Moldova & IMF IMF Activities Publications Press Releases

Limba romana

January 28, 2000 - Speech at the Round Table organized by the Center for Strategic Studies and Reforms (CISR) [for the full report click here]

Topic: Burning Issues of the Economic Policy for 2000

Hassan Al-Atrash

In my view, what Moldova needs most in the year 2000 is a recovery in GDP.

After 9 years or so of declining output (cumulative decline of GDP of about 60 percent since the start of the transition to a market economy), growth has taken added urgency.

This requires a critical mass of reforms. Stabilization—meaning low inflation and a stable currency—is a necessary but not sufficient condition. Structural reforms are vital. Over the past decade, Moldova has made important headway in the stabilization front, but has lagged behind in the area of structural reforms.

In short, what is needed are (i)  a budget for 2000 that is consistent with financing constraints and, at the same time, growth oriented; (ii) reforms in energy and agriculture--these two sectors are the backbone of the Moldovan economy and have, in recent years, been a drag on the economy; and (iii) policies that are business friendly, including in the areas of deregulation and legal reforms.

The following briefly elaborates:

I. Budget for 2000. As most of you know, an IMF mission will visit Chisinau next week. It will discuss with the authorities a series of issues, the most important being the budget law for the year 2000.

It is important that the budget contribute to low inflation and a stable exchange rate. In this regard, there has been much reference in the press in recent weeks to certain “populist” measures, including a zero income tax policy. These types of measures would only derail the hard won gains made recently in the stabilization front, and would not contribute to the incorporation of the shadow economy to the official one. Similarly, energy subsidies to various groups is also counterproductive: electricity privileges alone are estimated to cost the budget about mdl 120 million a year. How will these be financed? We hope to reach an agreement with the government on a 2000 budget that allows for a social safety net targeted at the truly needy, but the privileges as they currently stand—and as approved by Parliament—are not affordable.

Our objective is to work with the government on a budget that promotes growth. Here, privatization plays a critical role. Privatization proceeds could be used to reduce the stock of wage (and pension) arrears. This, in turn, increases the purchasing power of the populace in a non-inflationary way, stimulating aggregate demand and output. This leads me to the issue of structural reforms.

II. Structural reforms. I would like to focus on energy and agriculture.

Energy. Probably the Achilles heel of the Moldovan economy—and possibly the biggest source of corruption—is the energy sector, particularly gas. There are, of course, strong linkages between gas, electricity, and thermal energy. Interestingly, as you go up the chain, from final consumers to the various producers (and suppliers) of energy, the payments record deteriorates. Thus, consumers of electricity pay 88 percent (58 percent in cash) of their energy bill to the electricity distribution companies; Termocom pays 62 percent (47 percent in cash) of its energy bill to these companies; the power distribution companies pay about 30 percent (less than 10 percent in cash) of its energy bill to the generation companies; and the generation companies pay about 25 percent (around 5 percent in cash) of their bill to Moldovgas. Thus, Moldova pays for gas through a long line of intermediary firms each, in turn, reduce the cash component of its payment. This inevitably raises the transaction costs, and hence, Gazprom overcharges for its gas deliveries to Moldova.

It is imperative that all payments be effected in cash and that a hard budget constraint be strictly enforced. The argument that this is socially difficult to implement is largely not valid as final consumers pay a significant portion of their energy (electricity) bill, mostly in cash. The problem lies with the budgetary institutions, both at the state and local levels.

A word of caution on the power generation companies. We support the privatization of the three generation companies. However, the sale needs to be done in an open, competitive, and transparent  manner involving strategic investors and competitive bids. We hope that this process is respected.

Agriculture. A few words on the wineries and tobacco. Their privatization is an integral part of the arrangement that Moldova has with the IMF. The significance of their privatization is not only to generate revenue to finance the budget. Privatization is also important because the sector is the backbone of the economy, and privatization—if done properly—would contribute to the revitalization of the sector, improve its efficiency, and contribute to an increase in exports and growth.

III. Business-friendly environment. The business climate in Moldova is not very friendly. Recently, a representative of a large multinational firm told me that it is 10 times easier doing business in Romania than it is in Moldova. In short, the main problems are excessive regulations, non-transparent laws, are other institutional constraints. A few examples could help: the Labor Code makes it easier to dismiss workers; there’s no Civil Code to regulate contract relations; the Bankruptcy Law does not set forth the terms of bankruptcy procedures; and there are numerous examples of contradictions between laws (e.g. the new law on Securities Market (Article 11) and the law on Public Debt). The constitutional constraints need to be addressed.

In conclusion, let me say that the IMF is committed to helping Moldova, and to working with the new Government on a set of measures that are growth oriented. It sincerely hopes to reach an agreement with the Government in the coming weeks (which could be supported by Parliament) to allow for a resumption of lending.

28 ianuarie 2000 - cuvantare in cadrul unei mese rotunde organizate de Centrul de Investigatii Strategice si Reforme (CISR)  [pentru raportul integral apasati aici]

Tema: Problemele actuale ale politicii economice pentru anul 2000

Hassan Al-Atrash

În primul rând, după părerea mea ceea de ce are nevoie Moldova în 2000 este lansarea crterii PIB-ului. Du9 ani de declin în produie (declinul cumulativ al PIB fiind de aproximativ 60% de la începutul tranziei la economia de piaţă), necesitatea crterii a devenit mai urgen. Acest lucru impune critic necesitatea unui mare nur de reforme.

Stabilizarea – adiinflia joasă şi o valustabi– este o condie necesadar nu suficien. Reformele structurale sunt de importanţă vita. Pe parcursul ultimului deceniu Moldova a cut un lucru important în sensul stabilirii, dar a mas în urîn domeniul reformelor structurale. 

