Moldova & IMF IMF Activities Publications Press Releases



Consiliul de Directori executivi al FMI a aprobat rezultatele consultărilor cu Republica Moldova, realizate în anul 2012, în conformitate cu prevederile articolului IV al Statutului FMI


Comunicat de informare publică (PIN), nr.12/116
1 octombrie
2012
 

Publicarea comunicatelor informative de interes public (PIN) face parte din eforturile FMI de a promova transparența opiniilor FMI și a analizelor evoluțiilor din economie și politicilor. Cu acordul țării (sau țărilor) vizate, notele informative de interes public sunt publicate după finalizarea discuțiilor în cadrul Consiliului de directori executivi al FMI privind rezultatele consultărilor cu autoritățile, realizate în conformitate cu prevederile articolului IV al Statutului FMI, privind supravegherea evoluțiilor la nivel regional, monitorizarea situației după expirarea programelor susținute de FMI, precum și re-evaluările perioadei de program în cazul asumării angajamentelor mai îndelungate de către țările beneficiare. De asemenea, notele informative de interes public sunt difuzate în urma discuțiilor în cadrul Consiliului de directori executivi al FMI pe marginea subiectelor de ordin general din domeniul politicilor, cu excepția cazurilor când membrii Consiliului de directori executivi adoptă o decizie specială care interzice publicarea lor.


La 28 septembrie 2012, Consiliul de directori executivi al Fondului Monetar Internațional (FMI) a aprobat, fără întrunire în şedinţă, rezultatele consultărilor cu Republica Moldova, realizate în conformitate cu prevederile articolului IV al Statutului FMI, puse la dispoziţie de către personalul FMI.
[1]

Informaţie generală

Moldova a înregistrat o creștere economică impresionantă de 14 la sută cumulativ pe parcursul anilor 2010-2011, bazată pe creșterea rapidă a exporturilor şi cererii interne, restabilirea fluxurilor băneşti din exterior şi perfecţionarea politicilor. Începând cu luna ianuarie a anului 2010, eforturile autorităților de a restabili durabilitatea bugetar-fiscală, externă și financiară și de a revigora creșterea economică sunt susținute prin intermediul unui program cu FMI, finanțat în baza a două mecanisme, și anume a Mecanismului extins de creditare (ECF) şi Mecanismului de finanţare extinsă (EFF), în sumă totală de 369,6 milioane de drepturi speciale de tragere (la moment, echivalentul a 562,5 milioane de dolari S.U.A.). Până în prezent, au fost finalizate cinci revizuiri ale Programului, fapt ce a permis accesul Republicii Moldova la 320 milioane de DST, destinate susţinerii balanţei de plăţi.

La începutul anului 2012 s-a înregistrat o temperare vădită a creşterii economice, cauzată de condițiile externe mai puțin favorabile și condițiile meteo adverse, fapt ce a determinat reducerea în prima jumătate a anului 2012 a ratei de creştere a PIB-ului real până la 0,8 la sută, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Încetinirea creşterii economice s-a reflectat în reducerea exporturilor către statele UE şi reducerea cererii interne, determinate de remitenţele în scădere. Se prognozează o sporire a creşterii economice în a doua jumătate a anului, datorită condiţiilor economice stabile din CSI şi investiţiilor în infrastructură. În același timp, seceta gravă care s-a abătut asupra Republicii Moldova pe parcursul verii, precum şi deteriorarea situaţiei economice în UE ar putea afecta aceste prognoze. Inflaţia pentru ultimele 12 luni a decelerat până la 4,4 la sută şi ne aşteptăm că va rămâne, în mare măsură, ancorată la ţinta stabilită de Banca Naţională a Moldovei (BNM), de 5 la sută, pe parcursul perioadei rămase a anului 2012, precum şi pe parcursul anului 2013.

Consolidarea bugetar-fiscală puternică pe parcursul anilor 2010-2012 a dus la reducerea deficitului bugetar până la 2,4 la sută din PIB către finele anului 2011. În acelaşi timp, scăderea nivelului veniturilor, parţial din cauza încetinirii creşterii economice şi parţial din cauza pierderilor determinate de imperfecţiunea cadrului fiscal şi problemelor legate de colectarea veniturilor la buget, precum şi asumarea unor angajamente de cheltuieli noi au dus la încetinirea procesului de ajustare bugetar-fiscală. Autorităţile au întreprins măsuri de remediere pentru a asigura atingerea obiectivului de consolidare bugetar-fiscală, prevăzut de Program, în contextul revizuirii a cincea a Programului.

