Memoriu al misiunii FMI pentru Republica Moldova
7-21 noiembrie 2012
1. Acest memoriu rezumă discuțiile între misiunea FMI și autoritățile Moldovei, purtate la Chișinău în perioada 7-21 noiembrie 2012. Discuțiile au vizat finalizarea celei dea șasea evaluări a programului autorităților, susținut de FMI prin Mecanismele de finanțare ECF (Mecanismul extins de creditare) și EFF (Mecanismul de finanțare extinsă). Din motive tehnice, autoritățile au solicitat o perioadă de câteva luni pentru a introduce în politici ajustările necesare pentru a atinge obiectivele stabilite în program. În acest memoriu sunt descrise aspectele convenite între autorități și membrii misiunii, în ceea ce privește diagnosticul macroeconomic și măsurile concrete de politici pentru perioada următoare. Realizarea acestor măsuri, după cum este descris mai jos, are o importantă fundamentală pentru finalizarea celei dea șasea evaluări din cadrul programului susținut prin ECF/EFF, ce urmează să aibă loc la începutul anului 2013.
2. Membrii misiunii ar dori să aducă mulțumiri conducerii autorităților moldovenești și personalului tehnic pentru primirea călduroasă, discuțiile constructive și spiritul pozitiv de colaborare care au prevalat pe parcursul realizării programului susținut de FMI.
I. Evoluții macroeconomice și perspective
3. Creșterea economică a stagnat în anul 2012 sub influența unei serii de șocuri nefavorabile. Din cauza iernii reci și a încetinirii ritmului de creștere economică în Europa, comerțul exterior și cel interior, producția industrială și remitențele au stagnat, în timp ce producția agricolă s-a prăbușit ca urmare a secetei grave din vara acestui an. Nivelul de creditare a înregistrat o creștere solidă până în prezent, dar încep să se manifeste semne de temperare. Se prognozează stabilirea creșterii PIB-ului real la nivelul de 0.3 la sută în 2012, cu o restabilire ulterioară până la nivelul de 4 la sută anul viitor, determinată de recuperarea din sectorul agricol și îmbunătățirea treptată a condițiilor pe plan extern. Cu toate acestea, riscurile unei evoluții nefavorabile rămân încă semnificative.
4. Deficitul contului curent s-a redus datorită încetinirii ritmului de creștere a cererii interne. Scăderea volumului investițiilor private și consumul stagnant au menținut importurile la un nivel general stabil. Drept urmare, se așteaptă ca deficitul contului curent să se reducă cu 1½ la sută din PIB, până la 10¾ la sută din PIB în 2012. Pe termen mediu, deficitul urmează să se micșoreze până la 9 la sută din PIB datorită eforturilor continue de reformare și de promovare a exporturilor, datorită recuperării cererii externe și sporirii accesului la piețele din UE și CSI. Cursul de schimb real efectiv s-a depreciat cu circa 4 la sută în primele trei trimestre ale anului 2012, inversând parțial aprecierea de 9 la sută din 2011.
5. În paralel, inflația a scăzut și, probabil, va rămâne stabilă, în linii mari. Încetinirea ritmului de creștere economică și stabilitatea relativă a prețurilor la produsele alimentare și resursele energetice au dus la diminuarea inflației anuale până la nivelul de 3.9 la sută în octombrie. Majorarea anticipată a prețurilor la produsele alimentare va determina, probabil, o creștere a inflației până la nivelul de aproximativ 4½ la sută către sfârșitul anului, nivel care nu depășește limitele țintite de Banca Națională a Moldovei (BNM).
6. În timp ce majoritatea băncilor au o poziție financiară solidă, scăderea calității activelor și problemele Băncii de Economii (BEM), cu capital majoritar de stat, sunt simptome ale unor riscuri emergente. Cota creditelor neperformante (CNP) s-a majorat de la 11 la 14½ la sută în primele nouă luni ale anului 2012, în timp ce coeficientul suficienței de capital pe sistem s-a diminuat într-o oarecare măsură. Nivelul de capitalizare al BEM a scăzut până aproape de nivelul critic în luna septembrie, fiind necesare acțiuni urgente, iar expunerile mari ale câtorva bănci mici au dus la deteriorarea situației financiare a acestora. Cu toate acestea, nucleul sectorului bancar rămâne bine capitalizat și asigurat cu lichidități.
