|
·
Echipa de experți a FMI și autoritățile Republicii Moldova au ajuns la un
acord la nivel de experți referitor la politicile care urmează să fie
implementate pentru finalizarea celei de-a șasea – ultimei – evaluări a
programului susținut prin Mecanismul Extins de Creditare și Mecanismul de
Finanțare Extinsă, care se preconizează a fi aprobat de conducerea FMI și
Consiliul de Directori Executivi.
·
Obiectivele principale ale programului pe trei
ani susţinut de FMI au fost atinse, în mare parte. Reformele ample realizate
de autorități au dus la reabilitarea sistemului bancar și îmbunătățirea
guvernanței în sectorul financiar, consolidând astfel stabilitatea
macroeconomică
și financiară.
·
Pentru a susține progresele atinse, sunt
necesare politici prudente și bine coordonate. Este nevoie de reforme
hotărâte în domeniul guvernanței și reforme instituționale, pentru a asigura
o creștere economică mai rapidă, durabilă și incluzivă.
Echipa de experți a Fondului Monetar
Internațional (FMI), sub conducerea domnului Ruben Atoyan, s-a aflat în vizită
la Chișinău în perioada 22 ianuarie – 5 februarie și a purtat discuții cu
autoritățile în contextul consultărilor periodice prevăzute de Articolul IV al
Statutului FMI, pentru anul 2020, și a evaluării a șasea – finale – a
programului economic al Republicii Moldova susținut de FMI prin mecanismele de
finanțare ECF (Mecanismul extins de creditare) și EFF (Mecanismul de finanţare
extinsă).
Misiunea a ajuns la un acord la nivel
de experți cu privire la politicile necesare pentru a finaliza a șasea evaluare
a programului susținut de FMI și a purtat discuții constructive cu autoritățile
în contextul consultărilor pe anul 2020 prevăzute de Articolul IV al Statutului FMI. Evaluarea
experților arată că programul s-a realizat conform așteptărilor, fiind realizate
toate criteriile de performanță stabilite pentru sfârșitul lunii decembrie a
anului 2019. Majoritatea criteriilor de referință structurale vor fi atinse până
la finalizarea acestei evaluări, deși unele – mai târziu decât s-a convenit.
Acest acord se preconizează a fi aprobat de către conducerea FMI și Consiliul de
Directori Executivi. Preliminar, ședința Consiliului de Directori Executivi, în
cadrul căreia va fi discutat raportul misiunii, este planificată pentru 16
martie 2020. În urma finalizării evaluării programului, Republica Moldova va
beneficia de 14,4 milioane DST (drepturi speciale de tragere) (circa 20 milioane
dolari SUA).
Obiectivele principale ale programului
susţinut de FMI au fost atinse, în mare parte.
Reformele ample realizate de autorități
au dus la reabilitarea sistemului bancar și consolidarea guvernanței în sectorul
financiar, consolidând astfel stabilitatea macroeconomică și financiară.
Progresul atins este înalt apreciat, ținând cont de peisajul politic instabil:
pe parcursul implementării programului, s-au schimbat trei guverne. Acest lucru
a fost posibil grație suportului larg pentru reformele menite să consolideze
guvernanța și să îmbunătăţească nivelul de trai al populaţiei din Moldova.
Reformele realizate în contextul
programului au contribuit la sporirea încrederii și au sprijinit relansarea
creșterii economice. Se
estimează că creșterea reală a PIB-ului a atins 4,2 la sută în anul 2019 și se
așteaptă că indicatorul dat va rămâne la nivelul de circa 4 la sută pe termen
mediu. Inflația s-a accelerat, atingând nivelul de 7,5 la sută în decembrie
2019, datorită creșterii prețurilor la produsele alimentare și cererii agregate
solide, dar se prognozează că va reveni la nivelul țintit de circa 5 la sută
până la sfârșitul anului curent. Deficitul bugetului înregistrat la sfârșitul
anului 2019, de 1,5 la sută din PIB, a fost sub limitele fixate în program,
întrucât veniturile bugetare mai mici au fost mai mult decât compensate de
execuția sub nivelul planificat a cheltuielilor. Datoria de stat a rămas la un
nivel redus de circa 30 la sută din PIB. Faptul că băncile sunt bine
capitalizate, lichide și profitabile a contribuit la sprijinirea creșterii
volumului de creditare a economiei cu două cifre procentuale. Deși deficitul
contului curent a fost considerabil, nivelul acestuia a rămas suficient de
finanțat, în virtutea fluxurilor oficiale și private puternice. În 2019, moneda
națională a rămas, în linii mari, stabilă.
