Moldova & IMF IMF Activities Publications Press Releases



PERSPECTIVELE ECONOMICE REGIONALE

Europa: FMI constată o restabilire lentă şi fragilă

Johan Mathisen, Departamentul European al FMI

IMF Survey online - 3 octombrie 2009

  • Restabilirea economică în Europa este vizibilă, dar fragilă
  • Restaurarea viabilităţii sistemului financiar rămâne a fi o sarcină esenţială
  • Au sporit avantajele în urma promovării politicilor sănătoase şi reformelor structurale

Recesiunea îndelungată în Europa s-a apropiat de sfârşit, în urma unor acţiuni hotărâte la nivel de politici, restabilirii încrederii publicului larg şi intensificării aparente a comerţului global, după cum menţionează autorii noii ediţii a publicaţiei „Perspectivele economice regionale” a FMI.

Confruntându-se cu criza, autorii de politici şi-au asumat responsabilitatea şi au venit cu un spectru larg de măsuri de ordin monetar, financiar şi fiscal. Ei au instalat cu succes un fundament de susţinere a activităţii economice, au eliminat îngrijorările privind o eventuală criză financiară de proporţii şi au stabilizat cererea, afirmă autorii publicaţiei „Perspectivele economice regionale pentru Europa”, publicată la 3 octombrie curent.

“Creşterea economică e la distanţa unei mâini întinse, dar restabilirea va fi, probabil, lentă şi fragilă”, a remarcat Marek Belka, directorul Departamentului European al FMI, la Istambul.

“Cererea în Asia nu va fi suficient de puternică pentru a compensa scăderea cererii în S. U.A. Respectiv, responsabilitatea pentru restabilirea economică va cădea direct pe umerii consumatorilor europeni”, a spus el în cadrul unei conferinţe de presă înaintea Şedinţelor anuale ale FMI din Turcia.

În majoritatea statelor europene cu economia avansată este de aşteptat că spre finele anului 2009 se va reveni la creşterea volumului producţiei, deşi e vorba de niveluri foarte modeste. Multe dintre statele cu economie în curs de dezvoltare vor avea de urmat acelaşi trend, însă  aici situaţia este mai variată (vezi tabelul). Statelor care au suferit în urma reducerii bruşte a intrărilor de capital le va trebui mai mult timp să-şi relanseze creşterea economică.

„Pentru a redresa pagubele cauzate creşterii economice potenţiale, este esenţial să se pună accent pe continuarea reformelor structurale”, a accentuat domnul Belka. “Îndemnul nostru de a implementa reforme structurale pare deja banal, însă în situaţia curentă astfel de reforme sunt mai importante ca oricând”.

Recesiunea economică bate în retragere

Odată  ce Europa a depăşit punctul de jos al recesiunii, se pare că recuperarea va fi lentă şi fragilă. Având în vedere permanenta reechilibrare a cererii la nivel global, exporturile singure nu vor fi, probabil, suficiente pentru a asigura restabilirea economică, care, în orice caz, va fi frânată de creşterea ratei şomajului şi de volumul limitat al creditării, deoarece băncile continuă să pună accent pe curăţirea bilanţurilor lor de datorii.

Chiar dacă restabilirea comerţului global va fi mai rapidă şi mai intensă decât s-a anticipat, aceasta ar putea fi periclitată în Europa de problemele din sectorul bancar, care este foarte integrat, probleme cauzate de creditele neperformante în urma recesiunii, precum şi de balastul cauzat de datoria în valută străină, acumulată în statele europene în curs de dezvoltare. În afară de aceasta, piaţa muncii s-ar putea adapta lent la tendinţă relansării creşterii economice, consolidând perspectiva unei recuperări economice fără a fi restabilite locurile de muncă, şi aceasta ar putea submina încrederea populaţiei, afectând consumul şi investiţiile (vezi tabelul).

Creşterea economică pe termen mai lung este ameninţată de riscuri

Amploarea restabilirii economice ar putea fi, de asemenea, limitată de impactul crizei asupra creşterii potenţiale şi de bine-cunoscutele rigidităţi structurale din cadrul Europei. Potenţialul de producţie al regiunii a fost grav afectat de criza care a urmat unei perioade cu volum scăzut al investiţiilor, precum şi de şomajul structural în creştere, la fel şi de sfârşitul boom-ului din sectoarele financiar, imobiliar şi cel al construcţiilor într-un şir de ţări.

În timp ce unele evoluţii care afectează potenţialul de creştere se vor corecta probabil de la sine, altele sunt legate de probleme mai durabile, cum ar fi nivelul ridicat de protecţie a forţei de muncă şi nerealizarea oportunităţilor de creştere în sectorul serviciilor.

Sunt necesare acţiuni urgente

Având în vedere toate aceste riscuri pentru creşterea economică pe viitor, factorii de decizie nu au alte alternative decât să insiste asupra politicilor care pot asigura o recuperare de durată şi puternică. Pentru sectorul financiar aceasta înseamnă finalizarea măsurilor începute prin intervenţiile anterioare axate pe eliminarea riscurilor sistemice. Dar la prima etapă acest proces lăsase neacoperite slăbiciunile fundamentale atât în cadrul de asigurare a stabilităţii financiare, cât şi în bilanţurile băncilor, unele dintre care s-au înrăutăţit în continuare din cauza recesiunii. Pe termen scurt, FMI recomandă ca factorii de decizie să ia măsuri ferme pentru a evalua riscurile de bilanţ cu care se confruntă băncile (aici, vor fi utile recentele teste  la stres realizate în Europa) şi a recapitaliza sau restructura instituţiile viabile, precum şi a le lichida pe celelalte.

