Moldova & IMF IMF Activities Publications Press Releases


Comunicat informativ al FMI, nr. 04/5
2 februarie 2004
International Monetary Fund
700 19th Street, NW
Washington, D.C. 20431 USA

 

Finisarea consultărilor din 2003 dintre FMI şi Republica Moldova pe marginea prevederilor Articolului IV

Comunicatele informative (PIN) sunt publicate, (i) la cererea ţării membre în urma încheierii consultărilor pe marginea prevederilor Articolului IV pentru acele ţări care doresc să aducă la cunoştinţa publicului opiniile FMI. Aceasta are drept scop consolidarea supravegherii din partea FMI a politicilor economice ale ţărilor membre prin sporirea transparenţei evaluărilor FMI cu privire la aceste politici; şi (ii) în urma discuţiilor care au loc în cadrul Consiliului Executiv la decizia sa.

Pe 26 ianuarie 2004, Consiliul Executiv al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a încheiat consultările pe marginea prevederilor Articolului IV cu Republica Moldova.1

Informaţii generale

PIB-ul real a crescut cu 7 la sută în 2002 şi cu 6,2 la sută în primele nouă luni ale anului 2003, această creştere fiind condiţionată de un nivel sporit al cheltuielilor de consum, care la rândul lor au fost determinate de o majorare semnificativă a salariului real şi transferurilor de peste hotare. În 2003, s-a înregistrat o restabilire a nivelului investiţiilor în sectorul privat, însă acesta nu este suficient pentru a sprijini o creştere economică puternică pe termen mediu. Inflaţia preţurilor de consum a scăzut până la 4,5 la sută la finele anului 2002, dar a înregistrat o creştere în 2003, indicele pe 12 luni (până în octombrie) constituind 17 la sută. Creşterea inflaţiei a fost condiţionată de o creştere rapidă a masei monetare, precum şi de preţuri mai mari la produsele alimentare şi a creşterii preţurilor administrative.

În 2002, deficitul contului curent extern a constituit 6 la sută din PIB. În 2003, deficitul a crescut, reflectând o creştere puternică a importurilor, care sunt doar parţial acoperite de exporturile mai mari şi transferurile înregistrate de peste hotare. Deficitul comercial s-a majorat cu circa 6 puncte procentuale din PIB-ul anual pe parcursul primelor nouă luni ale anului, în comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2002. În timp ce volumul investiţiilor directe străine a scăzut brusc în primele nouă luni, afluxul net de valută străină a fost puternic, sugerând un aflux semnificativ de mijloace valutare neînregistrate. Banca Naţională a Moldovei (BNM) a intervenit pe piaţa valutară pentru a evita aprecierea leului. Pe parcursul ultimilor doi ani, în evoluţia ratei nominale de schimb nu s-au produs careva schimbări. Procurările de valută străină în 2003 au permis BNM să menţină un nivel al rezervelor valutare, care să asigure aproximativ două luni de acoperire a importului de bunuri şi servicii la situaţia din octombrie.

Procurările de valută străină, în mare parte nesterilizate, au contribuit la creşterea rapidă a masei monetare şi nivelului de creditare în 2002 şi 2003. Masa monetară şi creditele acordate în economie au crescut pe parcursul anului, la situaţia din septembrie, cu 34 şi 49 la sută respectiv. În scopul diminuării presiunilor inflaţioniste, BNM a înăsprit politica monetară în 2003 prin majorarea nivelului rezervelor obligatorii şi a ratei de bază a dobânzii. Deşi rata la operaţiunile REPO a fost treptat majorată cu 3,5 procente, aceasta a influenţat puţin asupra nivelului creditului net al BNM către băncile comerciale. În septembrie, BNM a redus procurările de valută străină, ceea ce a condus la aprecierea leului faţă de dolar.

Politica fiscală a rămas austeră în limitele rezonabilului, însă datoriile externe au început să se acumuleze. Deficitul bugetar al guvernului general (de casa) în 2002 a constituit 1,8 la sută din PIB, în timp ce au fost achitate arieratele nete în mărime de 0,9 la sută din PIB. În decursul primelor nouă luni ale anului 2003 bugetul a înregistrat un surplus de 0,5 la sută din PIB, reflectând nivelul înalt de colectare a TVA şi taxelor la import, precum şi un nivel mai scăzut decât s-a aşteptat al cheltuielilor aferente dobânzilor, datorită acumulării datoriilor externe.

Dat fiind volumul limitat al finanţării noi din exterior, deservirea datoriei externe continuă să rămână o problemă pentru sistemul fiscal. Plăţile, conform graficului, la deservirea datoriei de stat şi datoriei garantate de stat, reprezintă circa 45 la sută din veniturile de stat prevăzute pentru 2003. Moldova a suspendat plăţile de deservire a datoriei faţă de Gazprom la finele anului 2001 şi faţă de unii creditori bilaterali în august 2003. Solicitările privind restructurarea datoriei, adresate de către autorităţi creditorilor individuali au avut deocamdată un succes limitat. Datoriile externe noi, acumulate în primele nouă luni ale anului 2003, s-au cifrat la circa $26 mln. dolari.

