FMI a ajuns la un acord la nivel de experți cu Republica Moldova în cadrul evaluării a treia a programului susținut prin Mecanismul extins de creditare și Mecanismul de finanțare extinsă

• FMI și autoritățile Republicii Moldova au ajuns la un acord la nivel de experți privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a treia evaluări a programului susținut prin Mecanismul extins de creditare și Mecanismul de finanțare extinsă.
   

• În timp ce autoritățile au reușit până în prezent să asigure securitatea energetică a țării, economia s-a contractat semnificativ în 2022, reflectând repercusiunile războiului Rusiei din Ucraina, iar în 2023 se așteaptă o redresare modestă.  
   

• Implementarea continuă și hotărâtă a programului are o importanță critică în crearea unui fundament solid pentru o creștere puternică, durabilă și favorabilă incluziunii, pentru catalizarea finanțării externe și consolidarea impulsului de reformă.

Chișinău, Moldova: În perioada 1-14 martie 2023, misiunea Fondului Monetar Internațional (FMI) condusă de dl Ruben Atoyan a purtat discuții cu autoritățile Republicii Moldova în contextul evaluării a treia a programului susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF). La finele discuțiilor, dl Atoyan a făcut următoarea declarație:

”Autoritățile Republicii Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivel de experți privind politicile economice necesare pentru finalizarea evaluării a treia a programului susținut prin mecanismele ECF și EFF. Acest acord urmează a fi aprobat de conducerea FMI și Consiliul de directori executivi al FMI până la finele lunii aprilie. În urma finalizării evaluării curente, Republica Moldova va putea accesa 70,95 milioane DST (drepturi speciale de tragere) (circa 94,40 milioane dolari SUA). Astfel, suma totală debursată în cadrul programului va fi de circa 369,30 milioane dolari SUA (circa 277,55 milioane DST).

Programul se realizează, în linii mari, în parametrii conveniți, în pofida unor circumstanțe dificile și a unor crize ce se derulează concomitent. Autoritățile au respectat toate criteriile de performanță cantitative. Reformele structurale avansează treptat, dar mai sunt necesare eforturi pentru a promova integritatea, capacitățile și independența celor mai importante instituții din domeniul prevenirii și combaterii corupției și pentru a consolida aplicarea cadrului legal anticorupție. S-au înregistrat progrese satisfăcătoare în ceea ce privește eliminarea ineficienței și a inechităților din sistemul fiscal, inclusiv prin instituționalizarea procesului de evaluare a facilităților fiscale ca parte componentă a procesului bugetar anual. Noul guvern a reiterat angajamentul ferm de a implementa programul și dat semnale clare că este hotărât să promoveze cu fermitate politici bugetar-fiscale prudente care să fortifice reziliența economiei. Dată fiind probabilitatea destul de mare de materializare a riscurilor, este în continuare extrem de important de promovat politici adecvate care să fie susținute de partenerii externi prin acordarea suportului bugetar.

Economia țării s-a contractat puternic în anul 2022, din cauza repercusiunilor războiului desfășurat în continuare de Rusia în Ucraina, cererii scăzute pe fundalul inflației înalte și creșterii costurilor de trai, precum și volumului producției agricole mai mic decât s-a așteptat. Prognozăm o redresare modestă a economiei în 2023, susținută de restabilirea cererii interne și îmbunătățirea perspectivelor de creștere economică în statele-parteneri comerciali ai Republicii Moldova. Inflația a încetinit, deoarece Banca Națională a Moldovei (BNM) a reacționat proactiv pentru a limita efectele secundare și a ancora așteptările inflaționiste. Indicatorii bugetari în 2022 au rămas robuști, reflectând veniturile bugetare mai mari, granturile mai substanțiale și menținerea în continuare a tendinței de executare a bugetului sub nivelul prognozat. Rezervele internaționale continuă să ofere garanții adecvate împotriva șocurilor externe, în timp ce băncile bine capitalizate, lichide și profitabile au rezistat cu bine impactului inițial al războiului.

Politicile bugetare ale autorităților se concentrează în continuare pe atenuarea efectelor economice și sociale ale războiului, precum și celor aferente șocului energetic. Autoritățile recunosc că există riscuri mari legate de implementarea scenariului de bază, dat fiind că riscurile de securitate sporesc, iar perspectivele din sectorul energetic sunt incerte. Autoritățile vor continua să actualizeze în mod corespunzător politicile și planurile pentru situații de urgență, în funcție de evoluția riscurilor. Pe măsură ce presiunile cauzate în același timp de criza energetică și de criza aferentă creșterii costurilor de trai vor scădea în intensitate, autoritățile planifică, în mod adecvat, să-și reorienteze treptat prioritățile de cheltuieli către sprijinirea redresării economiei, inclusiv prin majorarea cheltuielilor pentru infrastructură.

Politica monetară promovată este adecvată. Începând cu decembrie 2022, BNM a început să relaxeze treptat politica monetară, dată fiind decelerarea mai rapidă a inflației decât s-a prognozat, datorată cererii interne slabe și a unui set de politici austere per ansamblu. Relaxarea în continuare va trebui să fie ghidată de manifestarea unor tendințe de scădere continuă a inflației măsurate prin indicele prețurilor de consum și a inflației de bază. În condițiile unui mediu extern incert, autoritățile rămân ferme în intenția de a asigura flexibilitatea cursului de schimb, iar intervențiile BNM se vor limita doar la atenuarea volatilității excesive și prevenirea fluctuațiilor neordonate pe piața valutară.

Perspectivele creșterii economice sunt periclitate de riscuri semnificative de înrăutățire a situației. Prelungirea șocurilor energetice sau manifestarea șocurilor noi în sectorul energetic ar putea duce la presiuni asupra balanței de plăți și bugetului, reducerea consumului și pierderea productivității, posibil punând la încercare coeziunea socială. Compromisurile la nivel de politici pot deveni și mai grele în condițiile sporirii presiunilor inflaționiste, deteriorării încrederii sau apariției unor șocuri externe suplimentare. Escaladarea în continuare a războiului ar putea duce la noi valuri de refugiați sau la deteriorarea situației economice și de securitate. Cu toate acestea, o redresare mai rapidă a cererii interne și o restabilire puternică a activității economice în statele-parteneri comerciali, precum și susținerea mai substanțială decât s-a așteptat din partea partenerilor externi ar putea juca un rol favorabil pentru perspectivele de creștere economică. Progresele înregistrate de Moldova pe calea aderării la UE vor constitui un punct de sprijin esențial pentru implementarea cu fermitate a reformelor. 

Autoritățile au o agendă ambițioasă de reforme în ceea ce privește provocările asociate cu schimbările climatice și și-au exprimat interesul pentru obținerea unei finanțări în baza Mecanismului pentru reziliență și sustenabilitate (RSF) al FMI. Misiunea a purtat discuții preliminare cu privire la prioritățile de politici care ar putea fi sprijinite prin RSF, dar negocieri detaliate vor avea loc în contextul celei de-a patra evaluări a programului ECF-EFF din toamna anului 2023. Mijloacele acordate prin RSF ar putea ajuta Republica Moldova să elimine lacunele de adaptare, sprijinind obiectivele politicilor de mediu și dezvoltarea economică durabilă pe termen lung și catalizând, în același timp, finanțarea publică și privată pentru realizarea investițiilor favorabile mediului.

Dorim să mulțumim autorităților, inclusiv echipelor de experți, pentru discuțiile sincere și constructive și vom continua să acordăm sprijin Republicii Moldova și cetățenilor săi".