| Interviu |
NIKOLAY GUEORGUIEV:
„MOLDOVA TREBUIE SĂ DEZVOLTE MOTOARE
ALTERNATIVE ALE ECONOMIEI. REMITENŢELE
SE POT OPRI LA UN
MOMENT DAT” / 20.04.2011
InfoMarket: Unii economişti susţin că resursele record oferite de FMI au fost necesare pentru a acoperi dezechilibrele, care au ajuns la cote record, din economia moldovenească. Cum comentaţi aceste afirmaţii şi unde suntem acum, după criza din 2009?
Nikolay GUEORGUIEV: Anul 2009 a fost foarte dificil pentru Republica Moldova. Economia a intrat în recesiune, iar bugetul a rămas fără bani, nu în ultimul rând din cauza cheltuielilor nesustenabile, angajate în anii precedenţi. Pentru a susţine cursul de schimb al leului, Banca Naţională a cheltuit o treime din rezervele valutare. În aceste circumstanţe, autorităţile au lansat un program ambiţios pentru reducerea dezechilibrului fiscal şi sporirea rapidă a competitivităţii economiei. Acest program a fost susţinut de un Acord cu FMI, în cadrul căruia sunt puşi la dispoziţie peste 570 milioane de dolari în decurs de trei ani. Evoluţiile însă au depăşit aşteptările majorităţii observatorilor, inclusiv ale noastre. Sprijinită de programul de stabilizare şi de condiţiile externe, economia Moldovei a crescut brusc în 2010 şi a recuperat tot ce a pierdut în timpul recesiunii din 2008-2009. Inflaţia a fost ţinută în frâu cu succes, în ciuda creşterii preţurilor internaţionale şi locale la resursele energetice. Cel mai încurajator lucru este însă faptul că exportul creşte foarte puternic într-o serie de sectoare ale economiei, ceea ce poate constitui cel de-al doilea motor de creştere economică.
În ultimii zece ani, motorul economiei au fost remitenţele, care au constituit peste 20 la sută din PIB. Dar acest lucru nu este sustenabil pe termen lung, pentru că remitenţele se pot opri la un moment dat, odată ce migranţii se stabilesc în noile ţări. De acea, credem că Moldova trebuie să dezvolte un alt motor de creştere, sub formă de exporturi şi nu doar agricole, dar şi industriale, în special produse ale industriei uşoare. Aceste evoluţii le observăm de fapt în ultimele 6-9 luni şi le încurajăm.
InfoMarket: În anunţul privind aprobarea celei de-a doua tranşe a creditului din partea FMI se spunea că Moldova trebuie să-şi reducă sectorul public supraponderal. Ce acţiuni concrete se au în vedere?
Nikolay GUEORGUIEV: În sectorul bugetar activează peste 20 la sută din numărul total de angajaţi sau 7% din populaţia ţării. Sunt cifre foarte înalte, chiar dacă au scăzut uşor în 2009. Problema, însă, pare să fie în sectorul educaţiei, care implică până la 60% din numărul angajaţilor bugetari, iar cheltuielile pentru educaţie se ridică la 0,5% din PIB. În acelaşi timp, începând cu anul 2000, numărul studenţilor a scăzut continuu, fără a fi ajustat şi numărul de profesori sau de instituţii de învăţământ. Ca urmare, resursele bugetare limitate sunt folosite pentru a menţine un sistem educaţional supraponderal, atât ca număr de instituţii, cât şi de angajaţi, în loc ca acestea să fie direcţionate spre modernizarea sistemului şi îmbunătăţirea calităţii învăţământului. În acest context, salutăm planurile Guvernului de a lansa un proiect de optimizare a învăţământului, cu asistenţa Băncii Mondiale şi a altor donatori.
InfoMarket: Nu vă temeţi, însă, dle Gueorguiev, că acesta fiind un an electoral, autorităţile vor tergiversa implementarea reformei, odată ce acest program înseamnă închidere de şcoli şi disponibilizări?
Nikolay GUEORGUIEV: Este o reformă planificată pentru un termen mediu, de trei ani. Sunt multiple oportunităţi de repartiţie şi nu pe concedierii, atât timp cât sistemul este redus la nivelul necesar. Mai important este că, pe lângă reducerea sistemului, reforma va oferi resurse pentru modernizarea învăţământului. Am în vedere computere în şcoli, manuale noi şi moderne şi alte ustensile utile. Multe ţări din regiune au implementat o astfel de reformă, cu rezultate bune.
