|
CONFERINŢA DONATORILOR
PENTRU MOLDOVA
Bruxelles, 12
decembrie 2006
Declaraţia din partea personalului Fondului Monetar Internaţional
Introducere
1.
La 5 mai curent, Consiliul Executiv
al FMI a aprobat un nou program pentru Moldova ]n cadrul aranjamentului PRGF
După patru ani de lipsă a unui program activ, aranjamentul PRGF – care s-a
bucurat de un vast suport politic - reflecta obiectivele Moldovei de integrare
în structurile europene, şi a contribuit la restructurarea datoriilor Moldovei
prin Clubul de la Paris la 12 mai 2006.
2.
Începînd cu luna mai, totuşi,
Moldova a fost afectată de două şocuri externe serioase.
Preţurile la gazele naturale au crescut mult mai rapid decît s-a aşteptat, iar
Rusia a pus embargo asupra importurilor de vin din Moldova, invocând motive
fito-sanitare. Aceste şocuri au modificat esenţial prognozele macroeconomice pe
care se baza programul iniţial.
3.
Autorităţile au depus mari
eforturi în identificarea unei strategii potrivite de-a face faţă impactului
macroeconomic şi social al acestor şocuri. Această
strategie prevede o combinaţie dintre ajustare şi finanţare,cu scopul de-a
menţine stabilitatea macroeconomică şi soluţiona problema deficitului apărut în
Balanţa de Plăţi. Personalul FMI susţine această strategie, iar vineri - 15
decembrie, Consiliul Executiv al FMI va examina solicitarea Moldovei de-a finisa
prima evaluare şi majora accesul la resurse (adică, suplimentarea mărimii
împrumutului) în cadrul aranjamentului PRGF. Angajamentul Donatorilor de-a
furniza asistenţa financiară în continuare va fi esenţială în sprijinirea
programului autorităţilor.
Mărimea şocurilor
externe
4.
Cele două şocuri externe prin care
a trecut Moldova de cînd s-a început noul program, sunt foarte serioase şi de
lungă durată.
·
După două majorări bruşte în 2006, experţii FMI
prognozează o creştere permanentă a preţurilor de import pentru gazele naturale
atingînd nivelul din ţările Europene la începutul anului 2007.
Gazprom a majorat preţul la gaz pentru Moldova în ianuarie 2006
la nivel de $110/m.m.c., iar în iulie 2006 la nivel de $160/m.m.c., iar
personalul FMI presupune ca va fi de $220/m.m.c. pentru 2007. Comparat cu
scenariul de bază din raportul FMI din luna mai, impactul direct asupra Balanţei
de Plăţi este de cca. 3% din PIB în 2007-2008, scăzând la 2,5% pînă în 2009.
·
Embargoul la vin a avut un efect mult mai
advers. În mod tradiţional Rusia consuma 80-90% din
exporturile Moldovei de vin, cca. 10% din PIB, iar perspective de reluarea cît
mai curândă a exportului de vin pe piaţa rusească sunt nesigure. Prognozele
curente ale FMI pentru exportul de vin presupune o recuperare a volumului
exportului la nivelul realizat în 2005, abia in 2009, adică – relativ la
prognozele scenariului de bază din Raportul FMI din luna mai - impactul asupra
Balanţei de Plăţi este de 6,5% din PIB în 2006-2007, scăzând pînă la 5% în 2009.
Chiar dacă, aşa cum s-a raportat, s-a ajuns la un acord
de ridicare a embargoului, pierderea reputaţiei şi sporirea competiţiei din
partea altor furnizori, care şi-au lărgit deja poziţiile pe piaţa Rusiei, vor
limita abilitatea Moldovei să recucerească cota de piaţă precedentă.
5.
Se aşteaptă ca şocurile să aibă
efecte negative majore asupra poziţiei externe , asupra creşterii economice şi
inflaţiei:
·
Luate împreună, acestea au un impact foarte
mare asupra Balanţei de Plăţi (BP); experţii FMI
prognozează că efectul direct asupra BP va creşte de la 6,5% din PIB în 2006 la
9,5% în 2007, scăzând treptat după aceia.
·
FMI aşteaptă o reducere a creşterii economice
pînă la 3% anual pentru 2006-2007, crescând relativ
pînă la un nivel de 5-6% aşa cum este prognozat în program.
·
Primul efect al creşterii preţului la gaze este
creşterea inflaţiei exprimată în preţuri de consum cu 1,5 puncte procentuale,
iar acest efect alimentează presiunea inflaţionistă, care pe la mijlocul verii
deja depăşise prevederile din program (înainte de şocuri). Prin urmare, inflaţia
exprimată în preţuri de consum în 2006 se aşteaptă să atingă nivelul de 12%
(decembrie - decembrie), scăzând la 10% în 2007 (în loc de 9% şi 8%, respectiv
aşa cum prevedea programul iniţial).
6.
Autorităţile înţeleg că, deoarece
şocurile vor avea efecte pe termen lung, Moldova va necesita ajustarea, cu
ajutorul finanţării menite să faciliteze tranziţia.
