-
Misiunea FMI și autoritățile Republicii
Moldova au ajuns la un acord la nivel de experți privind un program de
reforme economice pe o durată de 40 luni, în valoare de circa 564 milioane
de dolari SUA, care va fi susținut printr-un acord pe 3 ani, finanțat în
baza Mecanismului extins de creditare (ECF) și Mecanismului de finanțare
extinsă (EFF).
-
Noul program are ca scop susținerea
redresării economice și lansarea unei agende ambițioase de reformare a
guvernanței și cadrului instituțional.
-
După ce va fi atins obiectivul redresării
economice, va fi extrem de important de asigurat corelarea obiectivelor de
dezvoltare trasate cu disciplina bugetară și sustenabilitatea datoriei
publice.
În perioada 27 septembrie - 15 octombrie, echipa de experți ai Fondului Monetar
Internațional (FMI), condusă de Ruben Atoyan, a purtat discuții în contextul
consultărilor prevăzute de Articolul IV al Statutului FMI, ședințele având loc
la distanță, ca răspuns la solicitarea autorităților Republicii Moldova
vis-a-vis de un nou program cu FMI.
La finele consultărilor, dl Atoyan a făcut
următoarea declarație:
Autoritățile Republicii Moldova și misiunea
FMI au ajuns la un acord la nivel de experți privind setul de politici economice
care ar putea fi susținut prin resursele acordate de FMI în baza unui acord pe
40 luni, finanțat în baza Mecanismului extins de creditare (ECF) și Mecanismului
de finanțare extinsă (EFF). Am propus ca Republica Moldova să primească, în baza
acestui acord, acces la o finanțare în valoare de 400 milioane de drepturi
speciale de tragere (ceea ce constituie 232 la sută din cota Republicii Moldova
la FMI sau circa 564 milioane de dolari). Acordul la nivel de experți se
preconizează a fi aprobat de către conducerea FMI și Consiliul de directori
executivi. Ședința Consiliului de directori executivi este preconizată pentru
luna decembrie, cu condiția că vor fi implementate câteva acțiuni prealabile ce
țin de independența BNM, corectarea derapajelor anterioare de la politicile
trasate și adoptarea unor planuri bugetar-fiscale credibile.
Deficiențe generale de ordin structural și
de guvernanță împiedică în continuare îmbunătățirea semnificativă a nivelului de
trai al populației în condițiile pandemiei de COVID-19. Cheltuielile publice
sunt ineficiente și prost direcționate, iar infrastructura este inaccesibilă și
de calitate proastă. Mediul de afaceri subdezvoltat limitează investițiile
private și creșterea productivității, iar cadrul anticorupție și cel de
asigurare a supremației legii sunt ineficiente. Rata înaltă a emigrației, mai
ales în rândul cetățenilor Republicii Moldova cu studii și experiență, limitează
în continuare acumularea capitalului uman.
Noul program, susținut prin mecanismele de
finanțare ECF și EFF, va facilita redresarea economică prin promovarea unui set
adecvat de politici și va permite avansarea reformelor instituționale și de
guvernanță pe termen lung menite să restabilească rezervele necesare pentru
impulsionarea unei creșteri rapide, cuprinzătoare și durabile a veniturilor.
Reformele-cheie țin de domeniile incluse în cadrul de guvernanță definit de FMI,
inclusiv în ceea ce privește consolidarea transparenței și responsabilizării,
îmbunătățirea previzibilității politicilor publice, consolidarea instituțiilor
financiare, asigurarea dereglementării și încurajarea concurenței.
Economia Moldovei își revine după un declin
puternic. Prognozăm o creștere economică cu 7,5 la sută în anul 2021, în mare
parte din contul cererii interne puternice. Se observă o accelerare a ratei
inflației calculate în baza IPC, ca urmare a redresării cererii și a creșterii
prețurilor la resursele energetice și produsele alimentare. Conform prognozei,
în anul 2021 deficitul bugetar va atinge nivelul de 5 la sută din PIB, dată
fiind majorarea cheltuielilor aferente crizei curente. Datoria publică a atins
nivelul de 34 la sută din PIB, iar poziția externă s-a deteriorat din cauza
creșterii prețurilor la bunurile de larg consum la nivel global, dar și ca
urmare a recuperării activității economice pe intern. În contextul inflației
ascendente, înăsprirea politicii monetare de către BNM este adecvată și se pare
că va fi necesar de menținut această direcție în viitorul apropiat.