Perspectivele sunt mai degrabă
pozitive, dar rămân anumite riscuri.
Reinstaurarea instabilității politice,
inversarea anumitori politici sau încetinirea ritmului reformelor ar putea
afecta încrederea și limita opțiunile de finanțare externă. Pe de altă parte, nu
putem exclude impactul cauzat de instaurarea unei perioade îndelungate de
încetinire a creșterii în statele care sunt principalii parteneri comerciali ai
Republicii Moldova. Pentru a atenua aceste riscuri și a spori nivelul de
reziliență, sunt necesare politici prudente și bine coordonate.
Bugetul pentru anul 2020 prevede o
expansiune bugetar-fiscală favorabilă creșterii, cu scopul de a contribui la
satisfacerea necesităților mari legate de infrastructură, iar riscurile privind
finanțarea rămân semnificative.
Istoria rezultatelor modeste atinse de
Republica Moldova în ceea ce privește executarea cheltuielilor capitale
prevăzute în buget reflectă punctele slabe în sfera managementului investițiilor
publice, care trebuie să fie eliminate de urgență. În afară de aceasta, pentru a
asigura finanțarea de către partenerii externi de dezvoltare, așa cum este
prevăzut în buget, este necesar un puternic impuls de reformare. Între timp,
este necesar de elaborat planuri pentru situații neprevăzute care să fie
implementate în cazul în care nu se vor materializa așteptările în privința
intrărilor de mijloace din surse externe.
Prognozăm că inflația va decelera și
susținem direcția deciziei de politică monetară a BNM.
În opinia noastră decizia respectivă a fost luată prematur, date fiind riscurile
legate de presiunile inflaționiste determinate de politica bugetar-fiscală mai
relaxată și de deprecierea monedei naționale. BNM trebuie să fie gata să
ajusteze politica monetară, în cazul în care se vor materializa riscurile care
ar putea influența perspectivele inflației. Vulnerabilitatea Republicii Moldova
la șocurile externe impune necesitatea unui regim flexibil al ratei de schimb
care să servească drept un instrument eficient pentru absorbția șocurilor.
Pentru realizarea acestui obiectiv, BNM și-a limitat într-o manieră adecvată
rolul activ pe piața valutară, limitându-și intervențiile doar la cele menite să
atenueze volatilitatea excesivă.
În pofida eforturilor de stabilizare
care s-au soldat cu succes, vulnerabilitățile instituționale și cele legate de
guvernanță sunt semnificative și larg-răspândite și constituie o piedică majoră
în calea creșterii nivelului de trai a populației.
Se atestă o percepție generală că statul
este corupt și justiția nu funcționează adecvat, cadrul de reglementare nu este
pus în aplicare în mod corespunzător, iar existența sectorului impunător al
întreprinderilor de stat generează riscuri bugetare și subminează concurența și
productivitatea. Deși s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce
privește supravegherea sectorului bancar, supravegherea slabă a sectorului
financiar nebancar, lacunele existente în cadrul ce ține de prevenirea și
combaterea spălării banilor și finanțării terorismului și lipsa progresului în
recuperarea activelor fraudate reprezintă o sursă recurentă de îngrijorare.
Eliminarea acestor vulnerabilități s-ar putea reflecta într-o creștere economică
semnificativă, în urma acumulării mai rapide de capital, reducerii pierderilor
forței de muncă și capitalului uman în urma emigrării de proporții și unei
productivități mai mari.
Misiunea aduce sincere mulțumiri
autorităților și altor interlocutori pentru cooperare, discuții sincere și
ospitalitate.
 Sursa
|