Reformele structurare continuă să se desfăşoare într-un ritm lent. În particular, nu au fost înregistrate careva îmbunătăţiri semnificative în climatul de afaceri, în timp ce corupţia continuă să fie prezentă pe scară largă. Imixtiunea guvernului în sectorul privat inclusiv restricţiile de ordin formal şi neformal la exporturile de metal uzat şi unele produse agricole pun sub semnul întrebării angajamentul autorităţilor de a implementa reformele orientate la piaţă. În timp ce privatizarea unor întreprinderi de vinificaţie a fost finalizată, privatizarea unui număr de obiective mari a fost amânată.

Evaluarea de către Consiliul Executiv

Directorii Executivi salută creşterea economică robustă înregistrată în 2003 dar totodată indică că perspectivele unei creşteri economice susţinute sunt mai puţin pozitive. Ei exprimă îngrijorarea în legătură cu ataşamentul redus şi implementarea slabă a reformelor structurale, precum şi tot mai multe semne ce indică o supraîncălzire în econome reflectată prin creşterea bruscă a cererii interne, importurilor şi inflaţiei. Totuşi, ei sunt încurajaţi de decizia recent adoptată de către autorităţi de a elabora strategia economică pe termen mediu axată pe politici financiare dure, dezvoltarea sectorului privat, reformei administraţiei publice (inclusiv combaterea corupţiei) şi optimizării politicilor sociale. Directorii îndeamnă autorităţile să elaboreze un set de măsuri concrete în vederea realizării acestor scopuri.

Directorii subliniază necesitatea promovării unor politici macroeconomice prudente şi angajarea într-un program de reforme structurale, ce ar putea servi drept bază pentru reluarea susţinerii financiare internaţionale. În scopul îmbunătăţirii perspectivelor de dezvoltare economică, Directorii îndeamnă autorităţile să reducă nivelul imixtiunii administrative în economie şi să creeze un mediu de afaceri favorabil. Totodată, ar fi necesar de a înăspri politica monetară şi fiscală pentru a ţine în frâu inflaţia, a ameliora dinamica datoriei şi a permite reluarea plăţilor privind deservirea datoriei externe.

Directorii notează că politica fiscală din ultimul timp a fost prudentă, colectarea impozitelor s-a îmbunătăţit şi încurajează autorităţile să promoveze reforma fiscală. În acelaşi timp, Directorii regretă promovarea unui regim fiscal mai relaxat reieşind din bugetul pentru 2004 şi ameninţările crescânde la adresa stabilităţii fiscale. Directorii cheamă autorităţile să întreprindă măsuri suplimentare de ordin fiscal întru evitarea acumulării pe viitor a datoriilor şi menţinerea finanţelor publice pe o traiectorie stabilă, inclusiv prin eliminarea scutirilor la plata TVA, amânarea intenţiilor de reducere a ratelor impozitelor, diminuarea cheltuielilor curente cu caracter neesenţial şi îmbunătăţirea planificării bugetare şi a gestionării cheltuielilor publice.

Directorii au căzut de acord că politica monetară trebuie să se axeze pe menţinerea inflaţiei la un nivel scăzut. Ei atenţionează că creşterea recentă a inflaţiei necesită implementarea unor politici mai dure. Ei de asemenea exprimă îngrijorarea în legătură cu creşterea rapidă a volumului creditelor ceea ce poate duce la deteriorarea calităţii portofoliilor băncilor comerciale. Directorii apreciază eforturile Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) în atingerea unei ameliorări recent înregistrate în domeniul supravegherii bancare şi în consecinţă, consolidarea sistemului bancar. În lumina unor posibile vulnerabilităţi, BNM ar trebui să rămână în continuare vigilentă atunci când evaluează expunerea sectorului bancar la şocuri. Directorii speră că lansarea în Moldova a programului de evaluare a sistemului financiar (FSAP) va contribui la eliminarea vulnerabilităţilor ce au mai rămas în sistemul bancar.

Directorii au recunoscut că regimul de gestionare a ratei flotante de schimb a fost binevenit pentru Moldova. Totuşi, ei au notat că o creştere rapidă şi în continuare a transferurilor de peste hotare ar conduce la aprecierea nominală a leului. În fine, competitivitatea pe pieţele externe trebuie sporită prin promovarea unor politici structurale adecvate cu păstrarea regimului valutar şi comercial liberal. În acest context, Directorii au îndemnat autorităţile să se abţină de la aplicarea unor măsuri protecţioniste.

