Moldova & IMF IMF Activities Publications Press Releases



FONDUL MONETAR INTERNATIONAL
REPREZENTANTUL PERMANENT IN MOLDOVA

COMUNICAT PENTRU PRESA

16 decembrie 2000


FMI aproba, in principiu, creditul in suma de 142 milioane dolari SUA pentru reducerea saraciei si crestere economica in Republica Moldova.


Ieri, Consiliul Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internaţional a aprobat, în principiu, acordarea pe parcurs a trei ani a unui credit în cadrul Mecanismului de Reducere a Sărăciei şi Creştere Economică  (PRGF)[1] într-o sumă echivalentă cu 110,88 milioane DST (aproximativ 142 milioane dolari SUA) pentru a sprijini programul economic al Guvernului. 

Decizia finală a Consiliului Director al FMI  va urma după examinarea Strategiei Preliminare de Reducere a Sărăciei (SRS-P) de către Consiliul Director al Băncii Mondiale, şedinţa căruia este preconizată pentru 19 decembrie 2000. Prima tranşă trimestrială în sumă de 9,24 milioane DST (aproximativ 12 milioane dolari SUA) în cadrul noului program va fi disponibilă când se va lua decizia finală de către Consiliul Director al FMI. 

După discuţia din cadrul Consiliului Director al FMI, Dl. Shigemitsu Sugisaki, Vice Director General şi preşedinte în exerciţiu al Consiliului, a declarat: 

„Programul economic al Moldovei pentru următorii trei ani are ca scop realizarea unei creşteri economice durabile şi  reducerea sărăciei, de rând cu soluţionarea problemelor legate de stocul considerabil al datoriei externe a ţării. 

Reformele structurale durabile şi intensive pentru a îmbunătăţi climatul antreprenorial şi stimula atât investiţiile interne cât şi cele străine vor avea o importanţă critică la realizarea acestor obiective, la fel ca şi menţinerea stabilităţii financiare. 

Programul autorităţilor stabileşte o bază solidă pentru politicile necesare. 

Politicile structurale vor include privatizarea combinatelor de vin şi a companiei de stat pentru telecomunicaţii, restructurarea sau lichidarea companiilor cu restanţe mari faţă de buget, şi crearea cadrului legislativ privind politicile financiare. În ceea ce priveşte politica fiscală, pilonii programului fiscal reprezintă  menţinerea unui surplus primar bugetar pentru a stabiliza, şi ulterior  a reduce povara datoriei  şi a achita restanţele la salarii şi pensii. Majorarea încasărilor la venituri va fi esenţială pentru atingerea acestor scopuri, în acelaşi timp permiţând consolidarea programelor sociale. 

Autorităţile au pregătit un document amplu vizând Strategia Preliminară de Reducere a Sărăciei, care a creat condiţii bune pentru elaborarea strategiei finale de reducere a sărăciei şi pentru primirea asistenţei concesionale de la Fond în cadrul Mecanismului de Reducere a Sărăciei şi Creştere. Relansarea creşterii economice durabile prin implementarea politicilor financiare sigure şi a reformelor structurale,  protecţia socială sporită, şi politicile orientate spre dezvoltarea umană, precum şi o strategie eficientă pentru asigurarea unei participări largi vor fi  elemente importante ale strategiei de reducere a sărăciei în Moldova.”

Anexă

Descriere scurtă a Programului

În anii 1999 şi 2000, situaţia economică din Moldova a rămas dificilă: Moldova a avut mult de suferit de pe urma crizei din Rusia din 1998, iar seceta şi creşterea preţurilor la resursele energetice au influenţat negativ asupra volumului de producţie în 2000. Însă, conform unor indici preliminari,  volumul de producţie a căpătat o tendinţă de înviorare, iar creşterea economică pare să devină accesibilă. 

Programul economic nou al Moldovei îşi concentrează atenţia asupra politicilor care ar ajuta ţara să asigure o creştere economică durabilă şi a duce sărăcia, de asemenea contribuind la reducerea poverii mari a datoriei externe. Pentru o economie atât de mică şi deschisă cum este cea a Moldovei  care nu dispune de resurse energetice proprii, acest lucru  presupune întărirea industriei exporturilor şi ridicarea eficienţei utilizării resurselor energetice. Cheia succesului la realizarea acestor scopuri este creşterea investiţiilor atât interne cât şi străine. Pentru a stimula investiţiile este necesar de a continua promovarea politicilor financiare stabile şi accelerarea implementării reformelor structurale pentru a ameliora mediul antreprenorial. 

