"Diminuarea cererii de muncă pentru gastarbeiterii moldoveni în alte ţări este un factor serios de influenţă negativă asupra economiei Moldovei", - a spus reprezentantul permanent al FMI în Moldova Johan Mathisen la Chişinău în cadrul şedinţei Clubului de dezbateri "Zona economică liberă", organizat de agenţia de ştiri NOVOSTI-MOLDOVA la reprezentanţa RIA Novosti în Moldova.

În opinia lui Mathisen, criza financiară mondială practic nu va afecta sectorul bancar al Moldovei, care are o rezervă serioasă de durabilitate. Înainte de toate, capitalizarea bună şi lichiditatea îanltă a băncilor moldoveneşti. În afară de aceasta, volumul rezervelor valutare ale Băncii Naţionale a atins 1,8 miliarde de dolari, ceea ce constituie aproximativ toată suma datoriei externe a Moldovei. În acest mod, dacă criza financiară mondială totuşi va ajunge la noi, Banca Naţională dispune de resursele necsare pentru a amortiza consecinţele ei pe piaţa financiară a ţării.

În acelaşi timp, spun experţii, în sectorul real al economiei starea de lucruri nu este chiar atît de simplă. Deşi lanţul raporturilor reciproce apărute aici este simplu.

Pe de o parte, se pot diminua indicii vînzărilor de export ale mărfurilor moldoveneşti în ţările afectate de criza mondială, deci, într-o oarecare măsură se va înrăutăţi starea de lucruri la întreprinderile autohtone.

Pe de altă parte, după cum s-a spus deja, solicitarea mai mică a serviciilor migranţilor din Moldova pe piaţa forţei de muncă în ţările, care se află în stare de depresie economică, va micşora volumul de transferuri de bani ale gastarbeiterilor. Rudele lor, care locuiesc în Moldova, vor reduce forţat nivelul de consum, ceea ce va influenţa asupra mărimii fluxurilor financiare în republică. Respectiv, companiile-importatoare şi reţelele comerciale moldoveneşti vor suporta pierderi din cauza scăderii volumului vînzărilor. Ele pot avea complicaţii cu recreditarea şi rambursarea creditelor bancare. Se vor micşora plăţile fiscale din partea agenţilor economici. Diminuarea nivelului de percepere a impozitelor va limita posibilităţile de manevrare sistemică pentru Guvernul Moldovei, înainte de toate în finanţarea sferei bugetare.

Analiştii locali nu exclud posibilitatea unei perspective similare şi îndeamnă să fie tratată cu chibzuinţă şi fără panică.
 

Primele indicii ale unei atare evoluţii a evenimentelor sînt omniprezente: în legătură cu criza au probleme companiile ruse de construcţii. Unele bănci ruse de fapt au suspendat creditarea constructorilor, altele au înăsprit condiţiile de gajare, au majorat garanţia patrimonială şi cota finanţării proprii de către investitor, precum şi au majorat dobînda la credite. La rîndul lor, companiile de construcţii "au îngheţat" deja o mare parte a proiectelor lor din cauza lipsei finanţării bancare. În afară de aceasta, s-a micşorat considerabil şi volumul construcţiilor de case private.
 

Pentru Moldova aceasta nu este o detonare îndepărtată a problemelor străine. Acestea sînt primele simptoame ale revenirii forţate a gastarbeiterilor moldoveni, angajaţi în construcţii peste hotare.
 

Potrivit datelor recensămîntului în Rusia din anul 2002, explozia în construcţii în FR a majorat de cinci ori numărul cetăţenilor Moldovei pe piaţa construcţiilor din această ţară.
 

În conformitate cu raportul din anul 2008 al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), constructorii moldoveni preferă să muncească în Rusia, Italia, Portugalia, Ucraina, cîştigînd în aceste ţări aproximativ un buget anual al Moldovei.
 

Compatrioţii noştri muncesc în principal în oraşele mari. Numai la Moscova sînt înregistrate circa 150 mii de gastarbeiteri-constructori, la Roma - 13 mii. Constructorii moldoveni lucrează la Sankt-Petersburg, Soci, Istanbul, Lisabona, Londra, Milano, Padua, Paris.
 

Conform datelor OIM, în anul 2006 două treimi din gastarbeiterii moldoveni au plecat la şantiere din Rusia, fiecare al cincilea - în Italia. Printre alte ţări favorite sînt Grecia, Turcia, Franţa, Spania şi Israel.
 

Dacă o parte din constructorii moldoveni va reveni acasă din cauza recesiunii economice, aceasta nu semnifică angajarea lor automată la companiile autohtone de construcţii. În primul rînd, în Moldova pur şi simplu nu există atare volum mare de lucrări pe piaţa de imobil primar, într-al doilea rînd, o parte din companiile de construcţii deja se confruntă cu anumite dificultăţi în creditarea bancară, comercializarea spaţiului locativ construit şi sînt constrînse să anuleze proiectele planificate. Potrivit unor date neverificate, în unele companii de construcţii au apărut probleme la plata salariilor, la unele dintre ele restanţele au atins deja două luni. Iar acesta nu este un fapt caracteristic pentru piaţa autohtonă de construcţii.
 

În afară de aceasta, există încă o latură socială a situaţiei. Constructorii noştri revin ca specialişti moderni cu experienţă, atît de necesari ţării noastre. Drept consecinţă însă a celor spuse, anume ei pot rămîne pe linie moartă.
 

Are oare Guvernul Moldovei un plan elaborat de acţiuni în caz de realizare a unui atare scenariu?
 

Potrivit spuselor prim-vicepremierului Igor Dodon, ministru al economiei şi comerţului, Guvernul prognozează o atare evoluţie a evenimentelor, dar nu consideră că revenirea gastarbeiterilor în Moldova va fi masivă.
 

"Noi analizăm datele despre nivelul transferurilor de bani în ţară şi în caz de diminuare considerabilă a indicilor vom lua măsurile planificate", - a declarat vicepremierul pentru corespondentul agenţiei NOVOSTI-MOLDOVA.

"Guvernul Moldovei are un plan propriu de acţiuni în caz de apariţie a acestei situaţii. Esenţa lui constă în faptul că, dacă va începe revenirea masivă a gastarbeiterilor, va fi utilizat programul reciclării lor, pregătit de noi. Scopul lui principal este reprofilarea acestor oameni pentru a munci în sfera micului business. În afară de aceasta, Guvernul va coopta şi programul granturilor speciale, care vor reuşi să contribuie la adaptarea foştilor gastarbeiteri în antreprenoriatul individual", - a specificat Dodon.