InfoMarket: În acelaşi timp, Guvernul pare să aibă probleme cu absorbţia fondurilor străine şi personal calificat pentru implementarea programelor prevăzute. Cum poate fi îmbunătăţită calitatea serviciilor publice?
Nikolay GUEORGUIEV: Capacitatea de absorbţie este determinată de eficienţa proceselor de business din agenţiile publice, cum ar fi achiziţiile publice şi implementarea bugetelor. Vedem loc considerabil pentru îmbunătăţiri în aceste domenii. Într-adevăr, investitorii străini atrag atenţia la lipsa personalului calificat ca impediment pentru extinderea lor în Moldova. Şi aici din nou revine în atenţie importanţa reformei educaţiei. Alte cote de eficienţă pot fi atinse prin reforma serviciului public, prin introducerea sistemului de remunerare după performanţe şi prin tehnologii noi, cum ar fi registrele electronice. Productivitatea mai înaltă va permite achitarea unor salarii mai mari fără a destabiliza bugetul. În plus, o reformă administrativă va permite reducerea dublării funcţiilor şi reducerea cheltuielilor. De exemplu: are Moldova cu adevărat nevoie de 932 de consilii locale?
InfoMarket: Directorul adjunct al FMI, dl John Lipsky spunea că sectorul energetic din Moldova are nevoie de investiţii străine. Există un grafic pentru restructurarea sectorului? Există o conjunctură regională favorabilă pentru privatizări, căci până la urmă despre asta este vorba?
Nikolay GUEORGUIEV: Sistemul energetic are nevoie de o restructurare importantă, pentru a deveni sustenabil din punct de vedere financiar. Guvernul a elaborat un grafic de restructurare, de comun cu Banca Mondială. Privatizarea ar putea fi una din soluţii, ca şi în alte ţări din regiune. Nu este singura opţiune, ci una din cele disponibile.
InfoMarket: Şi Banca de Economii, Moldtelecom şi alte companii de stat, există un grafic de privatizare a lor?
Nikolay GUEORGUIEV: Interesul investitorilor în pieţele emergente a crescut semnificativ. Acest proces trebuie însoţit de o îmbuntăţire a cadrului regulatoriu, pentru a asigura preţuri competitive şi oportunităţi investiţionale în perioada postprivatizare a acestor importante companii. Guvernul încă examinează opţiunile şi va beneficia de serviciile International Finance Corporation, din cadrul Băncii Mondiale, în acest sens. Cât ţine de Banca de Economii, noi aşteptăm că procesul de privatizare va fi reluat în curând.
InfoMarket: Aţi avut întrevederi sămbătă cu delegaţia moldovenească la reuniunea anuală a FMI. Aţi discutat despre modalităţile de depăşire a situaţiei legate de Banca de Economii şi datoriile InvestPrivatBank?
Nikolay GUEORGUIEV: Autorităţile – Guvernul, Banca Naţională şi băncile comerciale – sunt încă în proces de discuţii în privinţa modalităţii de înlăturare a poverii pe care Banca de Economii şi-a asumat-o în 2009, prin achitarea depozitelor la IPB. Înţeleg că încă nu a fost luată o decizie finală.
InfoMarket: Ministerul Finanţelor continuă să se împrumute de la băncile comerciale interne, iar aceşti bani ar putea fi direcţionaţi la creditarea afacerilor. Este Moldova pregătită să se împrumute pe pieţele internaţionale acum?
Nikolay GUEORGUIEV: Eventual, Moldova va fi pregătită să se împrumute pe pieţele internaţionale atunci când va fi finalizată ajustarea fiscală şi stabilitatea macroeconomică va fi durabilă. În prezent, sprijinul instituţiilor financiare internaţionale pentru finanţarea bugetului vine atât sub formă de granturi, cât şi împrumuturi, iar împrumuturile pe piaţa internă chiar s-au redus uşor. La un nivel de 7% din PIB, datoria internă este destul de joasă în raport cu standardele internaţionale şi e recomandabilă o dezvoltare în continuare a pieţei interne, atât pentru datoriile corporative, cât şi de stat, pentru a reduce riscurile din partea ratelor dobânzilor şi a cursului de schimb, pe de o parte, şi a oferi resurse investiţionale. Banca Mondială şi FMI asigură asistenţă Republicii Moldova în aceste domenii.
