ZINAIDA GRECEANÎI: RELAŢIILE CU FMI ŞI BM VOR FI BUNE DACĂ VOM REALIZA INSISTENT REFORMELE CONVENITE CU ACESTE ORGANISME

Interviu acordat Agenţiei INFOTAG de către Prim-viceprim-ministrul Republicii Moldova, Zinaida Grecianîi


INFOTAG: Cum vor evolua relaţiile R.Moldova cu organismele financiare internaţionale, după ce Consiliul de Directori al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a aprobat noul program de colaborare cu Guvernul?

Zinaida Greceanîi: Scenariul este deja în derulare. Noul program de colaborare cu FMI a făcut posibilă convocarea şedinţei Clubului Creditorilor de la Paris şi semnarea unui acord de restructurare a unor datorii externe bilaterale ale Moldovei. Noul program cu Fondul presupune acordarea de către FMI a unui credit în sumă de 118,2 mln. dolari SUA, în baza Mecanismului pentru Reducerea Sărăciei şi Creşterea Economică. La sfîrşitul săptămînii trecute, FMI a disbursat prima tranşă din acest credit, în sumă de 17 mln. dolari, care a fost transferată în conturile BNM pentru susţinerea rezervelor valutare şi a balanţei de plăţi. Dar, pentru a asigura nu numai un început bun al scenariului, dar şi o evoluţie pozitivă în continuare, trebuie să depunem eforturi pentru a îndeplini programul, a asigura stabilitatea economică, a promova reformele structurale prevăzute în sectorul agricol, cel energetic, social, a îmbunătăţii perseverent climatul de afaceri. Cu atît mai mult cu cît, pentru prima dată, acest program a fost elaborat de o echipă din Guvernul Moldovei şi avem siguranţa că reformele preconizate sînt cele mai adecvate pentru ţară, la momentul actual.

În ce priveşte relaţiile cu Banca Mondială (BM), în anul fiscal curent, care se încheie la 1 iulie 2006, BM a aprobat trei proiecte noi pentru Moldova, foarte importante, suma asistenţei financiare fiind de peste 45 mln. dolari, mai mare decît cea acordată în ultimii ani. În prezent, purtăm negocieri în privinţa unui nou program cu BM, sperăm să încheiem negocierea matricei pînă la sfîrşitul lunii viitoare. Precum ştiţi, BM continuă să lanseze noi proiecte de investiţii pentru R. Moldova.

I.: Cum apreciaţi rezultatele negocierilor cu Clubul Creditorilor de la Paris şi condiţiile de restructurare a datoriei externe bilaterale, pe care le-am obţinut?

Z. G.: Acestea corespund, în mare măsură, aşteptărilor. Reeşalonarea datoriei pe termen de 15-20 de ani, cu o perioadă de graţie de 5-10 ani în funcţie de tipul datoriei (asistenţă financiară sau datorie comercială), vine într-un moment în care Moldova trebuie să investească mai multe mijloace de la buget în infrastructură, în dezvoltarea producţiei, în sporirea competitivităţii mărfurilor în vederea diversificării pieţelor de desfacere. Iar reeşalonarea obţinută reduce serviciul datoriei externe faţă de membri Clubului Creditorilor de la Paris, pe următorii trei ani, de la 150 mln. pînă la la 60 mln. dolari SUA.

I.: Cea mai mare parte din datoria externă, administrată de Guvern, este faţă de creditorii multilaterali. Mai rămîne actuală problema restructurării datoriei externe multilaterale, de exemplu, a celei faţă de BM, o datorie foarte mare şi greu de deservit? Se vorbea mai înainte despre o posibilă transformare a creditelor luate de la BM cu dobînzi comerciale în credite concesionale...

