Moldova & IMF IMF Activities Publications Press Releases



Consiliul de directori executivi al FMI a aprobat raportul privind consultările cu Republica Moldova, prevăzute de Articolul IV al Statutului FMI, pentru anul 2021

Comunicat de presă nr. 21/395
21 decembrie 2021



Washington, DC:
La 20 decembrie 2021, Consiliul de directori executivi al Fondului Monetar Internațional (FMI) a aprobat raportul privind consultările cu Republica Moldova, prevăzute de Articolul IV al Statutului FMI, pentru anul 2021[1]. Consiliul a aprobat, de asemenea, și solicitarea autorităților privind încheierea unui acord cu Republica Moldova, finanțat prin Mecanismul de finanțare extinsă (EFF) și Mecanismul extins de creditare (ECF). Separat, a fost publicat un comunicat de presă la acest subiect.

Economia își revine după recesiunea economică puternică, cauzată de pandemia de COVID-19 și seceta din anul 2020. Conform prognozei, în anul 2021 creșterea PIB-ului real se va redresa cu 7,5 la sută, fiind determinată de cererea internă puternică, susținută de creșterea robustă a creditării și salariilor, precum și de fluxurile puternice de remiteri. Se observă o accelerare a inflației cauzată de restabilirea cererii și creșterea prețurilor la resursele energetice și produsele alimentare. Conform prognozei, în anul 2021 deficitul bugetar va atinge nivelul de 5 la sută din PIB, datorită creșterii cheltuielilor anti-criză. Datoria publică a atins nivelul de 34 la sută din PIB, iar poziția externă s-a deteriorat din cauza creșterii prețurilor la mărfuri la nivel global, dar și datorită restabilirii activității economice pe intern.

Progresul atins prin eforturi mari în ceea ce privește asigurarea transparenței acționariatului, conformarea proprietarilor cu criteriile de onorabilitate și competență, precum și o guvernanță de calitate a băncilor din Moldova a sporit reziliența sectorului financiar în fața crizei curente. Pașii întreprinși pentru protejarea independenței, autonomiei financiare și guvernanței de calitate a Băncii Naționale a Moldovei au contribuit la stabilitatea macrofinanciară, iar îmbunătățirea situației ce ține de integritatea financiară a contribuit la protejarea sectorului financiar contra fluxurilor financiare ilicite.

În pofida progresului semnificativ, deficiențe ample de ordin structural și de guvernanță împiedică în continuare o îmbunătățire stabilă a nivelului de trai al cetățenilor Republicii Moldova. Cadrul de asigurare a supremației legii și cadrul de combatere a corupției rămân slabe. Cheltuielile publice sunt ineficiente și prost direcționate, iar infrastructura este inaccesibilă și de calitate proastă. Rata înaltă a emigrației, mai ales în rândul cetățenilor moldoveni calificați, limitează în continuare acumularea capitalului uman. Mediul de afaceri subdezvoltat limitează investițiile private și creșterea productivității.

Perspectivele economice sunt periclitate în continuare de anumite riscuri. Riscurile externe includ manifestarea unor consecințe mai severe sau mai îndelungate ale crizei energetice globale, o redresare a economiei globale mai slabă decât se anticipa, precum și impactul tensiunilor geopolitice care ar putea afecta fluxurile comerciale, de capital și de remiteri și ar putea complica elaborarea unor politici prudente. Pe plan intern, unele riscuri posibile ar fi cele provocate de noi valuri de infecții cu COVID-19 și de impactul negativ asupra situației financiare cauzat de creșterea repetată a ratei șomajului și închiderea afacerilor. Mai mult ca atât, reinstaurarea instabilității politice, rezistența față de reforme din partea unor grupuri de interese sau încetinirea ritmului reformelor ar putea afecta încrederea în succesul reformelor, limita opțiunile de finanțare externă și exacerba fenomenul de scădere a profesionalismului  autorităților publice cheie, ceea ce va duce la deteriorarea si mai mare a capacităților și așa slabe ale Republicii Moldova de a implementa reforme.

Evaluarea Consiliului de directori executivi[2]

Directorii executivi au salutat angajamentul ferm al noilor autorități de a reduce vulnerabilitățile de guvernanță persistente și de a obține un sprijin larg din partea partenerilor internaționali pentru a promova obiectivele de dezvoltare. Ținând cont de mediul economic dificil, precipitat de seceta din anul 2020, de pandemie și de criza energetică, directorii executivi au îndemnat autoritățile să-și bazeze acțiunile pe succesele obținute cu eforturi mari în cadrul programului anterior susținut de FMI și să întreprindă reformele necesare pentru a susține redresarea economică post-pandemică, să facă față nevoilor stringente de dezvoltare și să consolideze cadrul instituțional și cadrul de guvernanță ale Republicii Moldova.

