Hotele, restaurante și cafenele (HORECA) -
trenduri și considerente de politici 

În Republica Moldova, industria HORECA este în creștere, dar rămâne relativ subdezvoltată. Doar unu la sută în numărul total de angajați oficial pe economie activează în sectorul HORECA (din care aproximativ 80 la sută sunt angajații din restaurante), pe când în România acest indicator constituie aproximativ 4 la sută. Sectorul restaurantelor, care face parte din industria HORECA, trece printr-o perioadă de expansiune: pe parcursul anilor 2017-2019, numărul de angajați în acest sector a crescut, în medie, cu circa 4,5 la sută anual, ca răspuns la p creștere robustă a cererii interne. Mai mult, salariul mediu în sector a crescut cu aproape 50 la sută față de anul 2016, depășind rata creșterii salariilor pe economie cu 20 puncte procentuale. Salariul mediu pe sector a atins aproximativ 70 la sută din salariul mediu pe economie, comparativ cu 60 la sută din România. 

GRAFIC: Moldova: Ocuparea forței de muncă și câștigurile în industria restaurantelor
(modificarea anuală, %)

Măsurile de stimulare fiscală implementate în octombrie 2018 nu s-au soldat cu rezultatele scontate. Cota TVA aplicabilă industriei HORECA a fost redusă pe jumătate, până la 10 la sută din cota standard, scopul principal al acestei măsuri fiind de a reduce cota economiei tenebre. În afară de aceasta, industria a beneficiat în urma reducerii cotelor impozitului pe venitul persoanelor fizice și contribuțiilor obligatorii de asigurare socială pentru întreaga economie. Cu toate acestea, măsurile de politică fiscală ce țin de salarii nu au condus la ieșirea din umbră a unei cote semnificative a forței de muncă angajate în industria HORECA. Mai exact, când vine vorba despre creșterea contribuțiilor de asigurării obligatorii de asistenţă medicală (care nu au fost afectate de noile măsuri de politică), baza de impozitare nu a crescut și nici nu se observă vreo schimbare în trendul de evoluție a bazei de impozitare. Mai mult decât atât, scoaterea din umbră a vânzărilor nu a meritat efortul din perspectiva avantajului financiar, având în vedere pierderea veniturilor din TVA. În perioada ce a urmat după introducerea măsurilor de stimulare fiscală, cota medie ponderată a TVA aplicabilă vânzărilor a scăzut de la aproximativ 19 la 13 la sută, în timp ce cota medie a TVA aplicabilă factorilor de producție a rămas la nivelul de aproximativ 19 la sută. În pofida unei creșteri puternice a vânzărilor, TVA-ul datorat bugetului a scăzut cu 60 la sută, în timp ce sumele TVA trecute în cont au crescut de la media de aproximativ 5 la sută din cifra de afaceri la aproape 20 la sută. Pentru întreprinderile care operează la marje relativ înguste, trecerea în cont a unor sume semnificative este costisitoare din punct de vedere al rentabilității și poate încuraja, de asemenea, creșterea cotei economiei informale. 

GRAFIC: Industria restaurantelor: impozite ce țin de forța de muncă
(modificarea anuală, %)

 GRAFIC: Industria restaurantelor: vânzări și TVA colectat
(modificarea anuală, %)