Mirzoev: Nu ne aşteptăm la o criză, ca atare, ci la o încetinire a creşterii

Interviu în exclusivitate cu Torhir Mirzoev, reprezentantul permanent al Fondului Monetar Internaţional în Republica Moldova

Întrebare: Dle Mirzoev, FMI a acordat tranşa a patra şi a cincia de împrumut pentru Republica Moldova, deşi unele angajamente nu au fost onorate. Astfel, în comunicatul din 1 februarie al Fondului, de exemplu, se menţiona că FMI a aprobat, „la solicitarea autorităţilor, derogarea de la criteriul de performanţă ce ţine de ţinta deficitului bugetului guvernului general pentru finele lunii septembrie 2011, care nu a fost respectată cu o deviere de 0,4 la sută din PIB”, A devenit Fondul mai indulgent?

Mirzoev: Într-adevăr, unele criterii de performanţă la finele lunii aprilie şi septembrie nu au fost îndeplinite pedeplin. Dar, Fondul nu ia automat decizia, adică nu este categoric, nu ai îndeplinit ceva, oprim programul. În aceste cazuri se face o analiză pentru a vedea de ce nu au fost respectate aceste angajamente, poate fi remediată situaţia, ce măsuri ar trebui să fie întreprinse şi dacă este gata Guvernul să întreprindă aceste măsuri. De aceea, ultima misiune a discutat anume aceste chestiuni. Cât priveşte deficitul bugetar, într-adevăr acesta a fost depăşit la situaţia de la sfârşitul lunii septembrie. Această depăşire se explică parţial prin creşterea mai înaltă a cheltuielilor în prima jumătate de an şi, de asemenea, neacumularea impozitelor, comparativ cu dezvoltarea economiei,

S-a convenit asupra măsurilor ce trebuiau să fie întreprinse pentru a schimba situaţia. La sfârşit de an, dacă ne uităm la indicatorii bugetului, deficitul a revenit la traiectoria planificată iniţial. În baza înţelegerilor la care a ajuns misiunea cu autorităţile moldovene în noiembrie, consiliul director al FMI a aprobat tranşa ordinară de împrumut.

În ceea ce priveşte întârzierea în cazul modificărilor la Legea cu privire la insolvabilitate, aceasta se explică prin faptul că este un mecanism relativ nou şi de aceea a fost necesară o perioadă mai mare de timp pentru a consulta diferite instituţii, ministere, bănci. Consultaţiile au fost finalizate, Guvernul a aprobat aceste modificări, proiectul a ajuns deja în Parlament. Era vorba, de fapt, de o întârziere tehnică. S-a convenit ca aceste modificări să fie puse în aplicare până la sfârşitul lunii martie 2012.

Există diferite întârzieri. Una e când Guvernul nu doreşte ceva să facă şi altceva când întârzierile sunt generate de factori obiectivi.

Întrebare: Au contat, probabil, alte acţiuni realizate de Guvern şi BNM, dar şi creşterea impresionantă a economiei.

Mirzoev: Aveţi deplină dreptate. În pofida faptului că nu au fost respectate două criterii de performanţă, în rest autorităţile moldovene şi-au onorat angajamentele în termenele stabilite, ca urmare, există în genere, o satisfacţie a lucrului bine făcut. Desigur, este încă mult de făcut în planul reformelor, multe lucruri încă nu au fost finalizate. Mai avem însă un an de program. Se ştie, că actualul program expiră la sfârşitul anului 2012.

„Este prematur să vorbim un nou program, dar, probabil, acesta se va deosebi de cel actual”

Întrebare: Programul susţinut prin Mecanismul extins de creditare şi Mecanismul de finanţare extinsă, aprobat în ianuarie 2010 va expira la sfârşitul acestui an. Ce va urma? Vor exista alte condiţii şi, probabil, alte necesităţi în asistenţă. Ne putem aştepta la un program cu o finanţare la fel de consistentă ca cel actual?

Mirzoev: Nu am avut discuţii în acest sens. Ce va fi mai departe, depinde de ceea ce îşi doresc autorităţile. Ele pot să solicite un nou program cu Fondul şi atunci noi, desigur, vom fi gata să discutăm. Aveţi deplină dreptate, în următorii ani va fi o altă situaţie decât cea din 2010-2012. Va trebuii să stabilim priorităţile, solicitările şi necesităţile, în planul asistenţei financiare. Este, însă, prematur să vorbim despre noul program, dar, probabil, viitorul program se va deosebi de cel actual. Discuţiile asupra actualului program le-am început în anul crizei 2009. Ne aflam în faţa unui deficit bugetar foarte înalt, unei presiuni foarte mari asupra rezervelor valutare a Băncii Naţionale. În acel an BNM a pierdut aproape o treime din rezervele sale. Era o altă situaţie şi alte necesităţi, dar şi alte priorităţi. Principala prioritate era depăşirea situaţiei de criză în care se afla bugetul, stabilizarea situaţiei macroeconomice. Unele obiective în acest sens au fost deja atinse, astfel noul program, dacă va fi, va trebui să pornească de la progresele care au fost atinse.

