Experţii FMI recomandă
companiilor financiare
moldoveneşti să fie
vigilente în identificarea
clienţilor
Conducătorii
instituţiilor financiare
trebuie să aplice măsurile
de identificare a clientului
până la stabilirea
relaţiilor de afaceri,
pentru a înţelege care este
scopul tranzacţiei din punct
de vedere al clientului şi
să investigheze dacă
fondurile nu provin din
surse ilegale.
De asemenea, se
recomandă aplicarea
măsurilor de identificare a
clientului în cazul
efectuării unor tranzacţii
ocazionale (în limita sumei
de 50 de mii de lei) sau în
cazul unor tranzacţii
electronice (în limita a 15
mii de lei). Măsurile de
identificare a clientului
pot fi examinate sub
diferite aspecte, în funcţie
de experienţa clientului,
ţara de origine,
activităţile de afaceri şi
alţi indicatori de risc.
Acestea, precum şi alte
recomandări vin din partea
experţilor misiunii de
asistenţă tehnică a FMI în
domeniul combaterii spălării
banilor şi finanţării
terorismului, care au ţinut
pe 1 octombrie un seminar de
instruire la temă pentru
colaboratorii Comisiei
Naţionale a Pieţei
Financiare (CNPF), dar şi
pentru participanţii pieţei.
În deschiderea
seminarului, Aurica Doina,
vicepreşedintele consiliului
de administraţie al CNPF, a
accentuat necesitatea
continuării instruirii în
domeniul spălării banilor,
pentru a identifica şi
aplica măsurile de prevenire
şi combatere a acestui
fenomen prin abordarea
riscurilor din sector.
Aurica Doina a menţionat că
în luna aprilie curent CNPF
a participat la evaluarea
riscurilor în domeniul
spălării banilor şi a
efectuat un studiu al pieţei
pe care o reglementează.
La rândul său,
conducatorul misiunii,
Terence Donovan, expert în
domeniul financiar din
cadrul Departamentului
juridic al FMI, a subliniat
că misiunea lucrează în
Republica Moldova de mai
mulţi ani, timp în care s-a
încercat întreprinderea mai
multor acţiuni în această
direcţie.
„Este important de a
introduce nişte controale în
vederea contracarării şi
prevenirii spălării banilor,
care să fie destul de
puternice, dar totodată să
nu împovăreze prea mult
activitatea companiilor”, a
spus expertul.
„Odată cu dezvoltarea
sectoarelor de valori
mobiliare şi asigurări în
Republica Moldova,
provocarea cea mare este să
vă asiguraţi că măsurile de
prevenire corespund acestei
dezvoltări a pieţei, pentru
ca riscurile care există în
sector să fie controlate în
special în domeniul spălării
banilor şi finanţării
terorismului”, a subliniat
el.
Potrivit lui, din punctul
de vedere al spălării
banilor, se face deosebire
între piaţa de asigurări şi
cea a valorilor mobiliare.
Piaţa valorilor mobiliare
este mult mai apropiată de
cea bancară atunci când
vorbim de riscurile de
spălare a banilor. Sunt
foare multe exemple în
experienţa internaţională,
unde anumite scheme de
spălare a banilor au fost
aplicate atât cu brokerii de
asigurări şi valori
mobiliare, cât şi cu băncile.
Şi necesitatea măsurilor de
prevenire este exact
aceeaşi.
„Cât priveşte asigurările,
avem viziuni diferite, sunt
foarte multe produse de
asigurare unde riscul este
foarte mic, astfel încât s-ar
putea face abuz de ele în
scopul spălării banilor.
Dar, de obicei, asigurătorii
au foarte multe întrebări
faţă de client din momenul
în care acesta încheie un
contract de asigurare. Odată
cu dezvoltarea industriei şi
cu diversificarea produselor
de asigurare pe viaţă, este
nevoie de un control mai
riguros. Ceea ce se cere,
este ca companiile să-şi
cunoască foarte bine
clienţii. Uneori este mai
bine să refuzi o afacere,
dacă există riscul de a
aduce o daună semnificativă
companiei”, a expilcat
Terence Donovan.