Directorii executivi au susținut ideea că este necesar un set bun de politici în vederea sprijinirii redresării economice și implementării agendei de dezvoltare, asigurând în același timp sustenabilitatea bugetului și a datoriei de stat. Ei au salutat faptul că noul buget prevede asistență bine țintită pentru sistemul de sănătate, programele de asistență socială și activitatea de afaceri și totodată au salutat măsurile întreprinse pentru a face față crizei energetice. În afară de aceasta, directorii executivi au accentuat faptul că realizarea insuficientă a acțiunilor aprobate pentru a face față crizei cauzate de pandemia de COVID-19 a evidențiat necesitatea de a elimina constrângerile persistente de capacitate și au chemat la un sprijin continuu din partea partenerilor internaționali.

Pe măsură ce economia se redresează, eforturile autorităților trebuie să se concentreze pe îmbunătățirea mobilizării veniturilor pe intern, sporirea eficienței cheltuielilor publice, reducerea cu fermitate a riscurilor bugetare generate de întreprinderile de stat și continuarea eforturilor de sporire a calității și transparenței bugetului. Astfel de măsuri vor fi vitale pentru asigurarea sustenabilității bugetului și datoriei de stat, precum și pentru implementarea agendei de dezvoltare.

Remarcând faptul că regimul de țintire a inflației rămâne adecvat, directorii executivi au încurajat Banca Națională a Moldovei (BNM) să ia în continuare o atitudine proactivă pentru asigurarea ancorării ferme a așteptărilor inflaționiste. În afară de aceasta, ei au accentuat necesitatea de sporire a eforturilor de creștere a credibilității și eficacității politicilor BNM, consolidarea mecanismului de transmisie monetară și promovarea în continuare a flexibilității cursului de schimb pentru a reduce vulnerabilitatea Republicii Moldova în fața șocurilor externe. Directorii executivi au insistat asupra unor acțiuni ferme pentru reducerea vulnerabilităților semnificative în sectorul financiar nebancar, consolidarea cadrului de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului și realizarea recomandărilor din ultimul raport MONEYVAL. Este deosebit de important de asigurat un progres serios în procesul de recuperare a activelor fraudate.

Directorii executivi au apreciat eforturile continue ale autorităților de a consolida independența, guvernanța, transparența și responsabilitatea Băncii Naționale, precum și planurile autorităților de a fortifica supravegherea sectorului financiar, de a consolida cadrul de gestionare a crizelor financiare și cadrul macroprudențial, în conformitate cu recomandările din raportul privind analiza stabilității sectorului financiar din 2021.

Directorii executivi au subliniat că rămâne critică implementarea fermă a reformelor structurale pentru îmbunătățirea guvernanței și reducerea vulnerabilităților instituționale persistente de mai mult timp și largi ca amploare. Pe lângă eforturile continue de a reduce deficiențele din guvernanța sectorului bugetar și guvernanța BNM și din cadrul de supraveghere a sectorului financiar, directorii executivi au insistat și pe reforme în domeniul reglementării pieței, în special în sectorul energetic, în asigurarea supremației legii și în combaterea corupției. Astfel de măsuri vor stimula o creștere economică incluzivă și sustenabilă, în mare parte impulsionată de sectorul privat, și vor accelera convergența nivelului veniturilor din Republica Moldova cu cel din alte state comparabile din Europa.
 

Moldova: indicatori economici selectați, 2017-2022 1/ 

 

2017

2018

    2019        2020

2021

2022

 

 

 

 

Preli-minar Efectiv

Prog-nozat

Prog-nozat

 

(modificarea în procente, dacă nu este indicat altfel)

Indicatorii sectorului real al economiei
 

 

 

 

 

 

 

Produsul Intern Brut 

 

 

 

 

 

 

Creșterea economică în
           termeni reali

4,7

4,3

3,7

-7,0

7,5

4,5

Cererea

5,9

6,0

3,7

-5,8

6,9

4,5

Consumul

4,7

3,3

2,9

-5,9

6,5

4,0

   Sectorul privat

5,3

3,9

3,3

-6,8

7,1

4,4

   Sectorul public

1,1

-0,2

0,5

-0,.5

3,8

2,2

Formarea brută de capital
           fix

8,0

14,5

11,9

-2,1

5,8

5,6

Exporturi nete de bunuri și
          servicii

-11,1

-13,0

-3,8

0,8

-4,2

-4,6

Exporturi de bunuri și
                 servicii

10,9

7,2

8,2

-15,5

11,1

6,5

Importuri de bunuri și
                 servicii

11,0

9,7

6,2

-8,9

7,9

5,6

PIB nominal (mlrd. lei)

178,9

192,5

210,4

206,4

232,5

255,6

PIB nominal (mlrd. dolari SUA)

9,7

11,5

12,0

11,9

13,0

13,6

Indicele prețurilor de consum
   (mediu)

