, la care anume cheltuieli se refera, dar se stie ca Moldova intra in perioada preelectorala si ar fi naiv sa ne asteptam ca guvernarea sa urmeze cerintele FMI. La fel cum ar fi naiv sa asteptam o abordare serioasa a problemei reluarii finantarii din partea institutiilor financiare internationale pina la sfirsitul alegerilor.

Sursa