„Este clar că Moldova nu va fi considerată ţară de destinaţie a investiţiilor sigure până nu va asigura un nivel jos al inflaţiei şi o stabilitate economică fermă”, a menţionat oficialul FMI.

Potrivit sursei citate, FMI insistă în continuare să fie asigurată o inflaţie nu mai mare de 10% la sfârşit de an. Luna trecută aceasta a atins nivelul de 13,5%.

Johan Mathisen a anunţat că la 20 septembrie în Moldova va sosi o misiune de informare a FMI care va discuta cu Guvernul inclusiv despre posibilităţile de a reduce rata inflaţiei şi de a limita consecinţele creşterii preţurilor la produsele alimentare care, în mod evident, va atrage alte majorări. De asemenea, discuţiile vor viza proiectul bugetului pentru anul 2008.

Potrivit reprezentantului FMI la Chişinău, performanţele fiscale, la fel ca şi creşterea economică pe care a atins-o Moldova, mai ales în primul trimestru, sunt mai mari decât cele scontate. Aprecierile ar putea, însă, să fie altele, după ce vor fi evaluate consecinţele secetei.

Johan Mathisen nu a exclus faptul că, dacă va considera necesar, FMI va revizui indicatorii de performanţă pentru sfârşit de an, aşa cum s-a întâmplat în 2006 când economia Moldovei a fost afectată de embargoul stabilit de Rusia pentru vinurile moldoveneşti.

Performanţele Moldovei în cadrul acordului de trei ani încheiat cu FMI sunt monitorizate oficial de două ori pe an. Următoarea misiune de monitorizare va veni în Moldova la sfârşitul lunii noiembrie. Oficialii FMI vor analiza, printre altele, competitivitatea produselor moldoveneşti pe piaţa externă în contextul aprecierii din ultima perioadă a leului.

Consiliul director al FMI a reluat la 5 mai 2006 finanţările către R. Moldova după o perioadă de mai bine de trei ani. Creditul FMI pentru creşterea economică şi reducerea sărăciei (PRGF) este aprobat în sumă de 167 mln dolari SUA. Rata dobânzii pentru creditele în baza PRGF constituie 0,5 la sută anual. Creditele se oferă pe un termen de 10 ani, cu o perioada de graţie de 5,5 ani.

FMI va încerca să convingă Guvernul R. Moldova să nu se implice în reglementarea preţurilor la pâine

Chisinau (IPN) Fondul Monetar Internaţional (FMI) va încerca să convingă Guvernul R. Moldova să încerce alte instrumente, decât reglementarea preţului la pâine, pentru a proteja categoriile socialmente vulnerabile de impactul pe care le-ar putea avea eventualele majorări, a declarat vineri, 14 septembrie, într-o conferinţă de presă reprezentantul permanent al FMI în R. Moldova, Johan Mathisen.

Potrivit lui Mathisen, FMI înţelege că majorarea preţului la produsele alimentare are un impact semnificativ asupra păturilor sărace. Experienţa altor ţări demonstrează, însă, că controlul statului asupra preţurilor este o practică ineficientă din punct de vedere economic. Pe de o parte, de facilităţile impuse de guvern nu doar categoriile vulnerabile, pe de altă parte, apare în mod iminent riscul de decapitalizare a companiilor producătoare, a subliniat oficialul FMI.

Premierul Vasile Tarlev a reiterat în aceeaşi zi, în cadrul Comisiei pentru situaţii excepţion ale, că Guvernul va urmări respectarea de către producători a actelor normative şi legislative la capitolul preţurilor la pâinea socială. El a afirmat că nu există temei pentru majorarea preţurilor la pâinea socială, cel puţin până în ianuarie. Potrivit Primului ministru, marea majoritate a întreprinderilor de panificaţie au rezervele necesare şi nu au argumente economice pentru a scumpi pâinea.
 

FMI va încerca să convingă Guvernul R. Moldova să nu se implice în reglementarea preţurilor la pâine

Chisinau (IPN) Fondul Monetar Internaţional (FMI) va încerca să convingă Guvernul R. Moldova să încerce alte instrumente, decât reglementarea preţului la pâine, pentru a proteja categoriile socialmente vulnerabile de impactul pe care le-ar putea avea eventualele majorări, a declarat vineri, 14 septembrie, într-o conferinţă de presă reprezentantul permanent al FMI în R. Moldova, Johan Mathisen.

Potrivit lui Mathisen, FMI înţelege că majorarea preţului la produsele alimentare are un impact semnificativ asupra păturilor sărace. Experienţa altor ţări demonstrează, însă, că controlul statului asupra preţurilor este o practică ineficientă din punct de vedere economic. Pe de o parte, de facilităţile impuse de guvern nu doar categoriile vulnerabile, pe de altă parte, apare în mod iminent riscul de decapitalizare a companiilor producătoare, a subliniat oficialul FMI.

Premierul Vasile Tarlev a reiterat în aceeaşi zi, în cadrul Comisiei pentru situaţii excepţion ale, că Guvernul va urmări respectarea de către producători a actelor normative şi legislative la capitolul preţurilor la pâinea socială. El a afirmat că nu există temei pentru majorarea preţurilor la pâinea socială, cel puţin până în ianuarie. Potrivit Primului ministru, marea majoritate a întreprinderilor de panificaţie au rezervele necesare şi nu au argumente economice pentru a scumpi pâinea.