Prim-ministrul Vasile Tarlev a susţinut o conferinţă de presă în comun cu Reprezentantul Permanent al FMI în Moldova, Johan Mathisen

Prim-ministrul a menţionat că pe 5 mai curent Consiliul executiv al FMI a aprobat un nou program pe termen de 3 ani pentru Republica Moldova. Şeful Executivului a subliniat că Programul presupune acordarea de către FMI a unui credit  în baza Strategiei pentru Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS), în sumă echivalentă cu 118,2 mil dolari SUA şi vine în sprijinul programului economic al Guvernului Moldovei. Aprobarea acordului a permis Moldovei să solicite desbursarea imediată a sumei echivalente cu 16,9 mln dolari SUA care va fi utilizată pentru completarea rezervelor valutare ale statului. Creditele acordate în cadrul Strategiei au o rată  a dobînzii de 0,5% şi urmează a fi achitate timp de 10 ani, perioada de graţie fiind de 5,5 ani. La data de 10 mai curent această sumă a fost transferată pe contul BNM. Creditele în cadrul mecanismului pentru reducerea sărăciei şi creşterea economică (PRGF) oferă condiţii foarte avantajoase pentru o ţară în curs de dezvoltare, termenul creditului fiind de 10 ani cu o perioadă de graţie de 5,5 ani la o rată a dobînzii de 0,5%. Creditele sunt destinate în exclusivitate pentru susţinerea balanţei de plăţi, adică pentru completarea rezervelor valutare. Ratele dobînzii pe piaţa internaţională de capital sunt de 4,5-5%, prin urmare dispunem de un avantaj financiar la investirea rezervelor valutare, a specificat Vasile Tarlev. Existenţa unui program cu FMI şi a unui nivel acceptabil de rezerve valutare, potrivit Prim-ministrului,  implică şi un reiting al ţării mai ridicat. „Ţinem minte situaţia cînd, în consecinţa crizei financiare regionale din 1998, Republica Moldova era la un pas de default. Am reuşit să depăşim această situaţie cu eforturi proprii, urmînd politici monetare şi fiscale conservative şi aceasta a avut un impact pozitiv asupra climatului investiţional. Programul cu FMI ne permite să punem punct acestei perioade şi să valorificam cît de eficient posibil efectele acestor politici”, a specificat Vasile Tarlev. De asemenea, în opinia Premierului, este de aşteptat în condiţiile actuale ca reitingul de ţara acordat de agenţiile internaţionale să crească ceea ce ar declanşa noi posibilităţi de atragere a investiţiilor. Existenţa unui program cu FMI inspiră, totodată, încrederea donatorilor şi creditorilor externi în politicile promovate de Guvern şi deschiderea  unor noi surse de finanţare din parte organismelor financiare internaţionale şi a donatorilor bilaterali, a estimat Premierul. De asemenea, aprobarea programului a permis Moldovei să fie acceptată la Clubul Creditorilor de la Paris. Conform Acordului semnat la 12 mai, au fost reeşalonate datoriile în sumă de circa 150 milioane dolari SUA din datoriile contractate de Moldova pînă la 31 decembrie 2000. Referindu-se la condiţiile Programului cu FMI, Prim-ministrul a evidenţiat că acestea nu au fost impuse din exterior. Este pentru prima dată cînd Guvernul este adevăratul autor al politicilor care au servit drept bază pentru aprobarea programului cu FMI. Discuţii mai intense au vizat 3 chestiuni – privind anularea obligativităţii exportului de cerealiere prin intermediul Bursei de Mărfuri, renunţarea la mecanismul de reeşalonare a datoriilor agenţilor economici prin Consiliul Creditorilor şi privatizarea Băncii de Economii. În ceea ce priveşte obligativitatea exportului de cerealiere prin intermediul Bursei de Mărfuri, şeful Executivului a menţionat că aceasta a fost o măsură menită să asigure o transparenţă mai sporita pe acest sector strategic al pieţei. „Consider că a fost o perioadă în care Bursa şi-a jucat rolul ei decisiv de "instructor" în materie de relaţii economice de piaţă, iar acum nu mai este necesar ca acest sistem a să fie obligatoriu pentru exportatorii de cerealiere, ceea ce nu înseamnă că renunţăm la mecanismul bursier”, a subliniat Vasile Tarlev. Cei care vor dori să tranzacţioneze în afara bursei vor putea face acest lucru – important este ca preţul la care se conclud tranzacţiile să fie unul cinstit - comparabil cu preţul format pe piaţă, a conchis Premierul. Cît priveşte Consiliul Creditorilor, potrivit Premierul, această structură a fost concepută ca o etapă intermediară în perioada cînd Legea insolvabilităţii nu funcţionează la nivelul exigentelor economiei de piaţă. Deşi au existat istorii de succes care s-au realizat prin intermediul Consiliului Creditorilor, acum trebuie sa asigurăm funcţionarea legislaţiei, a precizat Vasile Tarlev. Referitor la Banca de Economii,  Premierul a spus că Guvernul înţelege argumentele FMI, însă îşi rezervează dreptul de a decide cum, cînd şi în ce mod va fi privatizată această instituţie. La moment, s-a convenit angajarea unei companii de consultanţă care va evalua valoarea reală a băncii. Textul integral al alocutiunii dlui Vasile Tarlev Serviciul de Presa al Guvernului Republicii Moldova - 19.05.2006 Sursa

19 mai 2006