Întrebare: Probabil, îşi va pune amprenta asupra noului program şi o eventuală agravare a situaţiei economice ca urmare a crizei din zona euro şi încetinirii creşterii în Federaţia Rusă sau Ucraina, care sunt printre partenerii principali ai Moldovei?

Mirzoev: Aşa este. Cred că în toamnă vom analiza modul în care a fost îndeplinit actualul program. Atunci va deveni mai clar care sunt prognozele şi priorităţile pe viitor. În ceea ce priveşte o eventuală criză, de care se vorbeşte, există o mare incertitudine, nu se ştie clar cum vor evolua lucrurile în Europa, care vor fi efectele asupra economiei moldoveneşti, atât directe, cât şi indirecte, prin intermediul partenerilor comerciali, ca Rusia şi alţii. Deocamdată nu ne aşteptăm la o criză, ca atare, ci la o încetinire a creşterii. Ultimele statistici confirmă acest fapt. Dar, să fie clar, nu este vorba de cădere, ci de o încetinire a creşterii. Nu este vorba de primă etapă a crizei, ci un fel de „răgaz” al economiei, luând în considerare faptul că în ultimii doi ani ritmul de creştere economică a fost relativ ridicat. Această încetinire nu ar trebui să ne îngrijoreze la această etapă. În pofida faptului că riscurile se menţin, previziunile pentru acest an sunt relativ bune.

Întrebare: Ministerul Economiei a revizuit deja prognoza de creştere economică pentru 2012, la 3,5%-4%, faţă de 4,5% cât anticipa anterior...

Mirzoev: Şi Fondul a revizuit previziunile, la 3,5%. În noiembrie anticipam o creştere în 2012 de 4%. Este o reducere nesemnificativă.

Întrebare: Să presupunem, însă, că situaţia se va agrava. Care, în opinia D-voastră, vor fi factorii ce vor juca un rol-cheie în menţinerea economiei pe linia de plutire?

Mirzoev: Sunt foarte bine cunoscute canalele prin care se transmite criza. Este vorba, în primul rând, de reducerea cererii de export, remiterile, asistenţa financiară externă etc. Desigur, este important ca autorităţile să fie atentei la evoluţia acestor indicatori.

„Trebuie să te pregăteşti pentru o situaţie de criză, ca şi pentru o calamitate”

Întrebare: Este clar, dar ce va conta cel mai mult în încercarea de a diminua efectele unei eventuale crize? Am în vedere acţiunile întreprinse deja de Guvern şi BNM.

Mirzoev: În genere, trebuie să te pregăteşti pentru o situaţie de criză, ca şi pentru o calamitate. Adică, să faci rezerve, să dezvolţi mecanisme de coordonare, să simulezi diferite situaţii, astfel ca în cazul înrăutăţirii situaţiei să ştii ce să faci.

Ce s-a făcut în acest sens? În primul rând, reducerea deficitului bugetar după anul 2009 generează rezerve în cazul în care situaţia se va înrăutăţi, cererea internă se va reduce, veniturile la buget se vor micşora, iar presiunea asupra părţii de cheltuieli va creşte. Un rol important în această situaţie, îl au, în al doilea rând, rezervele valutare ale Băncii Naţionale. Rezervele valutare au depăşit cu mult nivelul din anul dinaintea crizei 2008 şi au ajuns la 2 miliarde de lei. Acel tampon care a existat a fost restabilit.

În al treilea rând, a fost creat comitetul pentru stabilitate financiară, rolul principal al căruia, tocmai constă în faptul ca principalele instituţii (Banca Naţională, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Agenţia pentru garantarea depozitelor, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei şi altele) implicate în gestionarea riscurilor financiare să aibă un organ de coordonare şi să adopte de comun acord decizii. Fiecare instituţie are un plan de acţiuni pentru diferite scenarii de evoluţie a situaţiei. El la fel ca şi în cazul unui comitet pentru situaţii excepţionale. Este evident progresul atins de comitetul pentru stabilitate financiară, atât în ceea ce priveşte baza legislativă, cât şi organizaţională.

„Nici chiar cei mai pesimişti nu au în vedere repetarea scenariului din anul de criză 2009”

Întrebare: Aşadar, anul 2009 nu se va mai repeta ?

Mirzoev: Atunci a fost o situaţie, acum e alta. Nici chiar în cele mai pesimiste prognoze nu se are în vedere repetarea scenariului din anul de criză 2009. Autorităţile sunt mai bine pregătite pentru o eventuală agravare a situaţiei.