De ce este nevoie pe scurt:

(i) un buget pe anul 2000, care ar fi consistent cu constrângerile financiare şi în aceli timp, orientat spre crtere;

(ii) reforme în energetică şi agricultu– aceste dosectoare fiind coloana vertebraa economiei Moldovei şi recent, în ultimii ani, au fost un obstacol pentru economie;

(iii) politici care ar fi favorabile pentru business, inclusiv domeniile de reglementare şi reformele juridice. 

În continuare vreau comentez asupra celor meionate. 

Bugetul pentru 2000. Dup cum majoritatea dintre Dumneavoastră ştiu, o misiune a FMI va vizita Chiul pmâna viitoare. Ea va discuta cu autorităţile o serie de chestiuni, cea mai importanfiind Legea bugetului - 2000.

Este important ca bugetul contribuie la meinerea infliei joase şi ratei de schimb stabile. În privia aceasta s-au cut mai multe referie în preîn ultimele pmâni la anumite măsuri “populiste”, una din ele fiind rata zero la impozitul pe venit. Acest gen de suri doar vor deraia rezultatele oinute cu atât greu recent în domeniul stabilirii, şi nu vor contribui la incorporarea economiei tenebre în cea oficia. Similar, subsidiile la energie acordate diferitor grupuri de consumatori sunt la fel de neproductive: privilegiile la consumul de electricitate, estimativ cosbugetul 120 mil lei anual.

Cum vor fi aceste sume acoperite? Spem ajungem la un acord cu Guvernul în anul 2000, care ar permite ca reaua de proteie socială să fie îndreptaspre cei nevoii cu aderat, dar privilegiile în forma în care sunt aszi – şi ducum sunt aprobate de Parlament – nu sunt acceptabile.

Obiectivul nostru este de a lucra cu Guvernul asupra unui buget care promoveacrterea. Aici privatizarea joaun rol critic. Banii de la privatizare ar putea fi folosi la reducerea stocului de restae la pensii şi salarii. Aceasta, la rândul u rte puterea de cumrare a populiei într-un mod ne-inflionist, stimulând cererea agregată şi producerea. 

Reformele structurale. A vrea -mi îndrept atenţi a asupra energeticii şi agriculturii, dat fiind faptul acestea sunt sectoare-cheie ale economiei nionale. 

Energetica. Probabil călcâiul lui Ahiles al economiei Moldovei – şi posibil cea mai mare surde coruie – este sectorul energetic, în special gazul. De sigur, exisleturi puternice între gaz, electricitate şi energia termi. Interesant e cu cât mergi mai sus în la, de la consumatorul final la diferi produtori i furnizori) de energie, registrul plăţilor se deteriorea. Astfel, consumatorii de electricitate ptesc 88% (58% în numerar) din bonul u de plapentru energia companiilor de distribuire a electricităţii; Termocom ptte 62% (47% în numerar) din bonul u pentru electricitate acestor companii; companiile de distribuire a energiei ptesc aproximativ 30% (mai pin de 10% în numerar) din bonul u pentru electricitate companiilor de generare a electricităţii; şi companiile de generare a electricităţii ptesc aproximativ 25% (aproximativ 5% în numerar) din bonul u pentru electricitate tre Moldovagaz. Astfel Moldova ptte pentru gaz printr-un şir lung de intermediari, la rândul u reducând componenta de numerar în plata acesteia.  Acest lucru inevitabil ridicostul tranzaiei, şi prin urmare, Gazpromul cere un supra-prpentru livrile sale de gaz Moldovei.

Este imperativ ca toate plăţile fie efectuate în numerar şi fie implementată strict constrângerea bugetului. Argumentul privind dificultatea social a implemenrii nu are valoare deoarece consumatorii finali ptesc o parte semnificatia bonurilor sale pentru electricitate, în mare majoritate în numerar. Problema consîn instituţiile bugetare, atât la nivel de stat cât şi local.

Un cuvânt de precaie privind companiile de generare a electricităţii. Noi suinem privatizarea celor trei companii de producere a electricităţii. Oricum, vânzarea urmează să fie deschi, competitivă şi transparentă, implicând investitori strategici şi oferte competitive. Spem acest proces va fi respectat. 

Agricultura. Câteva cuvinte despre combinatele de vin şi tutun. Privatizarea lor este parte integral a acordului pe care îl are Moldova cu FMI. Importaa  privatirii lor este nu doar generarea venitului pentru a finaa bugetul. Privatizarea mai este importantă şi din cauza acest sector este şira spirii economiei, şi privatizarea – daeste efectuacorect – ar contribui la re-vitalizarea sectorului, ar îmbunătăţi eficiea acestuia şi ar contribui la majorarea exportului şi la crtere. 

Mediul favorabil pentru business. Climatul de business din Moldova nu este prea favorabil. Recent, un reprezentant al unei companii multinionale mari mi-a spus e de 10 ori mai or faci business în România decât în Moldova. Pe scurt, principalele probleme sunt un nur excesiv de regulamente, legi ne-transparente şi alte constrângeri institionale. Câteva exemple ar putea ajuta: Codul Muncii îngreuneadisponibilizarea angajilor; nu exisun Cod Civil care ar reglementa reliile contractuale; Legea privind Falimentul nu stabile te termenii procedurilor de faliment; şi exisnumeroase exemple de contradiii între legi (de ex. Legea privind Pia Hârtiilor de valoare (Articolul 11) şi Legea privind Datoria publi). Problemele institionale urmeaa fi horâte.

În concluzie, vreau spun FMI este gata ajute Moldova, şi lucreze cu noul Guvern asupra unui set de suri, care fie îndreptate spre crtere. Sincer spem ajungem la un acord cu Guvernul în următoarele pmâni (care ar putea fi suinut de Parlament) pentru a permite reînceperea credirii.