II. Cadrul de politici economice
7. Autoritățile și membrii misiunii recunosc necesitatea realizării în continuare a programului de reforme economice în vederea menținerii stabilității macroeconomice și stimulării potențialului de creștere al economiei. În acest context, este necesară ajustarea politicilor economice ca răspuns la condițiile economice dificile. Măsurile concrete de politici trebuie să urmărească obiectivele de menținere a durabilității bugetar-fiscale, a ratei joase și stabile a inflației, de consolidare a stabilității sectorului financiar, de sporire a transparenței în sistemul bancar și de aprofundare a reformelor structurale în învățământ, în sectorul ocrotirii sănătății, în sectorul energetic și în domeniul privatizării, îmbunătățind în același timp situația în mediul de afaceri.
A. Politica bugetar-fiscală
8. Se prognozează că deficitul bugetar va atinge nivelul de 1,9 la sută din PIB în 2012. Acest nivel al deficitului, mai înalt decât a fost preconizat, se datorează în mare parte nivelului mai jos al veniturilor, cauzat de volumul mai mic de granturi externe (0,7 la sută din PIB), slăbiciunea ciclică a economiei și nivelul redus al încasărilor din taxa de înregistrare a autoturismelor (0,1 la sută din PIB), ce se datorează parțial hotărârii Parlamentului de a adopta taxe rutiere semnificativ mai mici decât cele planificate. Nivelul mai jos de finanțare din granturi s-a reflectat parțial în cheltuieli mai mici pentru investițiile capitale (0,2 la sută din PIB). Mai mult decât atât, Guvernul s-a angajat să acorde asistență agricultorilor afectați de secetă, deja alocând în acest scop resurse în valoare de 0,1 la sută din PIB în anul 2012.
9. Autoritățile și membrii misiunii au convenit asupra necesității rectificării bugetului pentru 2013, astfel încât nivelul deficitului bugetar să constituie 1½ la sută din PIB (măsură prealabilă). Ținta deficitului convenită, de rând cu structura revăzută a veniturilor și cheltuielilor, reflectă impactul creșterii economice mai lente, asigurând în același timp durabilitatea bugetar-fiscală. În acest context, misiunea recomandă revizuirea veniturilor în sensul micșorării lor până la nivelul de 37,5 la sută din PIB, micșorare datorată încasărilor fiscale prognozate mai mici, menținând în același timp cheltuielile la nivelul de 39,0 la sută din PIB. Pentru a atinge acest obiectiv, se va impune realizarea în continuare a măsurilor de consolidare a veniturilor structurale și a administrării fiscale și vamale, corectarea angajamentelor recente privind asumarea unor cheltuieli permanente, precum și realizarea altor reforme structurale planificate. În special:
· Inițiativele recentele ce duc la erodarea veniturilor ar trebui să fie reconsiderate, în același timp fiind sprijinite măsuri de consolidare a veniturilor, așa încât să fie asigură credibilitatea planurilor bugetare ale autorităților. În acest context, autoritățile și membrii misiunii au convenit asupra următoarelor aspecte: (i) scutirile fiscale recent introduse ce vizează deșeurile vor fi analizate și revizuite după cum e necesar, pentru a fi înlăturat impactul negativ asupra bugetului; (ii) taxa pentru utilizarea drumurilor (vinieta) va fi revizuită, avându-se ca scop găsirea echilibrului optim dintre suportul bugetului și efectul asupra sectorului transporturilor; și (iii) în Codul Fiscal va fi introdusă o prevedere ce va stabili legătura dintre creșterea accizei la toate tipurile de combustibil și rata de creștere cel puțin a PIB-ului nominal, începând cu 2013, de rând cu ajustările suplimentare necesare la rata accizei (5½ la sută). Membrii misiunii salută intenția autorităților de a pregăti, în consultare cu experții FMI, și a adopta un pachet de modificări legislative care să introducă aceste măsuri înainte de sau odată cu adoptarea rectificării bugetului pentru 2013, în calitate de măsură prealabilă. În plus, misiunea îndeamnă autoritățile să se opună propunerilor de a înlocui în 2013 sistemul fiscal actual din agricultură cu un impozit unic calculat în baza suprafeței terenurilor deținute.