Programul prevede că înviorarea economiei Moldovei va fi ghidată de o creştere esenţială a exporturilor, deoarece astfel se vor redobândi pieţele tradiţionale de export pierdute în urma crizei din Rusia. În condiţiile implementării politicilor stabile din cadrul programului, creşterea reală a PIB este prognozată să atingă nivelul de 5% în anul 2001,  ajungând la 7% în anul 2003, în comparaţie cu creşterea zero din 2000 şi  de –4,4 % în 1999.  Nivelul inflaţiei este planificat să atingă 10% în 2001, faţă de aproximativ 20% în 2000, şi aproximativ 44% în 1999.  Consolidarea rezervelor valutare este programată într-un volum echivalent cu volumul importurilor pe 3.1 luni în 2001, în comparaţiei cu 2,6 luni de importuri în 2000 şi 2,9 luni în 1999. 

Fiind aduse în concordanţă cu obiectivele programului, politicile fiscale au drept scop atingerea unui surplus bugetar primar (cu excluderea proiectelor desfăşurate cu sprijinul financiar extern) în următorii ani de cel puţin 2% din PIB cu stabilizarea şi reducerea ulterioară a poverii datoriei; majorarea încasărilor la venituri; şi micşorarea restanţelor la salarii şi pensii.  Pe data de 30 noiembrie 2000, Parlamentul Moldovei a adoptat un buget pe anul 2001 care reflectă aceste obiective. Politica monetară se va orienta spre reducerea inflaţiei, precum şi spre consolidarea de mai departe a rezervelor valutare într-un volum echivalent cu peste trei luni de importuri. 

Politicile structurale în cadrul programului sprijinit de PRGF se vor concentra asupra domeniilor care joacă un rol critic la realizarea obiectivelor macroeconomice ale programului, inclusiv la privatizarea combinatelor de vin şi a companiei de stat pentru telecomunicaţii, restructurarea sau lichidarea companiilor cu restanţe mari faţă de buget, şi elaborarea bazei juridice. 

Autorităţile  doresc să accentueze în programul său economic reducerea sărăciei,  dat fiind înrăutăţirea bruscă a nivelului de trai în ultimii zece ani. În documentul preliminar al autorităţilor privind Strategia de Reducere a Sărăciei (SRS-P), întocmit în colaborare cu FMI şi Banca Mondială, strategia expusă are la bază trei piloni. Primul şi principalul este că posibilitatea de reducere a sărăciei va fi condiţionată de creşterea economică şi crearea investiţiilor productive precum şi a posibilităţilor de angajare în câmpul de muncă. Al doilea pilon, este protecţia socială sporită, care va fi asigurată prin ridicarea eficienţei şi echităţii alocărilor din fondul social,  asigurându-se suportul bugetar al acestuia. Cel de-al treilea pilon este orientat spre dezvoltarea umană sporind accesul la serviciile publice de primă necesitate, în domeniile ocrotirii sănătăţii şi învăţământului, cu ridicarea calităţii acestora.  

Republica Moldova a devenit membră a FMI la 12 august 1992; cota[2] sa este de 123,20 milioane DST (cca. 159 milioane dolari SUA), iar volumul curent al creditelor utilizate de la FMI constituie în total 86,56 milioane DST (122 milioane dolari SUA) .  
   

Republica  Moldova: unii indicatori economici, 1997-2003

 

 

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

 

 

 

 

 

 

 

 

1. Produsul Intern Brut

 

 

 

 

 

 

 

Rata creşterii reale (modificarea procentuală)

1.6

-6.5

-4.4

0.0

5.0

6.0

7.0

PIB nominal ( mlrd lei)

10.12

10.37

13.71

17.53

20.57

23.99

28.23

PIB nominal (în dolari SUA)

2.19

1.93

1.30

1.41

1.60

1.78

2.00

 

 

 

 

 

 

 

 

2. Inflaţia (IPC, modificarea procentuală)

 

 

 

 

 

 

 

Media anuală

11.8

7.7

39.3

31.3

13.5

10.0

10.0

Sfârşitul perioadei

11.1

18.2

43.8

19.4

10.0

10.0

10.0

 

