"Cererea pentru forţa de muncă în Republica Moldova a crescut, iar oferta, ca urmare a redistribuirii forţei de muncă a crescut şi mai rapid, ca urmare salariile au crescut încet", a declarat reprezentantul FMI la Chişinău, Johan Mathisen, în cadrul şedinţei ordinare a Clubului presei economice.

Structura economiei "s-a schimbat considerabil" pe parcursul a zece ani. Dacă la mijlocul anilor "90 cota agriculturii în Produsul Intern Brut se ridica la 30%, după anul 2000 a căzut cu aproape un sfert. Numărul angajaţilor din sectorul agrar s-a redus cu aproape 400 mii, dintre care 100 de mii au plecat în alte sectoare ale economiei, 200 mii au emigrat, iar circa 100 de mii au renunţat la angajarea în câmpul muncii.

"Într-o măsură tot mai mare economia moldovenească începe să fie similară ca structură economiilor altor state care au trecut prin procesul de tranziţie mai devreme", a afirmat rezidentul FMI.  Acest proces a dus la pierderea netă a circa un sfert din forţa de muncă şi a avut un impact profund asupra pieţei muncii. În timp ce a dus la creşterea ofertei forţei de muncă în unele sectoare ale economiei, respectiv, au redus rata de majorare a salariilor, acest proces a cauzat, de asemenea, o rată substanţială a emigrării şi o creştere a productivităţii. Faptul că tot mai mult structura forţei de muncă din sectoare în economia Moldovei aminteşte de structura economiei altor state este, în opinia lui Johan Mathisen, un semn că procesul de redistribuire a forţei de muncă şi de modernizare a structurii economiei se apropie de sfârşit. Finalizarea redistribuirii forţei de muncă pe sectoare va începe să ducă la creşterea salariilor reale.

"Cererea pe piaţa muncii va spori, iar oferta va scădea, ca urmare va avea loc o contractare a pieţei muncii, ce va determina creşterea salariului", a mai menţionat Johan Mathisen.

Această creştere, însă, nu va fi durabilă dacă  nu va fi îmbunătăţit mediul de afaceri în sectoarele neagricole, continuată atragerea capitalului, tehnologiilor şi practicilor de management. „Ne îngrijorează mediul de afaceri din Republica Moldova, pe care îl apreciem drept slab dezvoltat", a declarat reprezentantul FMI, care consideră că "este mai important ca niciodată să fie înregistrate progrese".

În ultimii ani creşterea salariului s-a produs uniform pe sectoare, ca urmare a aplicării grilei de salarizare. Nu este un lucru  normal, "ar trebui să fie o corelare mai mare între creşterea salariului şi productivitate. Firma cea mai puternică să plătească mai bine".

Totodată Johan Mathisen a prezentat în şedinţa Clubului de presă statistici ce denotă că povara fiscală (cota-parte din salariile brute)  este una din cele mai mici în Europa, iar rata impozitului pe venit este destul de joasă. Recent Confederaţia Naţională a Patronatului a cerut să fie redus impozitul pe venit şi stabilit un impozit unic pe veniturile persoanelor fizice în mărime de 10-12% în locul celor două grile de impozitare existente, precum şi să fie stabilită cota contribuţiilor de asigurări sociale plătită de angajator în mărime de 22% şi de angajat în proporţie de 5% cu reducerea anuală a cotei plătite de angajator cu 2 puncte procentuale pe parcursul următorilor 5 ani. 

Pe măsură ce transformările se apropie tot mai mult de sfârşit, „ne putem aştepta la o majorare a salariilor reale mai rapidă în viitor, ceea ce va accelera procesul de convergenţă a veniturilor (pentru a se ajunge mai rapid la standardele de viaţă europene)». Dar schimbările depind, cu siguranţă, de îmbunătăţirea mediului de afaceri pentru atragerea investiţiilor necesare, de asigurarea unui cadru legislativ care să susţină flexibilitatea dintre diverse sectoare, precum şi de menţinerea unei corelaţii strânse dintre creşterea salariilor şi creşterea productivităţii. (Sursa)

VIZUALIZAŢI PREZENTAREA DLUI MATHISEN