· Cheltuielile structurale trebuie ținute sub control, prin abținerea de la asumarea unor angajamente pe termen lung care depășesc capacitățile financiare ale bugetului. În acest sens, membrii misiunii sprijină planul autorităților privind limitarea fondului total de retribuire a muncii în sectorul bugetar la 8535 milioane lei (8,8 la sută din PIB) în 2013, prin: (i) plafonarea alocațiilor bugetare pentru fondul de salarizare în sectorul justiției la nivelul de 307 milioane lei în 2013 (ceea ce reprezintă totuși o majorare cu 40 la sută, având ca scop susținerea reformei în derulare); (ii) introducerea treptată a majorărilor salariale prevăzute pentru persoanele cu funcție de demnitate publică, cu o majorare medie de 7 la sută în 2013; (iii) majorarea salariului minim în sectorul bugetar la 900 lei din iunie 2013. De asemenea, Guvernul va limita alocațiile bugetare pentru bunuri și servicii (excluzând FAOAM) în 2013 până la nivelul de 4900 milioane lei, prin implementarea unor măsuri de raționalizare a cheltuielilor curente, bazate pe reforme.
10. În perioada următoare, strategia fiscală urmează să rămână axată pe menținerea durabilității bugetar-fiscale pe termen mediu. În acest context, autoritățile împărtășesc îngrijorarea membrilor misiunii privind realizarea cu întârziere a câtorva reforme importante și se angajează să:
· Începerea elaborării unui nou cadru bugetar pe termen mediu (CBTM) pentru anii 2014-2016 în luna decembrie 2012 și prezentarea proiectului pentru discuții publice până la finele lunii martie 2013. Cadrul revizuit va reflecta direcțiile convenite în MSPEF din 31 august 2012, țintele pentru venituri și cheltuieli fiind ajustate astfel, încât din bugetul guvernului general să fie excluse conturile instituțiilor de învățământ superior, în legătură cu activitatea acestora în condiţii de autogestiune.
· Intrarea în vigoare a legii privind finanțele publice (actualmente proiect de lege), care să conțină un cadru nou de responsabilitate fiscală până la finele lunii martie 2013. Cadrul respectiv va introduce o abordare bazată pe reguli privind bugetarea, va duce la îmbunătățirea disciplinei fiscale și sporirea transparenței.
· Asigurarea aprobării de către Guvern până la sfârșitul lunii martie 2013 a unui mecanism nou pentru alocarea cheltuielilor capitale în baza viabilității proiectelor, potențialului de creștere economică și capacității de implementare cu scopul sporirii eficienței investițiilor publice. Mecanismul nou urmează a fi aplicat începând cu anul 2014.
· Fortificarea administrării fiscale pe câteva dimensiuni. În vederea reducerii fraudelor legate de TVA, până la sfârșitul lunii februarie 2013 Serviciul Fiscal de Stat va elabora un studiu de fezabilitate pentru introducerea unui sistem de taxare inversă cu TVA în anumite sectoare, începând cu anul 2014. Studiul va estima impactul și va identifica sectoarele, modificările legislative necesare și necesitățile de instruire. FMI va acorda asistență tehnică SFS pentru realizarea acestui proiect. În paralel, SFS va continua să se pregătească de introducerea metodelor indirecte de evaluare pentru persoanele fizice cu venituri foarte mari (PFVFM) în scopul desfășurării primelor controale fiscale în cea de-a doua jumătate a anului 2013. În acest context, SFS intenționează să-și fortifice sistemele informaționale pentru a permite colectarea automatizată a datelor, să accelereze încheierea acordurilor cu furnizorii de date, să aprobe o strategie de conformare a PFVFM până la sfârșitul anului 2012 și să propună până la sfârșitul lunii martie 2013 modificări legislative ulterioare în vederea facilitării realizării acestei reforme, în conformitate cu recomandările misiunii recente de asistență tehnică a FMI. Mai mult ca atât, pentru a-și îmbunătăți dialogul cu mediul de afaceri și a facilita conformarea, SFS va intensifica utilizarea soluțiilor fiscale obligatorii pentru problemele cele mai frecvente, în același timp sporind nivelul de conștientizare prin intermediul unei campanii publice de informare bine focusate. În plus, SFS se va antrena într-un dialog intens cu contribuabilii mari privind asigurarea conformării înalte fără a spori povara administrativă.