Directorii şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu povara fiscală a deservirii datoriei externe a Moldovei, în special, în anii următori, când vine termenul de achitare a creditelor acordate pe un termen relativ scurt şi în condiţii neconcesionale. Directorii au menţionat faptul că soluţionarea problemei datoriei ar necesita o înăsprire în continuare a politicii fiscale, o restructurare sub o formă sau alta a datoriei şi o finanţare suplimentară din exterior în condiţii concesionale Ei au mai adăugat că finanţarea suplimentară este puţin probabilă în cazul în care nu sunt promovare reformele de piaţă. Ei la fel au atenţionat autorităţile să nu acumuleze în continuare arierate, deoarece o astfel de strategie nu va duce la soluţionarea durabilă a problemei datoriei. Totodată, onorarea obligaţiilor aferente datoriei externe ar putea să restabilească bunăvoinţa creditorilor şi să faciliteze reluarea susţinerii financiare pentru Moldova.

Directorii au remarcat că ritmul lent al reformelor de piaţă a sporit vulnerabilitatea Moldovei faţă de şocurile din exterior şi ar putea submina perspectivele dezvoltării economice pe termen mediu. Astfel, Directorii au chemat autorităţile să accelereze implementarea reformelor structurale pentru a îmbunătăţi perspectivele creşterii economice şi reducerii sărăciei. Directorii sprijină intenţia autorităţilor de a utiliza Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS) ca un mijloc principal la elaborarea strategiei economice pe termen mediu. Ei încurajează autorităţile să includă politici de îmbunătăţire a mediului de afaceri şi a calităţii guvernării, şi să implementeze aceste politici cât mai curând posibil. Directorii consideră că reformele trebuie să fie programate în mod corespunzător, avându-se în vedere cronometrarea şi consecutivitatea lor, cu crearea unor programe de asistenţă socială eficiente şi bine orientate.

Directorii salută posibilitatea de a evalua nivelul de angajare al Moldovei în programul cu Fondul. În opinia lor, Evaluarea în Retrospectivă (Ex Post Assessment) cuprinde o analiză echilibrată a rezultatelor obţinute de Moldova în cadrul programelor cu Fondul Monetar şi structurii acestor programe. Ei accentuează că pentru a facilita reluarea negocierilor cu comunitatea internaţională privind lansarea unor programe noi, Moldova trebuie să demonstreze prin fapte schimbarea direcţiei politicii economice.

 
         

Republica Moldova: Indicatorii economici selectivi


 

2001
 

2002
 

2003
Prognoză

2004
Prognoză


 

(în procente, dacă nu este indicat altfel)

Volumul producţiei şi preţurile        
PIB-ul nominal (în mln. lei)

19.052

22.040

26.720

31.817

Creşterea PIB-ului real

6,1

7,2

6,0

5,0

Preţurile de consum (sfârşit de
perioadă) 1/

6,4

4,4

18,0

8,0

         
 

(procente din PIB)

Finanţe publice (guvernul general)        
Soldul total (de casa)

-0,1

-1,8

0,4

-0,72/

Soldul total (obligaţiuni)

-0,3

-0,9

0,2

...

         
 

(modificarea în procente, dacă nu este indicat altfel)

Agregate monetare        
Masa monetară (M3)

36

36

31

23

Creditul în economie

35

34

40

27

         
Sectorul extern        
Soldul contului curent (procente din PIB)

-4,9

-6,1

-8,1

-7,1

Datoria de stat şi datoria garantată de stat (procente din PIB)

67,3

64,8

52,5

43,6

Deservirea datoriei (ponderea în exportul de mărfuri şi servicii non-factor), procente

16,8

14,1

13,9

12,8

Rezervele oficiale brute (în mln. dolari)

229

269

259

259


Sursă: autorităţile Republicii Moldova; şi estimările FMI.
1/ Inflaţia pentru 2004 este cifra de control recomandată de
   echipa FMI.
2/ Bugetul prognozat de echipa FMI fără măsuri adiţionale.
 

1 Conform prevederilor Articolului IV din Statutul FMI, FMI poartă discuţii bilaterale cu ţările membre, de regulă, o dată pe an. O misiune de evaluare vizitează ţara respectivă, strânge informaţii economice şi financiare, şi discută cu persoanele oficiale evoluţiile economice şi politica promovată de ţara respectivă. Revenind la sediul central al Fondului, experţii pregătesc un raport ce serveşte drept bază pentru discuţii în cadrul Consiliului Executiv. După încheierea discuţiilor, Directorul General, în calitate de Preşedinte al Consiliului, face o totalizare a opiniilor exprimate de Directorii Executivi cu transmiterea acestui sumar autorităţilor ţării.

 

IMF EXTERNAL RELATIONS DEPARTMENT
Public Affairs: 202-623-7300 - Fax: 202-623-6278
Media Relations: 202-623-7100 - Fax: 202-623-6772

Source