Întrebare: FMI sugerează Băncii Naţionale să întreprindă şi în continuare măsuri de relaxare, în caz dacă temperarea cererii interne va duce la un declin mai rapid decât s-a anticipat al inflației prognozate. Credeţi că după reducerea, în numai câteva luni, a ratei de bază de la 10 la 6,5% mai este loc pentru o nouă relaxare?

Mirzoev: Va depinde foarte mult de evoluţia inflaţiei. De efectele măsurilor de relaxare întreprinse de BNM şi noii factori ce vor apărea. După cum evoluează lucrurile, se pare, ne putem aştepta la o scădere a inflaţiei. Ultimele date arată o încetinire a ritmului de creştere a consumului, preţurile la resursele energetice, mai mult sau mai puţin, s-au stabilizat, preţurile la alimente în ultimul trimestru al anului trecut au scăzut considerabil. Există premise pentru scăderea inflaţiei. Cât de rapid va scădea, e devreme de spus.

Întrebare: În ce măsură relaxarea politicii monetare va influenţa creditarea? Nu se va întâmpla ca după o anumită vreme să constatăm o creştere a creditării, respectiv a cererii, iar într-un final să se producă un dezechilibru?

Mirzoev: O politică judicioasă înseamnă, în primul rând, să relaxezi pe cât se poate. Evident dacă exagerezi cu relaxarea, atunci reanimezi presiunile şi ar putea să apară probleme în ceea ce priveşte situaţia macroeconomică. Însă acum, pe de o parte, creşterea internă încetineşte, iar, pe de altă parte, BNM încearcă să stimuleze creştere prin sectorul bancar.

„Nu există o suficientă transparenţă în ceea ce priveşte acţionarii băncilor”

Întrebare: Misiunea FMI, care a vizitat Republica Moldova în noiembrie 2011, a salutat planurile autorităţilor de a elabora modificări la legislație menite să sporească transparența acționarilor băncilor. Credeţi că în Moldova nu există o transparenţă suficientă privind acţionarii băncilor?

Mirzoev: Într-adevăr, nu există o suficientă transparenţă. În prezent juriştii Fondului acordă asistenţă tehnică autorităţilor în vederea elaborării unor modificări la legislaţie ce ar face mai transparent sistemul financiar, dar şi a societăţilor pe acţiuni. Există loc pentru îmbunătăţire. Atacurile raider au demonstrat încă odată că lucrurile ar trebui să fie schimbate. Multe s-au făcut, sperăm ca până la sfârşitul lunii martie să vorbim mai concret la acest subiect.

„Vorbim de modificarea cadrului de insolvabilitate deja de doi ani”

Întrebare: De ce FMI insistă asupra modificării, cât mai urgente, a cadrului legal pentru reformarea cadrului de insolvabilitate?

Mirzoev: Ar fi o exagerare să spunem, cât mai urgentă, pentru că vorbim despre aceasta deja de doi ani.

De ce se insistă asupra modificării cadrului legal pentru reformarea cadrului de insolvabilitate? Este o parte a pregătirilor pentru o eventuală înrăutăţire a situaţiei. Repet, nu prognozăm o înrăutăţire a situaţiei, dar considerăm că ar trebui să ne pregătim pentru aceasta. De ce sunt importante aceste modificări? Sistemul bancar a trecut în 2009 printr-o perioadă destul de dificilă. Băncile s-au confruntat cu o problemă destul de gravă, cea a creditelor neperformante. Şi atunci când băncile au o astfel de problemă, important este să existe un mecanism eficient de soluţionare a acesteia, astfel ca să-şi poată recupera rapid banii împrumutaţi pentru a continua creditarea. În anul 2009 creditarea s-a comprimat cu 20 la sută. Este nevoie de un mecanism care ar grăbi recuperarea banilor împrumutaţi. Crearea acestuia se urmăreşte prin modificările respective.

Întrebare: Are în vedere FMI revizuirea previziunilor privind creşterea economică, inflaţia, deficitul contului curent ?

Mirzoev: Ultima reactualizare a fost făcută recent, când am anticipat o creştere a economiei de 3,5% în 2012, o rată a inflaţiei de 6-6,5%. Cred că următoarea revizuire o vom face, probabil, în martie, când va exista o mai mare claritate privind evoluţia economiei moldoveneşti în 2011 şi primul trimestru 2012. Este adevărat că nu există premise pentru a modifica previziunile pentru că nu au avut mari schimbări nici pe pieţele externe, nici în interior.

Întrebare: Câte misiuni de evaluare vor avea loc în anul 2012 ?

Mirzoev: Vor fi, probabil, două, în aprilie-mai şi în octombrie-noiembrie. Ulterior vom face o analiză a îndeplinirii Programului. Ea va fi efectuată de o echipă din cadrul Fondului.