MOMENT DAT” / 20.04.2011
InfoMarket: Unii economişti susţin că resursele record oferite de FMI au fost necesare pentru a acoperi dezechilibrele, care au ajuns la cote record, din economia moldovenească. Cum comentaţi aceste afirmaţii şi unde suntem acum, după criza din 2009?
Nikolay GUEORGUIEV: Anul 2009 a fost foarte dificil pentru Republica Moldova. Economia a intrat în recesiune, iar bugetul a rămas fără bani, nu în ultimul rând din cauza cheltuielilor nesustenabile, angajate în anii precedenţi. Pentru a susţine cursul de schimb al leului, Banca Naţională a cheltuit o treime din rezervele valutare. În aceste circumstanţe, autorităţile au lansat un program ambiţios pentru reducerea dezechilibrului fiscal şi sporirea rapidă a competitivităţii economiei. Acest program a fost susţinut de un Acord cu FMI, în cadrul căruia sunt puşi la dispoziţie peste 570 milioane de dolari în decurs de trei ani. Evoluţiile însă au depăşit aşteptările majorităţii observatorilor, inclusiv ale noastre. Sprijinită de programul de stabilizare şi de condiţiile externe, economia Moldovei a crescut brusc în 2010 şi a recuperat tot ce a pierdut în timpul recesiunii din 2008-2009. Inflaţia a fost ţinută în frâu cu succes, în ciuda creşterii preţurilor internaţionale şi locale la resursele energetice. Cel mai încurajator lucru este însă faptul că exportul creşte foarte puternic într-o serie de sectoare ale economiei, ceea ce poate constitui cel de-al doilea motor de creştere economică.
În ultimii zece ani, motorul economiei au fost remitenţele, care au constituit peste 20 la sută din PIB. Dar acest lucru nu este sustenabil pe termen lung, pentru că remitenţele se pot opri la un moment dat, odată ce migranţii se stabilesc în noile ţări. De acea, credem că Moldova trebuie să dezvolte un alt motor de creştere, sub formă de exporturi şi nu doar agricole, dar şi industriale, în special produse ale industriei uşoare. Aceste evoluţii le observăm de fapt în ultimele 6-9 luni şi le încurajăm.
InfoMarket: În anunţul privind aprobarea celei de-a doua tranşe a creditului din partea FMI se spunea că Moldova trebuie să-şi reducă sectorul public supraponderal. Ce acţiuni concrete se au în vedere?
Nikolay GUEORGUIEV: În sectorul bugetar activează peste 20 la sută din numărul total de angajaţi sau 7% din populaţia ţării. Sunt cifre foarte înalte, chiar dacă au scăzut uşor în 2009. Problema, însă, pare să fie în sectorul educaţiei, care implică până la 60% din numărul angajaţilor bugetari, iar cheltuielile pentru educaţie se ridică la 0,5% din PIB. În acelaşi timp, începând cu anul 2000, numărul studenţilor a scăzut continuu, fără a fi ajustat şi numărul de profesori sau de instituţii de învăţământ. Ca urmare, resursele bugetare limitate sunt folosite pentru a menţine un sistem educaţional supraponderal, atât ca număr de instituţii, cât şi de angajaţi, în loc ca acestea să fie direcţionate spre modernizarea sistemului şi îmbunătăţirea calităţii învăţământului. În acest context, salutăm planurile Guvernului de a lansa un proiect de optimizare a învăţământului, cu asistenţa Băncii Mondiale şi a altor donatori.
InfoMarket: Nu vă temeţi, însă, dle Gueorguiev, că acesta fiind un an electoral, autorităţile vor tergiversa implementarea reformei, odată ce acest program înseamnă închidere de şcoli şi disponibilizări?
Nikolay GUEORGUIEV: Este o reformă planificată pentru un termen mediu, de trei ani. Sunt multiple oportunităţi de repartiţie şi nu pe concedierii, atât timp cât sistemul este redus la nivelul necesar. Mai important este că, pe lângă reducerea sistemului, reforma va oferi resurse pentru modernizarea învăţământului. Am în vedere computere în şcoli, manuale noi şi moderne şi alte ustensile utile. Multe ţări din regiune au implementat o astfel de reformă, cu rezultate bune.