Z.G: Aţi observat, probabil, că BM finanţează toate proiectele aprobate pentru Moldova în ultimul timp, respectînd proporţia de 50:50, adică jumătate credite concesionale, jumătate - granturi. Şi această modalitate, într-un fel, poate fi considerată o restructurare. În afară de aceasta, este o iniţiativă a britanicilor, de a achita, prin Departamentul pentru Dezvoltare Internaţională DFID, o parte din datoriile ţărilor în curs de dezvoltare faţă de BM. Iniţiativa se discută şi la Guvernul Olandei, ţară care a sprijinit mereu Moldova în clipele dificile. Nu ştim care va fi decizia finală, proporţia în care va fi achitată această datorie pînă la urmă - de 10%, de 12% - dar va fi bine pentru noi. În plus, (discutăm, acum, cu BM aspectul respectiv) Banca Mondială intenţionează să revină la finanţarea directă a bugetului Moldovei. Creditul pentru susţinerea bugetului nu va fi mare, de 30 mln. dolari, în trei ani. Cu aceşti bani presupunem să acoperim doar cheltuielile productive şi, probabil, realizarea unor proiecte de investiţii suplimentare în infrastructură. Dar, în nici un caz, pentru consumul curent. Noul program cu FMI asigură Moldovei un sprijin real pe plan internaţional, atitudinea potenţialilor donatori se schimbă şi pentru a realiza aceste proiecte de investiţii din buget vom putea atrage surse adiţionale, de exemplu, de la Uniunea Europeană, care a promis să cofinanţeze proiectele realizate de BM, de la alţi donatori. Apropo, ne-am propus să semnăm - probabil, acest lucru se va întîmpla pînă la sfîrşitul acestei săptămîni - un memorandum de înţelegere cu toţi donatorii potenţiali, astfel ca toate mijloacele oferite de ei să fie transferate prin sistemul trezorerial, pentru a se asigura transparenţa şi eficienţa utilizării fondurilor respective.

I.: Totuşi, datoria bilaterală faţă de creditorii din Clubul de la Paris şi alţi creditori cu care am negociat în ultimii ani a fost reeşalonată, şi nu anulată. Actualul Guvern nu va pune această povară pe umerii echipelor de guvernare ulterioare?

Z.G.: O asemenea abordare este incorectă. Moldova trăieşte un moment crucial al existenţei sale. Reformele merg în direcţia necesară, dar trebuie aprofundate. Trebuie să imprimăm creşterii economice obţinute un caracter durabil, să reorientăm exporturile, să extindem investiţiile în dezvoltarea producţiei, în infrastructură, în dezvoltarea umană. E necesar să reducem din presiunea datoriilor asupra bugetului. De altfel, nu vom sta aşteptînd cu mînile în sîn, pe motiv că avem program de colaborare cu FMI şi că Clubul de la Paris ne-a restructurat unele datorii bilaterale. Vom continua să lucrăm. Astfel, în anul 2000, ponderea datoriei externe, administrate de Guvern, constituia 60% din PIB, pe cînd la sfîrşitul anului trecut – 25%. Noi am redus apreciabil datoria fără finanţări externe, din resurse proprii. Vom negocia în continuare cu fiecare creditor, vom economisi, vom reduce cheltuielile. În plus, toate creditele noi pe care le contractăm sînt concesionale şi destinate investiţiilor, care se vor recupera printr-o creştere economică durabilă, îmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor şi a capacităţii de plată a ţării.

I: Mijloacele venite de la cetăţenii moldoveni care muncesc peste hotare sînt incomparabil mai mari decît sumele datoriei care ar putea fi restructurate. De ce nu utilizăm aceste mijloace pentru investiţii în producţie, în infrastructură?

Z. G.: Acum, lucrăm la un proiect de redirecţionare a remitenţelor, cu BNM, cu comunitatea de afaceri, cu partenerii pentru dezvoltare, studiem experienţa internaţională.Concomitent, lucrăm la dezvoltarea pieţei financiare, implementarea unor instrumente noi, care să permită atragerea acestor mijloace în afaceri, ne gîndim la unele facilităţi fiscale, pe care le-am putea oferi investitorilor mijloacelor respective – la impozitul pe venit, TVA, la alte modalităţi, de exemplu, neimpozitarea dividendelor din investirea în obligaţiuni şi alte valori mobiliare...

I: Cînd R. Moldova se va transforma dintr-o ţară eligibilă în cadrul iniţiativei „Provocările mileniului” în beneficiar al fondurilor prevăzute în iniţiativă?

Z.G.: Atunci cînd Moldova a devenit eligibilă pentru a aplica pentru fondurile „Provocările mileniului”, din 16 indicatori prevăzuţi şi îndepliniţi avea doar o restanţă care ţinea de elaborarea şi implementarea unui plan de acţiuni pentru combaterea corupţiei. Noi am elaborat acest plan, am consultat opinia societăţii civile, a ambasadei SUA în Moldova, a USAID, a altor parteneri pentru dezvoltare, şi sîmbătă, 13 mai, am expediat acest plan corporaţiei „Provocările mileniului”, întrucît 15 mai este ultimul termen. Credem că, în cîteva săptămîni, rezultatele vor fi cunoscute.