La finele anului 2011 şi la începutul anului 2012 s-a realizat o relaxare intensă a politicii monetare, ca reacţie la reducerea rapidă a inflaţiei, întru susţinerea creditării sporite, temperându-se astfel impactul încetinirii activităţii economice.

În linii mari, situaţia din sectorul financiar este stabilă. În general, băncile dispun în continuare de lichidităţi suficiente, rămân a fi bine capitalizate şi profitabile, deşi cota creditelor neperformante a sporit întrucâtva, pe măsura încetinirii creşterii economice. Criza datoriilor din Zona Euro are un impact direct nesemnificativ asupra sistemului financiar, graţie unui număr limitat de legături cu băncile din statele afectate de criză. Însă promovarea unor practici de creditare riscante şi gestionarea defectuoasă a activităţii „Băncii de Economii” au dus la o deteriorare semnificativă a portofoliului de active al acestei bănci, a cărei acţionar majoritar este statul, fiind necesară o majorare considerabilă a provizioanelor. Este necesar de întreprins măsuri urgente pentru a îmbunătăţi bilanţul băncii date, care deţine o cotă de 13 la sută din totalul activelor din sectorul bancar.

Evaluarea Consiliului de directori executivi

În contextul finalizării consultărilor cu Republica Moldova, realizate în anul 2012, în conformitate cu prevederile articolului IV al Statutului FMI, Consiliul de directori executivi al FMI a aprobat evaluarea pusă la dispoziţie de către personalul FMI, după cum urmează:

1.                  Pe parcursul anilor 2010-2011, Moldova a înregistrat creştere economică viguroasă, susţinută prin promovarea politicilor macroeconomice şi reformelor structurale adecvate. Programul susţinut prin mecanismele de finanţare ECF şi EFF a fost realizat cu succes pe parcursul perioadei vizate.

2.                  În anul 2012, creşterea economică a încetinit, din cauza deteriorării situaţiei pe pieţele externe, fapt ce prezintă riscuri serioase. Se preconizează că PIB va creşte cu 3 la sută în anul 2012, iar inflaţia se va menţine aproape de ţinta de 5 la sută, stabilită de BNM. Deteriorarea situaţiei economice în UE ar putea duce la o reducere semnificativă a creşterii economice. Totodată, Moldova este într-o situaţie mult mai bună în ceea ce priveşte capacitatea ţării de a face faţă şocurilor decât în anul 2009, datorită unui nivel mai mic al deficitului bugetar structural, unui cadru îmbunătăţit al politicii monetare şi unei stabilităţii generale a sectorului bancar.

3.                  Bugetul rectificat pentru anul 2012 prevede restabilirea cursului către consolidarea bugetar-fiscală, ţinând cont, totodată, de impactul factorilor ciclici şi asigurând susţinerea reformelor importante. Au fost întreprinse măsuri de remediere hotărâte pentru a elimina posibilităţile de evaziune fiscală şi pentru a atenua impactul angajamentelor financiare neprevăzute iniţial în bugetul naţional, care au fost asumate la începutul anului 2012. Pentru menţinerea durabilităţii bugetar-fiscale pe termen mediu, pe măsură ce se va reduce asistenţa financiară externă, vor fi necesare în continuare îmbunătăţiri în administrarea fiscală şi vamală şi reforme în domeniile cheie, cum ar fi sistemul de pensii, învăţământul şi administraţia publică.

4.                  Politica monetară curentă corespunde obiectivului de atingere a nivelului inflaţiei ţintit de BNM. Totodată, ar putea fi sporit în continuare gradul de eficacitate şi precizie în realizarea politicii monetare. După o relaxare activă a politicii monetare la începutul anului 2012, sistemul financiar este asigurat la moment cu toate cele necesare pentru a susţine cererea la credite cu dobânzi avantajoase. Ar putea fi necesare alte ajustări ale politicii monetare dacă se vor deteriora perspectivele economice sau dacă se vor manifesta din nou presiunile inflaţioniste cauzate de creşterea cererii. Pentru a evita volatilitatea excesivă a politicilor, este necesar de a acorda o mai mare importanţă evoluţiei şi tendinţelor inflaţiei de bază determinate de cerere, în raport cu şocurile legate de ofertă, la stabilirea politicilor promovate şi în comunicarea cu publicul larg.