· Realizarea în continuare a altor reforme care stau la baza strategiei bugetar-fiscale a autorităților, inclusiv reforma învățământului (paragraful nr. 19 din MSPEF din 24 martie 2011 și recomandările Băncii Mondiale) și raționalizarea serviciilor de ocrotire a sănătății (paragraful nr. 10 din MSPEF din 31 august 2012).
B. Politica monetară
11. Politica curentă a BNM rămâne a fi potrivită în contextul inflației scăzute și a activității economice anemice. BNM a progresat semnificativ în vederea consolidării cadrului de țintire a inflației, îmbunătățind comunicarea și consolidându-și credibilitatea pe piețele financiare și în ochii publicului general. Politica monetară de acomodare pe parcursul ultimului an a avut succes în ceea ce privește menținerea inflației (măsurată prin indicele prețurilor de consum) în limitele țintite de BNM. Ar putea fi necesară o acomodare ulterioară dacă inflația de bază va da dovadă de încetinire persistentă. Pe de altă parte, efectele secundare ale majorării prețurilor la produsele alimentare urmează a fi monitorizate cu atenție în ceea ce privește presiunea asupra inflației de bază. Între timp, politicile promovate de BNM în ultimele luni au contribuit la acumularea unui nivel adecvat de rezerve pentru a face față potențialelor presiuni externe în timpul apropiat. În perioada care urmează, BNM trebuie să continue să asigure un grad de acoperire din rezerve a cel puțin 85 la sută din datoria externă pe termen scurt cu scadența în următoarele 12 luni, într-o manieră care să contribuie la realizarea obiectivului privind inflația.
12. Membrii misiunii recomandă adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea Legii privind Banca Națională după o examinare minuțioasă. Proiectul aprobat de Guvern asigură echilibrul potrivit între consolidarea independenței BNM, în corespundere cu cele mai bune practici internaționale și recomandările FMI și CE, și consolidarea mecanismelor de control intern asupra guvernării corporative a BNM. Misiunea accentuează importanța primordială a menținerii independenței BNM în legea nouă și opunerea rezistenței față de propunerile care ar putea să o limiteze.
C. Politica din sectorul financiar
13. Misiunea îndeamnă autoritățile să depășească întârzierile ce țin de sporirea transparenței sistemului bancar. Adoptarea modificărilor legislative în vederea asigurării transparenței depline și dezvăluirii proprietarilor finali ai băncilor (criteriu întârziat de performanță structurală) este imperativă în lumina riscurilor emergente din sectorul financiar și încercările recente ne-transparente de preluare a controlului unor bănci. În acest context, misiunea salută acordul autorităților de a asigura adoptarea de către Parlament a acestor modificări legislative până la sfârșitul anului 2012 în calitate de acțiune prealabilă și de a aplica cerințele noi față de acționarii existenți pe parcursul anilor 2013-2014, cu o perioadă de tranziție limitată.
14. Misiunea este profund îngrijorată de situația precară de la BEM, care cere atenția imediată și totală a autorităților. Pe parcursul ultimilor trei ani banca s-a angajat în practici de creditare dubioase, în pofida avertizărilor repetate din partea BNM. Eforturile recente de consolidare a performanței băncii încă nu au adus rezultate semnificative. Rezervele de capital continuă să se reducă, planul de acțiuni al acționarilor nu este în totalitate adecvat, realizarea lui a fost lentă, iar Comitetul de Stabilitate Financiară (CSF) nu s-a implicat suficient în evaluarea situației și implicațiilor acesteia asupra întregului sistem financiar. În acest context, misiunea și guvernul (reprezentând acționarul majoritar – statul) au convenit asupra următoarelor acțiuni necesare pentru a facilita redresarea situației băncii:
· Planul de acțiuni al BEM urmează a fi consolidat în domeniile ce țin de sporirea profitabilității, vânzarea gajului și încasarea împrumuturilor cu termenul expirat. La fel, urmează a fi luate în considerație măsurile decisive de reducere a cheltuielilor – inclusiv închiderea filialelor neprofitabile și optimizarea cadrelor.
· Va fi necesar de a pune în sarcina ministerelor de resort să conlucreze cu întreprinderile de stat din subordinea lor în scopul soluționării împrumuturilor neperformante ale BEM – atât prin achitare, cât și prin transferul gajului.