 

 

 

 

 

 

 

3. Bugetul de Stat

(Procent din PIB)

Venituri

33.9

33.1

27.3

26.6

26.1

25.9

25.7

Cheltuieli

40.3

43.7

32.6

29.4

29.6

28.9

28.5

Sold (în bază de angajamente)

-6.4

-10.6

-5.3

-2.8

-3.5

-3.0

-2.8

Sold (cu excluderea finanţării proiectelor)

-6.3

-8.6

-2.6

-1.1

-1.8

-1.5

-1.0

 

 

 

 

 

 

 

 

4. Indicatori Monetari

 

 

 

 

 

 

 

Baza monetară (modificarea procentuală)

31.5

-5.6

41.4

31.4

17.0

16.0

15.0

Masa monetară (M3; modificarea procentuală)

34.1

-8.7

32.9

42.5

20.0

22.7

25.2

Viteza de circulaţie (M3,  sfârşitul perioadei )

5.5

5.5

5.5

4.9

4.8

4.6

4.3

 

 

 

 

 

 

 

 

5. Cursul de schimb valutar 

(Lei pentru  un dolar SUA)

Media perioadei

4.62

5.37

10.52

…

 

…

…

…

Sfârşitul perioadei

4.66

8.32

11.57

…

…

…

…

 

 

 

 

 

 

 

 

6. Indicatorii Externi

(milioane dolari SUA, dacă nu este altfel menţionat)

Exportul de mărfuri

890

644

469

495

571

654

760

Importul de mărfuri

1,237

1,032

597

763

822

901

1,021

Soldul contului curent

-274

-323

-34

-110

-111

-108

-116

    Procent din PIB

-12.5

-16.7

-2.6

-7.8

-6.9

-6.1

-5.8

Rezervele valutare brute

366

140

181

206

257

286

369

  În luni de import de mărfuri şi servicii

3.1

1.4

2.9

2.6

3.1

3.1

3.5

Datoria publică şi garanţiile de stat

1,080

1,089

936

1,039

1,190

1,181

1,211

  Procent din PIB

49.3

56.4

71.8

73.9

74.2

66.5

60.6

Surse: autorităţile Moldovei; şi estimările FMI.

 



[1] Pe data de 22 noiembrie, 1999, mecanismului concesional al FMI pentru ţările cu un venit redus - Mecanismul Lărgit de Ajustare Structurală (ESAF) i-a fost schimbată denumirea în  Mecanismul de Reducere a Sărăciei şi Creştere (PRGF), scopurile sale de asemenea fiind definite din nou. Intenţia a fost ca programele sprijinite prin PRGF să se bazeze pe strategiile de reducere a sărăciei lansate din iniţiativa ţării şi adoptate cu participarea societăţii civile şi a partenerilor de dezvoltare, cu expunerea lor într-un document privind strategia de reducere a sărăciei (SRS). Aceasta s-a făcut cu scopul de a asigura ca fiecare program sprijinit de PRGF să corespundă întregului cadru de politici macroeconomice, structurale, şi sociale ce contribuie la creşterea economică şi reducerea sărăciei.  La momentul dat în Moldova, până la finalizarea  SRS,  s-a pus temelia în forma unei SRS preliminar (SRS-P), procesul participatoriu fiind în desfăşurare. Se înţelege că toate politicile prevăzute  în SRS preliminară vor fi după primul an reexaminate şi modificate în contextul obiectivelor care urmează a fi expusă pe larg în SRS finală.  Odată ce va fi finalizat şi aprobat în linii generale de către Consiliile de Directori ai FMI şi Băncii Mondiale, SRS va crea cadrul de politici pentru analizele ulterioare în limitele mecanismului PRGF. Creditele PRGF poartă o dobândă anuală de 0,5%, şi urmează a fi achitate timp de 10 ani, perioada de graţie fiind de 5,5 ani,  referindu-se la plata sumei de bază.  

[2] Mărimea cotei oricărui membru al FMI determină, în special, suma capitalului subscris, ponderea voturilor sale, accesul la finanţarea de către FMI, şi repartizarea Drepturilor Speciale de Tragere (DST).  


 

HASSAN AL-ATRASH
FONDUL MONETAR INTERNATIONAL
REPREZENTANTUL PERMANENT IN MOLDOVA