5.                  Există anumite îngrijorări legate de poziţia externă a economiei naţionale. Deficitul mare al contului curent, creşterea datoriei private pe termen scurt şi riscurile externe dictează necesitatea de ajustare a rezervelor internaţionale ale BNM. Cursul de schimb real efectiv este moderat supraapreciat în raport cu indicatorii fundamentali de bază, deşi se poate de aşteptat la o auto-ajustare treptată, dată fiind scăderea ratei inflaţiei, încetinirea afluxului de capital şi accelerarea ritmului de acumulare a rezervelor.

6.                  În general, sistemul financiar din Republica Moldova este stabil, dar este necesar de soluţionat cu promptitudine problema deteriorării situaţiei „Băncii de Economii”, în care statul este acţionar majoritar. În general, băncile dispun în continuare de lichidităţi suficiente, rămân a fi bine capitalizate şi profitabile. Adoptarea unor modificări ale legislaţiei pentru a facilita divulgarea informaţiei cu privire la proprietarii băncilor şi pentru a introduce criterii privind corespunderea setului minim de cerinţe faţă de membrii organelor de conducere a băncilor şi ai consiliilor administrative ale băncilor va duce la sporirea în continuare a încrederii în sistemul bancar. Totodată, este necesar de întreprins măsuri urgente care să ducă la restabilirea bilanţului băncii şi ameliorarea procedurilor de gestionare a riscurilor, utilizate de bancă. Noii membri ai organului executiv şi ai Consiliului băncii, precum şi BNM, urmează să asigure asanarea portofoliului de credite al „Băncii de Economii”, valorificarea rapidă a bunurilor gajate sustrase în contul datoriilor şi stoparea practicii de acordare a creditelor cu un grad înalt de risc, înainte de a fi întreprinse măsuri de recapitalizare a băncii.

7.                  Eforturile autorităţilor de a îmbunătăţi climatul de afaceri şi de a promova exporturile au avut un caracter productiv, dar în viitorul apropiat autorităţile se vor confrunta cu provocări serioase. Realizarea unui spectru larg de reforme structurale a dus la sporirea competitivităţii şi atragerea investiţiilor. În acelaşi timp, pentru atragerea investitorilor sunt esenţiale eforturi de îmbunătăţire în continuare într-un şir de domenii-cheie, inclusiv protecţia dreptului la proprietate, asigurarea unui mediu stabil de politici, asigurarea unei guvernări eficace şi instituirea unui sistem judiciar cu un grad înalt de încredere.

8.                  Trebuie, în sfârşit, să fie lansată cu hotărâre reforma sectorului energetic. Autorităţile trebuie să persevereze în asigurarea disciplinei financiare în rândurile consumatorilor privaţi şi instituţiilor publice şi să realizeze strategia de restructurare a sectorului energetic, pentru a reduce pierderile şi a soluţiona problema datoriilor istorice.

9.                  Personalul FMI recomandă finalizarea evaluării a cincea a Programului şi aprobarea solicitării de derogare ce vizează nerespectarea criteriului de performanţă stabilit pentru 31 martie 2012, referitor la deficitul bugetului guvernului general, precum şi modificarea criteriilor de performanţă stabilite pentru 30 septembrie 2012 ce vizează deficitul bugetului guvernului general, activele interne nete şi rezervele internaţionale nete ale BNM. În linii mari, Programul se implementează cu succes. Autorităţile sunt determinate să-şi respecte angajamentele asumate şi sunt în putere să realizeze Programul susţinut de FMI. Problemele manifestate la începutul anului 2012 au fost soluţionate în mod adecvat, iar politicile ce vizează lunile rămase ale anului 2012 şi anii ce urmează, inclusiv noile ţinte solicitate, vor contribui la atingerea obiectivelor din Program. Autorităţile sunt în continuare în stare să asigure restituirea în termen a mijloacelor acordate de FMI.

10.              Se propune ca următoarele consultări prevăzute de Articolul IV al Statutului FMI să fie realizate în conformitate cu Hotărârea Consiliului de Directori executivi cu privire la ciclurile de consultări.

