Moldova & IMF IMF Activities Publications Press Releases



CONFERINŢA DONATORILOR PENTRU MOLDOVA 

Bruxelles, 12 decembrie 2006

Declaraţia din partea personalului Fondului Monetar Internaţional

 

Introducere

1.                 La 5 mai curent, Consiliul Executiv al FMI a aprobat un nou program pentru Moldova ]n cadrul aranjamentului PRGF[1]

După patru ani de lipsă a unui program activ, aranjamentul PRGF – care s-a bucurat de un vast suport politic - reflecta obiectivele Moldovei de integrare în structurile europene, şi a contribuit la restructurarea datoriilor Moldovei prin Clubul de la Paris la 12 mai 2006.

2.                 Începînd cu luna mai, totuşi, Moldova a fost afectată de două şocuri externe serioase. Preţurile la gazele naturale au crescut mult mai rapid decît s-a aşteptat, iar Rusia a pus embargo asupra importurilor de vin din Moldova, invocând motive fito-sanitare. Aceste şocuri au modificat esenţial prognozele macroeconomice pe care se baza programul iniţial.

3.                  Autorităţile au depus mari eforturi în identificarea unei strategii potrivite de-a face faţă impactului macroeconomic şi social al acestor şocuri. Această strategie prevede o combinaţie dintre ajustare şi finanţare,cu scopul de-a menţine stabilitatea macroeconomică şi soluţiona problema deficitului apărut în Balanţa de Plăţi. Personalul FMI susţine această strategie, iar vineri - 15 decembrie, Consiliul Executiv al FMI va examina solicitarea Moldovei de-a finisa prima evaluare şi majora accesul la resurse (adică, suplimentarea mărimii împrumutului) în cadrul aranjamentului PRGF. Angajamentul Donatorilor de-a furniza asistenţa financiară în continuare va fi esenţială în sprijinirea programului autorităţilor.

Mărimea şocurilor externe

4.                 Cele două şocuri externe prin care a trecut Moldova de cînd s-a început noul program, sunt foarte serioase şi de lungă durată.

·                     După două majorări bruşte în 2006, experţii FMI prognozează o creştere permanentă a preţurilor de import pentru gazele naturale atingînd nivelul din ţările Europene la începutul anului 2007. Gazprom a majorat preţul la gaz pentru Moldova în ianuarie 2006 la nivel de $110/m.m.c., iar în iulie 2006 la nivel de $160/m.m.c., iar personalul FMI presupune ca va fi de $220/m.m.c. pentru 2007. Comparat cu scenariul de bază din raportul FMI din luna mai, impactul direct asupra Balanţei de Plăţi este de cca. 3% din PIB în 2007-2008, scăzând la 2,5% pînă în 2009.

·                     Embargoul la vin a avut un efect mult mai advers. În mod tradiţional Rusia consuma 80-90% din exporturile Moldovei de vin, cca. 10% din PIB, iar perspective de reluarea cît mai curândă a exportului de vin pe piaţa rusească sunt nesigure. Prognozele curente ale FMI pentru exportul de vin presupune o recuperare a volumului exportului la nivelul realizat în 2005, abia in 2009, adică – relativ la prognozele scenariului de bază din Raportul FMI din luna mai - impactul asupra Balanţei de Plăţi este de 6,5% din PIB în 2006-2007, scăzând pînă la 5% în 2009.[2]

Chiar dacă, aşa cum s-a raportat, s-a ajuns la un acord de ridicare a embargoului, pierderea reputaţiei şi sporirea competiţiei din partea altor furnizori, care şi-au lărgit deja poziţiile pe piaţa Rusiei, vor limita abilitatea Moldovei să recucerească cota de piaţă precedentă.

 

5.                 Se aşteaptă ca şocurile să aibă efecte negative majore asupra poziţiei externe , asupra creşterii economice şi inflaţiei:

·                     Luate împreună, acestea au un impact foarte mare asupra Balanţei de Plăţi (BP); experţii FMI prognozează că efectul direct asupra BP va creşte de la 6,5% din PIB în 2006 la 9,5% în 2007, scăzând treptat după aceia. 