6,5

3,6

4,8

3,8

4,0

6,2

Indicele prețurilor de consum
   (finele perioadei)

7,3

0,9

7,5

0,4

7,9

5,0

Deflatorul PIB

6,2

3,2

5,4

5,4

4,8

5,2

Salariul mediu lunar (lei)

5695

6443

7356

8104

8619

9328

Salariul mediu lunar (dolari
  
SUA)

308

383

419

468

483

496

Rata șomajului (media anuală,
    procente)

4,1

3,1

5,1

3,8

5,5

3,0

 

(procente din PIB)

Economiile și investițiile

 

 

 

 

 

 

Economiile externe

5,7

10,6

9,3

7,5

11,3

10,2

Economiile interne

16.5

13,7

15,9

18,2

14,9

16,4

Sectorul privat

14,1

11,5

14,0

19,6

16,6

18,7

Sectorul public

2,4

2,3

1,9

-1,4

-1,7

-2,3

Investiții brute

22,3

24,3

25,2

25,7

26,2

26,6

Sectorul privat

19,3

21,2

21,9

22,0

22,7

22,9

Sectorul public

3,0

3,1

3,3

3,7

3,5

3,7

 

Indicatorii bugetari (guvernul general)

 

 

 

 

 

 

Soldul primar (de casă)

0,5

-0,2

-0,8

-4,6

-4,5

-5,2

Soldul total (de casă)

-0,6

-0,8

-1,4

-5,1

-5,2

-6,0

Stocul datoriei publice și
    datoriei garantate de stat

32,7

30,3

27,9

35,0

37,1

40,0

 

(modificarea în procente, dacă nu este indicat altfel)

Indicatorii financiari

 

 

 

 

 

 

Masa monetară (M3)

9,4

7,8

8,2

19,6

15,6

9,3

Viteza de circulație a masei
    monetare (PIB/masa monetară
    la finele perioadei de
    raportare; coeficient)

2,3

2,3

2,3

1,9

1,9

1,9

Baza monetară

11,2

17,7

7,6

18,8

9,8

9,3

Creditul în economie

-3,4

4,1

11,5

10,3

15,0

10,0

Creditul în economie (procente
  
 din PIB)

21,3

20,6

21,0

23,6

24,1

24,1

 

(mil. dolari SUA, dacă nu este indicat altfel) 

Indicatorii sectorului extern 2/

 

 

 

 

 

 

Soldul contului curent

-555

-1212

-1112

-893

-1469

-1384

Soldul contului curent
    (procente din PIB)

-5,7

-10,6

-9,3

-7,5

-11,3

-10,2

Remiterile și remunerarea
    salariaților (net)

1494

1669

1729

1669

1893

2006

Rezervele oficiale brute 3/

2803

2995

3060

3784

4298

4056

Rezervele oficiale brute (luni de
    import)

5,3

5,4

6,2

6,1

6,5

5,8

Cursul de schimb (lei/dolarul
    SUA, mediu pe perioadă)

18,5

16,8

17,6

17,3

Cursul de schimb (lei/dolarul
    SUA, finele perioadei)

17,1

17,1

17,2

17,2

Cursul de schimb real efectiv
  (mediu, modificarea în procente)

10,5

9,1

2,1

5,3

Datoria externă (procente din
    PIB) 4/

70,4

65,5

62,7

64,8

63,7

63,8

Deservirea datoriei (raportată la
    exporturile de bunuri și servicii,
    procente)

12,6

14,7

13,4

15,8

12,2

11,4

Surse: autoritățile Moldovei; estimările personalului FMI.

1/ Datele nu includ Transnistria 

2/ Clasificarea Balanței de Plăți a fost revizuită în conformitate cu ediția a șasea a Manualului Balanței de Plăți.

3/ Include alocarea de DST din anul 2021 (circa 236 milioane de dolari SUA).

4/ Include datoria privată și publică și datoria garantată de stat. 


 

[1] FMI se angajează anual (de regulă) în discuții bilaterale cu statele-membre, în conformitate cu prevederile articolului IV al Statutului organizației.  O misiune a FMI vizitează statul-membru, colectează informație de ordin economic și financiar și discută cu autoritățile despre politici și despre evoluțiile economice din țară. În urma vizitei, misiunea elaborează un raport care stă la baza discuțiilor din cadrul Consiliului de directori executivi.

[2] După finalizarea discuțiilor, directorul general al FMI, în calitate de președinte al Consiliului de directori executivi, prezintă un sumar al opiniilor directorilor executivi, care este transmis, ulterior, autorităților statului vizat. Explicațiile privind formulările folosite în sumarele ședințelor Consiliului de directori executivi al FMI sunt prezentate aici: http://www.imf.org/external/np/sec/misc/qualifiers.htm.


Sursa