Totodată, companiile nu
trebuie să trateze fiecare
client ca pe un criminal,
dar este important să fie
vigilente, deoarece printre
ei poate fi şi un criminal.
Iar măsurile aplicate de
prevenire a spălării banilor
trebuie să fie proporţionale
cu riscurile care stau la
bază.
În acelaşi context, Lisa
Kelaart-Courtney, membru al
misiunii FMI, expert în
domeniul asigurărilor şi
valorilor mobiliare, a
vorbit în cadrul seminarului
despre cele trei etape ale
spălării banilor: plasarea
fondurilor, care au fost
colectate pe piaţa
financiară, clasificarea şi
integrarea lor în diferite
servicii financiare, până în
măsura în care deja ar fi
foarte greu de depistat care
este originea banilor
iniţial plasaţi pe piaţă.
Ea a afirmat că piaţa
valorilor mobiliare este
foare sensibilă la aceste
trei etape. „După experienţa
şi dovezile mai multor ani
de activitate, fără îndoială,
sectorul asigurărilor
prezintă un risc mai scăzut
comparativ cu cel al
valorilor mobiliare sau
bancar. Totodată, un risc
mai mic nu înseamnă lipsa
unui risc, fiindcă au
existat mai multe cazuri în
industria asigurărilor când
fondurile au fost utilizate
acolo în scopul spălării
banilor şi finanţării
terorismului”, a spus Lisa
Kelaart-Courtney, adăugând
că industria asigurărilor
este mai vulnerabilă la
etapele de clasificare şi
integrare a fondurilor.
Cât priveşte finanţarea
terorismului, expertul a
enumerat câteva etape:
achiziţionarea fondurilor,
agregarea, transmiterea
acestora organizaţiilor de
terorism şi utilizarea
acestor fonduri în
activităţi de terorism.
Riscul finanţării
terorismului pentru sectorul
serviciilor financiare este
destul de mare, dar cel mai
dificil este că nu există
instrumente şi măsuri de
ordin intern care să prevină
sau să depisteze aceste
fenomene la timp. Potrivit
ei, unul din cele mai
importante instrumente este
o guvernare corporativă
bună.
Prezent la seminar,
Adrian Corcimari, inspector
principal al Serviciului
Prevenire şi Combatere a
Spălării Banilor din cadrul
Centrului pentru Combaterea
Crimelor Economice şi
Corupţiei (CCCEC), a
informat că în prezent sunt
cunoscute trei tipuri de
tranzacţii care se cer a fi
raportate la CCCEC:
tranzacţia suspectă, care
este efectuată sau este în
curs de efectuare;
tranzacţia limitată –
operaţiuni cu o valoare ce
depăşeşte 500 mii de lei şi
tranzacţia cumulativă –
tranzacţie care a avut loc
în cadrul mai multor
operaţiuni în decurs de 30
de zile calendaristice.
Dânsul a menţionat că pe
parcursul anului curent au
fost efectuate mai multe
controale la companiile de
asigurări, scopul acestora
fiind de a educa
asigurătorii în spiritul
respectării cadrului legal
şi prevenirii şi combaterii
fenomenelor de spălare a
banilor şi finanţării
terorismului.
Misiunea de asistenţă
tehnică a FMI condusă de
Terence Donovan s-a aflat la
Chişinău în perioada 28
septembrie – 2 octombrie
curent. Membrii misiunii
sunt experţi internaţionali
în domeniul asigurărilor şi
valorilor mobiliare, precum
şi în domeniul bancar. În
cadrul întrevederii cu
conducerea CNPF au fost
discutate aspecte privind
situaţia actuală în domeniul
financiar nebancar aflat în
aria de supraveghere a CNPF.
De asemenea, s-au evaluat
progresele înregistrate de
autoritatea de supraveghere
şi operatorii pieţei
financiare nebancare şi
obiectivele de continuare a
colaborării în domeniul
prevenirii şi combaterii
spălării banilor şi
finanţării terorismului. În
cadrul misiunii, experţii
FMI au efectuat o evaluare a
riscurilor pieţei financiare
nebancare, au organizat
activităţi de instruire şi
au fost identificate
domeniile în care CNPF poate
beneficia de asistenţă
tehnică din partea FMI.
Veronica MĂMĂLIGĂ
|