Trebuie să fie pusă rapid în aplicare revizuirea aranjamentelor de asigurare a stabilităţii financiare în cadrul UE, pentru a garanta o coordonare eficientă a supravegherii financiare transfrontaliere, inclusiv între statele cu economie avansată şi cele cu economie în curs de dezvoltare. Aceste aranjamente noi vor contribui, de asemenea, la protejarea Europei împotriva riscurilor viitoare din sectorul financiar, prin punerea în aplicare a recomandărilor privind reglementarea macro-prudenţială. Pe agendă mai rămâne elaborarea unui cadru pentru gestionarea complexă a crizelor transfrontaliere, inclusiv instrumente de intervenţie timpurie şi proceduri de împărţire a costurilor.

Balansarea pe muchie de cuţit

Factorii de decizie, de asemenea, se confruntă cu provocarea de a echilibra politicile macroeconomice ce continua să ofere sprijin pentru economie, cu măsuri oportune de eliminare a suportului extraordinar necesar pe perioada de criză. Finanţele publice din Europa au suferit în urma loviturii duble cauzate de criză: pe de o parte - reducerea creşterii economice şi majorarea datoriilor rezultate din aplicarea stimulentelor fiscale, şi, pe de altă parte, intervenţiile în sectorul financiar. Această lovitură dublă a adăugat presiuni asupra politicii fiscal-bugetare, suplimentare celor legate de îmbătrânirea populaţiei.

Astfel, în timp ce fragilitatea recuperării economice necesită sprijin prin intermediul pachetelor de stimulare şi asigurarea condiţiilor pentru acţiunea factorilor de stabilizare automată, acum deja ar trebui să fie elaborate şi comunicate planurile legate de asigurarea durabilităţii acestui proces, astfel încât să fie posibilă punerea lor în aplicare imediat după instaurarea unei recuperări economice de durată.

În mod similar, factorii de decizie în domeniul politicii monetare ar trebui să acorde în continuare sprijin economiei şi să păstreze toate opţiunile deschise, atâta timp cât persistă incertitudinea privind durata şi intensitatea perioadei de recuperare şi inflaţia se menţine la un nivel modest. Dar, odată ce se va stabiliza tendinţa de recuperare, băncile centrale vor trebui să-şi îndrepte atenţia asupra reducerii amplorii seriei de intervenţii fără precedent. Astfel de politici le vor permite să reducă gradul lor de implicare pe pieţele financiare până la nivelurile acceptabile şi să elimine riscul de hazard moral care succede intervenţiile la scara largă, realizate pe parcursul ultimului an.

Politicile sănătoase aduc roade

După cea mai gravă criză de la Marea depresie încoace, investitorii au devenit mult mai atenţi. În consecinţă, ei acum fac o mai mare diferenţiere între economiile din Europa, supunând unui scrutin atent factorii şi politicile interne.

Pentru multe dintre economiile europene în curs de dezvoltare, atragerea capitalului a devenit mult mai dificilă. Totodată, aceasta înseamnă, că ţările care investesc într-un mediu de afaceri prietenos, perfecţionează cadrul de politici pentru a reduce gradul de incertitudine şi asigură stabilitatea macroeconomică - au acum mult mai multe şanse să fie recompensate cu marje mai mici ale ratelor dobânzii şi importuri de capital mai mari.

Asistenţa financiară a facilitat pe termen scurt sarcina de adaptare pentru unele dintre ţările care au fost afectate foarte puternic de micşorarea fluxului de intrări de capital prin bănci şi pe piaţă. FMI a colaborat cu Uniunea Europeană şi alte instituţii multilaterale pentru a oferi asistenţă financiară sub formă de acorduri de tip Stand-by şi prin Linii flexibile de creditare.

Multe bănci-mamă s-au angajat să acorde în continuare sprijin filialelor lor pe pieţele în curs de dezvoltare, prin intermediul acordurilor coordonate cu FMI. Aceste eforturi dau deja rezultate, dar progresele înregistrate în procesul de normalizare a accesului la resursele de finanţare privată încă mai diferă considerabil de la ţară la ţară. Pe măsură ce se va stabiliza recuperarea economică la nivel mondial, va trebui să se acorde toată atenţia consolidării competitivităţii.

Stimularea creşterii economice pe viitor

Dacă privim în perspectivă, susţinerea potenţialului de creştere ar putea fi cel mai important element al strategiei de asigurare a recuperării economice durabile. Pentru economiile avansate, un rol esenţial în asigurarea recuperării economice de durată o vor juca reformele pieţelor muncii şi pieţelor de bunuri, precum şi eforturile de aducere în prim-plan a Agendei UE adoptate la Lisabona. Reforme similare în economiile europene în curs de dezvoltare vor facilita o realocare mai uşoară a forţei de muncă spre sectoarele orientate la export – o măsură necesară în condiţiile fluxurilor de capital nesigure – şi ar spori atractivitatea lor pentru investitorii străini.

Desigur, apetitul pentru reforme ar putea fi redus, dat fiind că punctul de jos al recesiunii a fost depăşit recent. Dar există şi avantaje semnificative. În contextul întregului continent, sporirea perspectivelor de creştere economică pe termen mediu va contribui la reducerea vulnerabilităţii procesului de recuperare, va facilita eliminarea treptată a măsurilor de sprijin excepţional, va ajuta la reducerea poverii fiscale generate de criză, şi va preveni extinderea duratei perioadei dificile pentru cei care şi-au pierdut locurile de munca în timpul crizei.

Comentariile pe marginea acestui articol pot fi transmise la adresa: imfsurvey@imf.org

Sursa