·                     FMI aşteaptă o reducere a creşterii economice pînă la 3% anual pentru 2006-2007, crescând relativ pînă la un nivel de 5-6% aşa cum este prognozat în program.

·                     Primul efect al creşterii preţului la gaze este creşterea inflaţiei exprimată în preţuri de consum cu 1,5 puncte procentuale, iar acest efect alimentează presiunea inflaţionistă, care pe la mijlocul verii deja depăşise prevederile din program (înainte de şocuri). Prin urmare, inflaţia exprimată în preţuri de consum în 2006 se aşteaptă să atingă nivelul de 12% (decembrie - decembrie), scăzând la 10% în 2007 (în loc de 9% şi 8%, respectiv aşa cum prevedea programul iniţial).
 

Combinaţie între ajustare şi finanţare

6.                 Autorităţile înţeleg că, deoarece şocurile vor avea efecte pe termen lung, Moldova va necesita ajustarea, cu ajutorul finanţării menite să faciliteze tranziţia. Important de menţionat, că sectorul privat a început deja să se ajusteze, aşa cum preţurile ridicate la gazele naturale sunt suportate de consumatori. FMI prognozează că decalajul de finanţare poate fi acoperit prin politica monetară şi a cursului de schimb combinată cu finanţarea suplimentară si cu o poziţie fiscală neschimbată. Deficitul bugetar stabilit în program la nivelul de 0,5% din PIB, presupune o ajustare fiscală semnificativă, aşa cum îngheaţă majorările salariale în sectorul bugetar. Mai mult decît atît, autorităţile s-au angajat să întreprindă măsuri suplimentare, dacă situaţia macroeconomică va necesita acest lucru. În particular, se aşteaptă ca deprecierea ratei nominale a cursului de schimb va conduce la reducerea importului neaferent resurselor energetice la 2–3% din PIB pentru 2007-09—comparat cu estimările în programul iniţial—în timp ce politica monetară austeră ar trebui să readucă nivelul inflaţiei de bază (ne-aferente resurselor energetice, ne-alimentare) la nivelul mai mic de 10% aşa cum este stabilit în programul iniţial.

7.                 FMI sprijină programul autorităţilor şi eforturile acestora de ajustare. Programul prezintă un deficit rezidual, care necesită finanţat din exterior, finanţare care, aşa cum presupunem noi, va lua trei forme:

·                     Prima, o majorare a mărimii împrumutului FMI. Personalul FMI susţine solicitarea autorităţilor de-a majora accesul la resurse cu cca. $45 milioane, cea mai mare parte din resursele adiţionale fiind disponibile pînă la aprobarea Consiliului.

·                     A doua, asistenţă majorată din partea donatorilor, preferabil sub formă de granturi, pentru a acoperi decalajul rămas, suplinind sumele care au fost deja primite. Olanda a acordat recent un grant în valoare de €2.5 milioane, în timp ce Banca Mondială se aşteaptă să disburseze un credit de $10 milioane pentru strategia de reducere a sărăciei la începutul anului 2007. Autorităţile speră că U.E. va furniza granturi semnificative în cadrul programului de Asistenţă Macro-financiară şi Instrumentului de Parteneriat şi Vecinătate. De notat, că Corporaţia SUA Provocările Mileniului a aprobat recent o solicitare pentru statutul Compact care face Moldova eligibilă pentru granturi considerabile în perspectivă.

·                     În final, reducerea acumulărilor de rezervă, aferente programului. Creşterea ratei de schimb valutar susţine strategia autorităţilor de ajustare, reducînd într-un fel urgenţă acumulării rezervelor. După şocurile din 2006, Moldova va fi în stare să atingă nivelul ţintit pentru trei luni de importuri abia în 2009, mai degrabă decît în 2008 aşa cum s-a programat iniţial.