InfoMarket: În acelaşi timp, Guvernul pare să aibă probleme cu absorbţia fondurilor străine şi personal calificat pentru implementarea programelor prevăzute. Cum poate fi îmbunătăţită calitatea serviciilor publice?
Nikolay GUEORGUIEV: Capacitatea de absorbţie este determinată de eficienţa proceselor de business din agenţiile publice, cum ar fi achiziţiile publice şi implementarea bugetelor. Vedem loc considerabil pentru îmbunătăţiri în aceste domenii. Într-adevăr, investitorii străini atrag atenţia la lipsa personalului calificat ca impediment pentru extinderea lor în Moldova. Şi aici din nou revine în atenţie importanţa reformei educaţiei. Alte cote de eficienţă pot fi atinse prin reforma serviciului public, prin introducerea sistemului de remunerare după performanţe şi prin tehnologii noi, cum ar fi registrele electronice. Productivitatea mai înaltă va permite achitarea unor salarii mai mari fără a destabiliza bugetul. În plus, o reformă administrativă va permite reducerea dublării funcţiilor şi reducerea cheltuielilor. De exemplu: are Moldova cu adevărat nevoie de 932 de consilii locale?
InfoMarket: Directorul adjunct al FMI, dl John Lipsky spunea că sectorul energetic din Moldova are nevoie de investiţii străine. Există un grafic pentru restructurarea sectorului? Există o conjunctură regională favorabilă pentru privatizări, căci până la urmă despre asta este vorba?
Nikolay GUEORGUIEV: Sistemul energetic are nevoie de o restructurare importantă, pentru a deveni sustenabil din punct de vedere financiar. Guvernul a elaborat un grafic de restructurare, de comun cu Banca Mondială. Privatizarea ar putea fi una din soluţii, ca şi în alte ţări din regiune. Nu este singura opţiune, ci una din cele disponibile.
InfoMarket: Şi Banca de Economii, Moldtelecom şi alte companii de stat, există un grafic de privatizare a lor?
Nikolay GUEORGUIEV: Interesul investitorilor în pieţele emergente a crescut semnificativ. Acest proces trebuie însoţit de o îmbuntăţire a cadrului regulatoriu, pentru a asigura preţuri competitive şi oportunităţi investiţionale în perioada postprivatizare a acestor importante companii. Guvernul încă examinează opţiunile şi va beneficia de serviciile International Finance Corporation, din cadrul Băncii Mondiale, în acest sens. Cât ţine de Banca de Economii, noi aşteptăm că procesul de privatizare va fi reluat în curând.
InfoMarket: Aţi avut întrevederi sămbătă cu delegaţia moldovenească la reuniunea anuală a FMI. Aţi discutat despre modalităţile de depăşire a situaţiei legate de Banca de Economii şi datoriile InvestPrivatBank?
Nikolay GUEORGUIEV: Autorităţile – Guvernul, Banca Naţională şi băncile comerciale – sunt încă în proces de discuţii în privinţa modalităţii de înlăturare a poverii pe care Banca de Economii şi-a asumat-o în 2009, prin achitarea depozitelor la IPB. Înţeleg că încă nu a fost luată o decizie finală.
InfoMarket: Ministerul Finanţelor continuă să se împrumute de la băncile comerciale interne, iar aceşti bani ar putea fi direcţionaţi la creditarea afacerilor. Este Moldova pregătită să se împrumute pe pieţele internaţionale acum?
Nikolay GUEORGUIEV: Eventual, Moldova va fi pregătită să se împrumute pe pieţele internaţionale atunci când va fi finalizată ajustarea fiscală şi stabilitatea macroeconomică va fi durabilă. În prezent, sprijinul instituţiilor financiare internaţionale pentru finanţarea bugetului vine atât sub formă de granturi, cât şi împrumuturi, iar împrumuturile pe piaţa internă chiar s-au redus uşor. La un nivel de 7% din PIB, datoria internă este destul de joasă în raport cu standardele internaţionale şi e recomandabilă o dezvoltare în continuare a pieţei interne, atât pentru datoriile corporative, cât şi de stat, pentru a reduce riscurile din partea ratelor dobânzilor şi a cursului de schimb, pe de o parte, şi a oferi resurse investiţionale. Banca Mondială şi FMI asigură asistenţă Republicii Moldova în aceste domenii.