 

[1] FMI se angajează anual (de regulă) în discuții bilaterale cu statele-membre, în conformitate cu prevederile articolului IV al Statutului FMI. O misiune a FMI vizitează statul-membru, colectează informație de ordin economic și financiar și discută cu autoritățile politicile și evoluțiile economice din țară. În urma vizitei, misiunea elaborează un raport care stă la baza discuțiilor din cadrul Consiliului de Directori Executivi. După finalizarea discuțiilor, Directorul General al FMI, în calitate de președinte al Consiliului de Directori Executivi, prezintă un sumar al opiniilor Directorilor Executivi, care este transmis, ulterior, autorităților statului vizat.


 

Tabelul nr. 1. Republica Moldova: indicatori selectivi, 2010–2015[1] 

 

2010

2011

2012

2013

2014

2015

 

 

 

prognoza

 

I. Indicatorii sectorului real al economiei

(modificare în procente, dacă nu este indicat altfel)

Produsul intern brut

     

 

   

   Rata reală a creșterii

7,1

6,4

3,0

5,0

5,0

5,5

      Cererea

9,2

7,5

3,9

6,0

5,9

6,3

      Consumul

7,3

6,5

2,8

5,3

5,7

6,1

         Privat

9,6

8,5

2,7

5,6

6,1

6,3

         Public

-1,1

-1,6

3,2

4,1

3,9

5,5

      Formarea capitalului brut

17,2

10,7

8,5

9,5

6,9

7,2

         Privat

18,5

8,8

6,0

8,0

8,0

8,0

         Public

12,4

17,8

17,0

14,2

3,5

4,6

   PIB nominal (miliarde de lei)

71,9

82,2

90,1

99,4

109,6

121,4

   Indicele prețurilor de consum (mediu)

7,4

7,6

5,1

5,0

5,0

5,0

   Indicele prețurilor de consum (la finele perioadei)

8,1

7,8

5,0

5,0

5,0

5,0

   Deflatorul PIB

11,1

7,4

6,5

5,0

5,0

5,0

   Salariul mediu lunar (lei)

2972

3194

3550

3950

4350

4800

   Rata şomajului (rata anuală, în procente)

7,4

6,7

6,6

6,4

6,0

5,5

Economiile şi investiţiile

(procente din PIB)

   Economiile externe

9,8

12,6

12,2

11,7

10,9

10,4

   Economiile interne

12,9

10,6

11,5

12,7

13,5

14,2

      Private

10,3

7,7

6,9

7,6

8,6

9,3

      Publice

2,5

2,9

4,6

5,0

4,9

4,9

   Investiţiile brute

22,6

23,2

23,6

24,4

24,4

24,5

II. Indicatorii bugetar-fiscali (ai guvernului general)

 

Soldul primar (de casă)

-1,7

-1,6

-0,5

-0,4

-0,3

-0,4

Soldul total (de casă)

-2,5

-2,4

-1,3

-1,1

-1,0

-0,9

Stocul datoriei publice şi datoriei garantate de stat

29,8

28,0

28,8

27,2

24,6

22,6

III. Indicatorii financiari

(modificare în procente, dacă nu este indicat altfel)

Masa monetară (M3)

13,4

10,6

11,7

12,5

10,2

10,8

Viteza de circulație a masei monetare (PIB/masa monetară la finele perioadei de raportare; coeficient)

1,9

2,0

2,0

1,9

1,9

1,9

Baza monetară[2]

15,9

11,1

12,2

12,7

Creditul în economie[3]

17,4

22,1

11,2

14,6

IV. Indicatorii sectorului extern

 

Soldul contului curent (procente din PIB)

-9,8

-12,6

-12,2

-11,7

-10,9

-10,4

Rezervele oficiale brute (luni de import)

3,4

3,6

3,7

3,7

3,5

3,3

Cursul de schimb (lei/dolarul SUA, mediu pe perioadă)

12,4

11,7

Cursul de schimb real efectiv (mediu, modificarea în procente)

-6,0

6,1

3,9

0,5

1,4

1,1

Datoria externă (procente din PIB)[4]

67,0

64,6

69,7

72,9

72,5

72,6

Deservirea datoriei (raportată la exporturile de bunuri şi servicii, procente)

18,6

14,9

16,2

13,2

15,1

16,1

Surse: autoritățile Moldovei; estimările personalului FMI.

 

 

[1] Datele nu includ Transnistria

[2] Ajustată la modificarea ratelor rezervelor obligatorii

[3] Ajustat la fluctuaţiile cursului de schimb valutar şi trecerile la pierderi

[4] Include datoria privată și publică şi datoria garantată de stat.



Sursa