· Membrii CSF vor trebui să colaboreze cu banca și să investigheze cele mai mari împrumuturi cu probleme, îndeosebi cele eliberate în ultimii trei ani, și să faciliteze colectarea acestora.
· CSF trebuie să se întrunească în mod regulat si să examineze progresul realizat în realizarea acestor și a altor măsuri necesare.
· Suplimentar, misiunea recomandă ca Agenția Proprietății Publice să examineze și să aprobe, în concordanță cu procedurile stabilite, solicitarea BEM de a vinde activele materiale cu o opțiune de reînchiriere (leaseback) în conformitate cu prevederile Legii Nr. 121, art. 18 și art. 5-8 din Hotărârea Guvernului Nr. 480. Oportunitățile BEM privind vânzarea și leaseback-ul activelor materiale urmează a fi abordate activ, prin identificarea și inițierea negocierilor contractuale cu companiile de leasing.
· Misiunea, de asemenea, recomandă BNM să continue monitorizarea strictă a situației financiare a BEM, a implementării măsurilor de remediere impuse băncii, precum și a planului de acțiuni adoptat de acționarii băncii. S-a convenit ca BNM să desfășoare un audit la sediul BEM în baza indicatorilor de la sfârșitul anului 2012 și să informeze personalul FMI până la mijlocul lunii februarie, 2013. În plus, către sfârșitul lunii decembrie a anului 2012, BNM planifică să finalizeze elaborarea planului de rezervă în cazul deteriorării de mai departe a situației băncii.
15. Totodată, autoritățile și misiunea au convenit că este necesar de a consolida monitorizarea riscurilor în sectorul financiar, precum și modalitățile de atenuare a acestor riscuri la alte bănci. În particular, supravegherea pe teren va trebui să tindă să asigure provizioane adecvate în bănci la creșterea cotei creditelor neperformante și raportarea la timp a expunerilor mari către debitori care acționează în comun, identificați în urma analizei din oficiu a portofoliilor băncilor, efectuate de BNM. BNM urmează să monitorizeze strict distribuirea creditelor pe sectoare și pe bănci în vederea evaluării apariției punctelor vulnerabile. Printre alte acțiuni:
· Misiunea salută decizia BNM de a se abține de la majorarea ratei minime de suficiența a capitalului peste 16 la sută.
· Misiunea recomandă ca autoritățile să se grăbească să clarifice și să simplifice procedura de folosire și vânzare a proprietății publice de către societățile pe acțiuni, îndeosebi în sectorul financiar. În acest sens, îndemnăm autoritățile să elaboreze și să adopte modificări legale până la sfârșitul lunii februarie, 2013 pentru eliminarea conceptului de “active neutilizate” din Legea Nr. 121 și Hotărârea Guvernului Nr. 480 pentru a permite vânzarea sau leasingul oricărei proprietăți private din domeniul public, ce se anticipează conform legislației, printr-o aprobare directă a organului abilitat relevant. Ar putea fi necesare și alte modificări la Legea cu privire la societățile pe acțiuni, Legea cu privire la instituțiile financiare și hotărârile sau regulamentele relevante ale Guvernului, în scopul facilitării vânzării de către companiile financiare a activelor acestea vor fi elaborate în urma consultărilor cu personalul FMI la fel până la sfârșitul lunii februarie 2013.
· Misiunea reiterează importanța stabilirii de către CSF, până la sfârșitul anului 2012, a unui subcomitet ce va examina chestiunile tehnice aferente sectorului financiar și va propune CSF proiecte de decizii. E necesar ca acest subcomitet să fie condus de Ministerul Finanțelor și BNM să aibă funcții de secretariat. În acest context, BNM și CNPF, precum și alți membri ai CSF vor asigura schimbul de informații și coordonarea cuvenită, conform memorandului de înțelegere semnat în 2011.