Deși constatăm acum o redresare a
economiei, perspectivele creșterii economice sunt în continuare periclitate de
factori de risc. Noile valuri de infectare, redresarea mai lentă a economiei din
statele-parteneri comerciali, creșterea prețurilor la resursele energetice și
instabilitatea politică ar putea pune în pericol redresarea economică. Pentru a
atenua aceste riscuri și a spori nivelul de reziliență, sunt necesare politici
prudente și bine coordonate.
Politicile bugetar-fiscale convenite în
cadrul programului se vor axa pe măsurile necesare pentru a face față șocurilor
cauzate de pandemie și șocurilor cauzate de criza energetică. Ulterior, pe
măsura îmbunătățirii situației epidemiologice și scăderii prețurilor la
resursele energetice la nivel global, accentul se va muta pe avansarea
cheltuielilor pentru dezvoltare. Cheltuielile prioritare vor include
cheltuielile pentru drumuri, sectorul energetic și aprovizionarea cu apă, dar și
investiții eficiente în sănătate, educație și crearea locurilor de muncă noi.
Mobilizarea veniturilor pe intern, eficientizarea cheltuielilor și consolidarea
guvernanței bugetar-fiscale și transparenței vor contribui la instaurarea
disciplinei bugetare și asigurarea sustenabilității datoriei. Partenerii de
dezvoltare externi vor acorda finanțare doar dacă vor fi promovate politici
consecvente și va fi asigurată implementarea reformelor în ritm rapid.
Este necesar de protejat progresul atins
prin eforturi mari în ceea ce privește asigurarea transparenței acționariatului,
conformarea proprietarilor cu criteriile de onorabilitate și competență și
guvernanța de calitate în băncile din Republica Moldova. Aceste reforme au
sporit reziliența sectorului financiar în fața crizei curente și au permis
creditarea neîntreruptă a economiei, contribuind în mod direct la redresarea
economică a țării. În acest context, protejarea independenței, autonomiei
financiare și guvernanței de calitate a Băncii Naționale a Moldovei sunt
esențiale pentru atingerea obiectivelor programului. Îmbunătățirea situației ce
ține de integritatea financiară ar contribui, de asemenea, la protejarea
sectorului financiar de fluxurile financiare ilicite.
Reformele ce vizează întreprinderile de
stat și cele cu capital de stat sunt necesare de mult timp deja. Sectorul mare
al întreprinderilor de stat este afectat de performanțele slabe cauzate de
proasta guvernanță și supravegherea inadecvată, activitățile cu tentă
necomercială, capacitățile limitate și independența redusă ale consiliilor de
supraveghere. Reformele din cadrul programului se vor axa pe măsuri de ordin
legal și de reglementare, inclusiv o supraveghere mai bună a activității
întreprinderilor de stat, consolidarea raportării și evaluării financiare,
îmbunătățirea monitorizării și gestionării costurilor și riscurilor bugetare,
asigurarea transparenței, responsabilizarea și dezvoltarea mecanismelor de
control necesare.
Consolidarea statului de drept și contracararea corupției
joacă un rol critic în valorificarea potențialului de creștere economică a
Republicii Moldova. Crearea unui cadru riguros pentru a menține independența,
integritatea și responsabilizarea actorilor din sectorul justiției este
esențială pentru combaterea corupției, reducerea căilor de influență politică,
instaurarea unei încrederi mai mari în sistemul judecătoresc și îmbunătățirea
accesului la justiție și înfăptuirea acesteia. Consolidarea integrității,
capacităților și independenței celor mai importante instituții din domeniul
prevenirii și combaterii corupției constituie o prioritate-cheie pentru viitorul
apropiat. Reformele menite să asigure supremația legii în stat trebuie să fie
îmbinate cu mecanisme adecvate de control și urmează să fie realizate în
conformitate cu principiile constituționale și normele și standardele
recunoscute la nivel internațional.
Sursa
|