Important de menţionat, că sectorul privat a început deja să se ajusteze, aşa
cum preţurile ridicate la gazele naturale sunt suportate de consumatori. FMI
prognozează că decalajul de finanţare poate fi acoperit prin politica monetară
şi a cursului de schimb combinată cu finanţarea suplimentară si cu o poziţie
fiscală neschimbată. Deficitul bugetar stabilit în program la nivelul de 0,5%
din PIB, presupune o ajustare fiscală semnificativă, aşa cum îngheaţă majorările
salariale în sectorul bugetar. Mai mult decît atît, autorităţile s-au angajat să
întreprindă măsuri suplimentare, dacă situaţia macroeconomică va necesita acest
lucru. În particular, se aşteaptă ca deprecierea ratei nominale a cursului de
schimb va conduce la reducerea importului neaferent resurselor energetice la
2–3% din PIB pentru 2007-09—comparat cu estimările în programul iniţial—în timp
ce politica monetară austeră ar trebui să readucă nivelul inflaţiei de bază
(ne-aferente resurselor energetice, ne-alimentare) la nivelul mai mic de 10% aşa
cum este stabilit în programul iniţial.
7.
FMI sprijină programul autorităţilor şi eforturile acestora
de ajustare. Programul prezintă un deficit rezidual,
care necesită finanţat din exterior, finanţare care, aşa cum presupunem noi, va
lua trei forme:
·
Prima, o majorare a mărimii împrumutului FMI.
Personalul FMI susţine solicitarea autorităţilor de-a majora accesul la resurse
cu cca. $45 milioane, cea mai mare parte din resursele adiţionale fiind
disponibile pînă la aprobarea Consiliului.
·
A doua, asistenţă majorată din partea
donatorilor, preferabil sub formă de granturi, pentru a acoperi decalajul rămas,
suplinind sumele care au fost deja primite. Olanda a
acordat recent un grant în valoare de €2.5 milioane, în timp ce Banca Mondială
se aşteaptă să disburseze un credit de $10 milioane pentru strategia de reducere
a sărăciei la începutul anului 2007. Autorităţile speră că U.E. va furniza
granturi semnificative în cadrul programului de Asistenţă Macro-financiară şi
Instrumentului de Parteneriat şi Vecinătate. De notat, că Corporaţia SUA
Provocările Mileniului a aprobat recent o solicitare pentru statutul Compact
care face Moldova eligibilă pentru granturi considerabile în perspectivă.
·
În final, reducerea acumulărilor de rezervă,
aferente programului. Creşterea ratei de schimb
valutar susţine strategia autorităţilor de ajustare, reducînd într-un fel
urgenţă acumulării rezervelor. După şocurile din 2006, Moldova va fi în stare să
atingă nivelul ţintit pentru trei luni de importuri abia în 2009, mai degrabă
decît în 2008 aşa cum s-a programat iniţial.
Agenda reformelor structurale
8.
Agenda autorităţilor de reforme
structurale pune accent pe măsurile ce au drept scop îmbunătăţirea creşterii ca
un răspuns de politică adecvat la şocurile externe.
În prima instanţă, aceste măsuri au drept scop clarificarea (eventual reducerea)
rolului statului în economie—deci, îmbunătăţirea mediului de afaceri şi
promovarea exporturilor şi ISD. Autorităţile au dezvoltat o strategie de
promovare a exportului şi investiţiilor care se centrează pe reforma regulatorie,
care se suprapune cu reforma a administraţiei publice în desfăşurare. Reforma în
managementul finanţelor publice are drept scop îmbunătăţirea eficienţei
politicii monetare, în timp ce strategia de reformă a administraţiei fiscale
care fost aprobată, are drept scop reducerea costului de respectare a
legislaţiei fiscale (deşi pentru aceasta ar fi necesar finanţare din partea
donatorilor pentru a asigura o realizare fructuoasă). Autorităţile de asemenea
intenţionează să accelereze procesul de privatizare, inclusiv în sectorul
financiar.
9.
Autorităţile au transferat povara
creşterii preţului la gaz asupra consumatorilor, şi
intenţionează eliminarea subsidiilor implicite pentru căldură şi apă.
Responsabilitatea stabilirii tarifelor pentru apă şi căldură este a
municipalităţi încă din anii 1990, iar tarifele n-au fost majorate începînd cu
1999. Prin urmare, autorităţile au propus adoptarea unei legi care ar acorda
Agenţiei Nationale de Reglementare în Energie (ANRE) responsabilitatea de-a
stabili tarifele pentru căldură şi apă.
10.
Majorarea tarifelor la energie
evidenţiază importanţa reformării sistemului de asistenţă socială.
Partenerii internaţionali, inclusiv misiunea recentă a FMI referitor la
Evaluarea impactului majorării tarifelor asupra societăţii şi bunăstării, au
notat că sistemul existent de asistenţă socială bazată pe categorii este slab
direcţionat, făcând erori majore de includere şi excludere. Deşi un sistem mai
bine direcţionat este în proces de pregătire (cu asistenţa din partea DFID şi
alţi donatori), autorităţile nu se aşteaptă la implementarea acestuia mai
devreme de 2008. Deşi, suplimentar la programul de asistenţă socială bazat pe
categorii, ca o măsură pe termen scurt, Guvernul a introdus sistemul de tarife
bazat pe consumul minim, cu scopul de-a majora tarifele la gazul natural în
timpul iernii. O altă misiune PSIA, care va fi în vizită la sfîrşitul acestei
luni, va căuta să identifice alte măsuri pe termen scurt,– în cooperare cu alte
organizaţii—cu scopul de-a aborda cele mai serioase implicaţii asupra sărăciei a
majorări tarifelor.
Concluzii
11.
Autorităţile au arătat o posedare
impresionantă a programului lor de reformă economică.
Aceştia au făcut mari eforturi de ajustare la marile şocuri
externe cu care se confruntă pe parcursul lui 2006. Personalul FMI susţine
aceste eforturi şi a recomandat Consiliului Executiv o suplimentare a
mecanismului de finanţare a PRGF. Finanţarea suplimentară din partea comunităţii
internaţionale ar complementa aceste eforturi.
|