D. Reformele structurale
16. Pierderile semnificative şi ineficienţele atestate în cadrul multor întreprinderi de stat subliniază necesitatea urgentă de restructurare a acestora şi de reducere în acest mod a prezenţei statului în activitatea economică. De rând cu planurile de continuare eforturilor active de privatizare a activelor publice, inclusiv prin crearea parteneriatelor publice-private, membrii misiunii îndeamnă autorităţile să finalizeze planurile multașteptate de restructurare a unui șir de întreprinderi de stat mari. În special, odată cu finalizarea activităţii de consultanţă vizând privatizarea Moldtelecom-ului, s-a convenit ca Ministerul Economiei să propună până la sfârşitul anului 2012 o foaie de parcurs pentru introducerea participării private în această companie şi implementarea reformelor sectoriale aferente. Membrii misiunii susţin intenţia Guvernului de a adopta până la mijlocul anului 2013 un plan strategic de reformare a „Căii Ferate din Moldova” şi o strategie vizând privatizarea „Air Moldova”. În strânsă cooperare cu Banca Mondială, autorităţile urmează să urgenteze implementarea strategiei de restructurare a sectorului energetic, care-şi propune reducerea costurilor şi sporirea eficienţei în cadrul sectorului.
17. Autorităţile şi membrii misiunii sunt de acord cu faptul că sistemul de achitări din sectorul energetic necesită consolidare în continuare, în vederea asigurării achitării la timp a facturilor curente. A fost atins un progres semnificativ în decursul programului prin normalizarea situaţiei în sistemul centralizat de termoficare, inclusiv prin racordarea tarifelor pentru energie termică la nivelul de recuperare a costurilor, depolitizarea procesului de stabilire a tarifelor, descurajarea deconectărilor de la sistemul centralizat de încălzire şi sporirea capacității „Termocom”-ului de a colecta mai rapid datoriile la plata facturilor. Următorul pas în acest proces urmează a fi adoptarea până la sfârşitul anului 2012 a unei hotărâri de guvern prin care să fie posibilă reconcilierea facturilor colective şi individuale pentru apa caldă. În acest mod va fi eliminată o sursă importantă de pierderi structurale pentru “Termocom”.
18. După finalizarea tranziţiei la sistemul de acordare a asistenţei sociale în baza veniturilor reale, autorităţile depun eforturile necesare pentru a îmbunătăţi direcţionarea acesteia şi a încuraja angajarea în câmpul muncii. La concret, în cooperare cu Banca Mondială, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei derulează în prezent procesul de revizuire a criteriilor de eligibilitate (setul de indicatori indirecți) pentru ajutorul social, astfel încât să faciliteze tranziţia gospodăriilor casnice cu venituri mici de la sistemul anulat de compensaţii nominative. Între timp, Guvernul planifică majorarea în anul 2013 a criteriilor de eligibilitate pentru asistenţă în perioada rece a anului de la 1,4 până la 1,6 din venitul minim garantat (VMG). Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, în cooperare cu Banca Mondială, până la finele lunii martie 2013 îşi propune să finalizeze analiza şi să adopte un plan de acţiuni care va duce la aplicarea criteriilor privind nivelul de venituri altor prestaţii şi plăţi sociale. Cu scopul stimulării angajării în câmpul muncii, se planifică aprobarea la Guvern, până la sfârşitul anului 2012, a unui proiect de lege ce le-ar permite autorităţilor publice locale să angajeze beneficiarii de ajutor social la lucrări publice. Membrii misiunii susţin aceste planuri.
19. În vederea impulsionării creşterii economice şi reducerii sărăciei, ar trebui să intre în vigoare, cât mai curând posibil, noua Strategie Naţională de Dezvoltare pe termen mediu (Moldova 2020). Strategia stabileşte şapte domenii prioritare pentru reformă şi dezvoltare – învățământul, accesul la finanţare, infrastructura drumurilor, reglementarea mediului de afaceri, eficienţa energetică, sistemul de justiţie şi asigurarea socială – care vor ghida eforturile autorităţilor în domeniul reformelor pentru perioada ce urmează. Intrarea în vigoare a Strategiei constituie o condiţie necesară pentru încheierea rundei a şasea de evaluări a programului susţinut de FMI.
E. Paşii următori
20. Misiunea şi autorităţile sunt de acord cu faptul că politicile enunțate mai sus sunt critice pentru finalizarea ultimului program de evaluare. Pentru a dispune de timp suficient pentru implementarea acestora, autorităţile intenţionează să solicite o extindere a programului cu 3 luni. Misiunea planifică să revină la Chişinău în luna februarie 2013 în vederea evaluării progresului şi finalizării discuţiilor despre încheierea programului. În acest mod, vor fi create condiţiile pentru examinarea evaluărilor finale ale programului de către Consiliul Executiv al FMI până la sfârşitul lunii aprilie, 2013.
