Consiliul de Directori executivi al FMI a aprobat rezultatele consultărilor cu Republica Moldova, realizate în anul 2010, în conformitate cu prevederile articolului IV al Statutului FMI

La 14 iulie 2010, Consiliul de Directori executivi al Fondului Monetar Internațional (FMI) a aprobat rezultatele consultărilor cu Republica Moldova, realizate în anul 2010, în conformitate cu prevederile articolului IV al Statutului FMI.[1]

Informație generală

Moldova a înregistrat o creștere economică rapidă în anii 2006-2008, bazată pe creșterea volumului remitențelor și investițiilor străine directe. Aceste tendințe s-au inversat rapid în anul 2009, în contextul recesiunii economice globale, PIB-ul real reducându-se cu 6,5 la sută, pe fundalul majorării dezechilibrelor bugetar-fiscale și externe semnificative. Începând cu luna ianuarie a anului 2010, eforturile autorităților de a restabili durabilitatea bugetar-fiscală, externă și financiară și de a revigora creșterea economică sunt susținute prin intermediul unui program cu FMI, finanțat în baza a două mecanisme, și anume a Mecanismului extins de creditare (ECF) şi Mecanismului de finanţare extinsă (EFF), în sumă totală de 369,6 milioane de drepturi speciale de tragere (la moment, echivalentul a 546 milioane de dolari S.U.A.).

Economia Moldovei își revine în ritm stabil, PIB a sporit cu 4,7 la sută în trimestrul întâi al anului 2010, în raport cu aceeași perioadă a anului precedent. Activitatea economică este stimulată de creșterea volumului producției industriale și a comerțului, susținută prin eliminarea unui număr mare de restricții la export și import și prin deprecierea monedei naționale; pentru anul 2010, se prognozează o creștere economică de 2,5 la sută. Inflația anuală a atins în luna mai 7,9 la sută, în mare parte datorită majorării necesare a tarifelor la resursele energetice, deprecierii monedei naționale și majorării accizelor. Totodată, inflația de bază se menține la nivelul de 5 la sută.

Ajustările bugetar-fiscale au avut un caracter robust și s-au axat pe limitarea cheltuielilor curente. Deficitul bugetar pentru anul 2009 a fost cu mult mai mic decât s-a prognozat, datorită creșterii veniturilor fiscale și economiilor realizate. Ritmul ajustărilor bugetar-fiscale s-a menținut până a cum la același nivel în anul curent.

S-a înregistrat o relaxare considerabilă a politicii monetare în a doua jumătate a anului 2009, cu scopul injectării lichidității pe piața financiară. La începutul anului 2010 politica monetară a fost înăsprită ușor pentru a aplana efectele secundare ale majorării tarifelor la resursele energetice; totuși, politica monetară are și un anumit grad de flexibilitate, pentru a face față creșterii încetinite a creditării și caracterului fragil al revigorării economice. În afară de aceasta, Banca Națională a Moldovei a făcut publice țintele privind inflația care vin să contribuie la atingerea obiectivului de menținere a stabilității prețurilor. Dezvoltarea în continuare a cadrului nou de politică monetară va contribui la consolidarea eficacității politicilor promovate.

Situația în sectorul financiar este destul de stabilă. Băncile dispun de lichidități suficiente și au un grad înalt de capitalizare, iar gradul de expunere la activele străine și instituțiile cu probleme este minimă. Totuși, rata creditelor neperformante rămâne înaltă, constituind peste 17 la sută în luna aprilie a anului 2010, și chiar dacă acest procentaj, în principiu, s-a stabilizat, este oricum necesară o monitorizare îndeaproape a stabilității sectorului bancar.

Evaluarea Consiliului de Directori Executivi

Economia Moldovei își revine din recesiunea profundă determinată de criza economiei globale. În contextul programului susținut de FMI, autoritățile au înregistrat un progres promițător în restabilirea stabilității economice și revigorarea creșterii economice.

Politica bugetar-fiscală este în proces continuu de ajustare. Ținând cont de avantajele unei relansări economice mai rapide decât cea prognozată, bugetul rectificat pentru anul 2010 prevede – în mod adecvat – economisirea celei mai mari părți a veniturilor suplimentare, în același timp alocând mai multe mijloace la pentru investițiile publice și protecția socială. Noul sistem de asistență socială direcționată a contribuit la reducerea sărăciei extreme. Pentru a menține ritmul consolidării bugetar-fiscale, trebuie de pus și în continuare accentul pe limitarea cheltuielilor curente și reducerea sectorului public supradimensionat.

Promovarea unei politici monetare cu un caracter acomodabil moderat a încurajat revigorarea economică, fără a periclita atingerea țintelor privind inflația. După atenuarea impactului provizoriu al presiunilor din exterior asupra majorării prețurilor și ajustarea mult așteptată a tarifelor la resursele energetice la începutul anului 2010, presiunile inflaționiste au scăzut din intensitate. Banca Națională a Moldovei monitorizează îndeaproape indicatorii financiari din sectorul bancar, care pare a fi lichid și bine capitalizat. Tranziția treptată a cadrului politicii monetare în direcția țintirii inflației trebuie să continue, iar intervențiile pe piața valutară trebuie să aibă ca scop doar aplanarea fluctuațiilor aleatorii, fără a se opune tendințelor ce se stabilesc pe piață.

Reformele structurale în curs de desfășurare și cele planificate se axează în mod adecvat pe sporirea gradului de liberalizare și dereglementare și pe crearea unui mediu de afaceri care să stimuleze investițiile și exporturile. Fortificarea potențialului de export și extinderea accesului pe piețele mari ale principalilor parteneri comerciali din vest și est ai Republicii Moldova urmează să stimuleze puternic și durabil creșterea economică. Realizarea planurilor Guvernului privind deetatizarea întreprinderilor de stat urmează să contribuie la sporirea eficienței acestora și la atragerea investițiilor străine suplimentare.

Republica Moldova: indicatori selectați, 2007–11[2]