Agenda reformelor structurale

8.                 Agenda autorităţilor de reforme structurale pune accent pe măsurile ce au drept scop îmbunătăţirea creşterii ca un răspuns de politică adecvat la şocurile externe. În prima instanţă, aceste măsuri au drept scop clarificarea (eventual reducerea) rolului statului în economie—deci, îmbunătăţirea mediului de afaceri şi promovarea exporturilor şi ISD. Autorităţile au dezvoltat o strategie de promovare a exportului şi investiţiilor care se centrează pe reforma regulatorie, care se suprapune cu reforma a administraţiei publice în desfăşurare. Reforma în managementul finanţelor publice are drept scop îmbunătăţirea eficienţei politicii monetare, în timp ce strategia de reformă a administraţiei fiscale care fost aprobată, are drept scop reducerea costului de respectare a legislaţiei fiscale (deşi pentru aceasta ar fi necesar finanţare din partea donatorilor pentru a asigura o realizare fructuoasă). Autorităţile de asemenea intenţionează să accelereze procesul de privatizare, inclusiv în sectorul financiar.

9.                 Autorităţile au transferat povara creşterii preţului la gaz asupra consumatorilor, şi intenţionează eliminarea subsidiilor implicite pentru căldură şi apă. Responsabilitatea stabilirii tarifelor pentru apă şi căldură este a municipalităţi încă din anii 1990, iar tarifele n-au fost majorate începînd cu 1999. Prin urmare, autorităţile au propus adoptarea unei legi care ar acorda Agenţiei Nationale de Reglementare în Energie (ANRE) responsabilitatea de-a stabili tarifele pentru căldură şi apă.

10.              Majorarea tarifelor la energie evidenţiază importanţa reformării sistemului de asistenţă socială. Partenerii internaţionali, inclusiv misiunea recentă a FMI referitor la Evaluarea impactului majorării tarifelor asupra societăţii şi bunăstării, au notat că sistemul existent de asistenţă socială bazată pe categorii este slab direcţionat, făcând erori majore de includere şi excludere. Deşi un sistem mai bine direcţionat este în proces de pregătire (cu asistenţa din partea DFID şi alţi donatori), autorităţile nu se aşteaptă la implementarea acestuia mai devreme de 2008. Deşi, suplimentar la programul de asistenţă socială bazat pe categorii, ca o măsură pe termen scurt, Guvernul a introdus sistemul de tarife bazat pe consumul minim, cu scopul de-a majora tarifele la gazul natural în timpul iernii. O altă misiune PSIA, care va fi în vizită la sfîrşitul acestei luni, va căuta să identifice alte măsuri pe termen scurt,– în cooperare cu alte organizaţii—cu scopul de-a aborda cele mai serioase implicaţii asupra sărăciei a majorări tarifelor.

Concluzii

11.              Autorităţile au arătat o posedare impresionantă a programului lor de reformă economică. Aceştia au făcut mari eforturi de ajustare la marile şocuri externe cu care se confruntă pe parcursul lui 2006. Personalul FMI susţine aceste eforturi şi a recomandat Consiliului Executiv o suplimentare a mecanismului de finanţare a PRGF. Finanţarea suplimentară din partea comunităţii internaţionale ar complementa aceste eforturi.

 

[1] Acest raport îl puteţi accesa pe pagina electronica www.imf.org/moldova, 24 mai, 2006.

[2] Moldova a încercat să răspundă condiţiilor invocate de Rusia referitor la calitatea vinului exportat şi să

 stabilească un sistem care ar certifica exportul de vin. Banca Mondială, precum şi alţi donatori examinează
 o serie de proiecte investiţionale cu scopul de-a ajuta Moldova în consolidarea cadrului de asigurare a
 calităţii pentru exportul produselor agricole, inclusiv vin.

 

 

PREZENTAREA FĂCUTĂ DE DL. THOMAS RICHARDSON,
ŞEFUL MISIUNII FMI PENTRU MOLDOVA

Start