Moldova & IMF IMF Activities Publications Press Releases


Postul de televiune "PRO TV Chisinau"

Programul "In PROfunzime" de Lorena Bogza
21 septembrie 2003, 19:45


Cheea este dezvoltarea politicilor economice bune

Interviu cu Edgardo Ruggiero, reprezentantul Fondului Monetar International la Chisinau

Dle Ruggiero, ce este FMI-ul si de ce ne da bani? 

Puteti sa va ganditi la FMI ca la o uniune de creditare. Cateva tari pun banii impreuna pentru a forma un fond din care sa fie creditate alte tari. Asta este de fapt ce facem noi - imprumutam bani. Dar facem si alte lucruri, ca de exemplu, oferim asistenta tehnica - ajutam tarile sa-si dezvolte sistemul bancar, si sistemul fiscal. De asemenea, supraveghem. Ajutam tarile sa-si monitorizeze politicile economice.  

De ce dam bani Moldovei? Oferim bani in conditii avantajoase, cu o dobanda foarte mica de 0,5 la suta, pe 10 ani si cu o perioada de gratie de 5 ani si jumatate. Sunt bani ieftini, care ajuta tara sa iasa din datorii. Motivul principal pentru care oferim acesti bani este implementarea programelor economice care sa ajute saracii. 

Cheltuielile administrative ale FMI (salarii, intretinerea sediilor) se ridica la sute  de milioane de dolari anual. Totusi, Fondul este considerat o structura profitabila. De unde se obtin banii?  

Este o diferenta intre veniturile din dobanzi si costul dobanzilor. Noi imprumutam banii de la statele membre si apoi trebuie sa platim dobanda pe aceste imprumuturi. Dar cand dam cu imprumut acesti bani, si noi percepem dobanzi. In cazul tarilor sarace, cum este, de exemplu, Moldova, dobanda este foarte mica. Iar pentru tarile mai bogate dobanzile sunt majorate la valoarea pe piata. Deci, noi avem venit din activitatile noastre de creditare si din el se acopera cheltuielile operationale ale fondului. 

Acum nu mai primim credite din cauza ca guvernul nu a respectat unele conditii, printre care aplicarea inspectiei inainte de expeditie. De ce este atat de important acest serviciu? 

Inspectia inainte de expeditie este importanta, dar nu este singurul motiv pentru care FMI nu da bani guvernului de aceasta data. Este doar una dintre conditii si cred ca s-a exagerat, s-a acordat prea multa atentie acestui aspect. Un lucru pe care oamenii nu-l stiu este ca inspectia asupra careia am convenit cu guvernul este complet diferita de precedenta - este mult mai convenabila pentru executiv si pentru importatori. Am exclus o serie de marfuri de import de la inspectie, de exemplu.  

De ce este importanta inspectia? Pentru ca prin vama trece multa contrabanda, pentru ca sistemul vamal nu functioneaza bine. Este foarte simplu pentru unii oameni sa intre si sa nu plateasca taxe, in timp ce pentru altii este foarte greu, taxele sunt foarte mari si ei trebuie sa dea mita. Este foarte important sa fie imbunatatita capacitatea vamesilor de a lucra. Inspectia inainte de expeditie a fost intotdeauna o solutie temporara.  

De ce FMI insista ca inspectia sa fie efectuata de catre compania elvetiana SGS? 

Aceasta este o interpretare gresita. De fapt, in ceea ce priveste  inspectia, existau doua perceptii eronate: 1. Noi nu am insistat niciodata asupra companiei SGS. Am insistat doar asupra faptului ca inspectia trebuie sa fie efectuata de o singura companie; 2. Noi atinsesem un accord cu Guvernul ca sa fie implementata inspectia si ei au acceptat acest lucru! 

Noi am insistat asupra unei companii, deoarece avand in vedere dimensiunea Moldovei nu poti avea doua companii. Nu ar avea nici un sens. Daca ar exista doua companii, inspectia nu ar fi eficienta. Ar exista concurenta intre companii si acestea nu ar presta un serviciu de calitate. 

Fostul premier Ion Sturza spunea in emisiunea precedenta ca negocierile cu FMI sunt dure, uneori umilitoare, si ca in luarea deciziei de creditare se tine cont si de factorul politic din tara. Dumneavoastra ce spuneti? 

Nu stiu daca sunt umilitoare... Insa negocierile pot fi umilitoare pentru ambele parti. Cateodata, chiar si in familie, cand negociezi cu sotul ori cu prietenul tau, uneori este umilitor. Trebuie sa accepti unele lucruri. Este insa important de notat ca negocierile sunt dure pentru ambele parti, nu doar pentru Guvern. Atunci cand executivul negociaza cu noi si se ajunge la o intelegere, el trebuie apoi sa convinga parlamentul. Noi, la randul nostru, mergem la Washington si trebuie sa convingem departamentele Fondului şi Consiliul de directori ca intelegerea la care am ajuns este buna. Deci, si noi, si guvernul suntem in aceeasi situatie dificila si suntem supusi presiunii. Iar cand oamenii sunt presati, apar tot felul de situatii, dar este normal.  

In ceea ce priveste factorul politic: faptul ca in Moldova exista un guvern comunist, nu inseamna nimic pentru noi. Pe noi nu ne  intereseaza culoarea guvernului sau a parlamentului, ci politice economice promovate. 

In cadrul unei intalniri avute la 12 septembrie cu un grup de tineri, presedintele Vladimir Voronin s-a declarat bucuros ca Moldova nu a obtinut credite. Cum comentati aceasta declaratie? 

Nu eram acolo cand Voronin a spus asta. Inteleg ca nu ar fi trebuit sa fie acolo nici ziaristi. Nu cunosc ce s-a spus, poate ca afirmatia aceasta a fost scoasa din context.        

Poate sau nu Moldova exista fara creditare externa?  

Exista foarte putine tari care pot trai fara credite externe, insa orice tara, daca vrea, poate supravietui fara bani din afara. Depinde de alegerea facuta de tara respectiva. In acest moment Moldova are nevoie de credite, nu neaparat de la FMI, ci de la diferite tari ori de la donatori. Dar numai cu conditia ca implementeaza politici economice corecte.  

Care sunt consecintele suspendarii creditarii? La ce trebuie sa ne asteptam? 

Va puteti astepta la o politica fiscala dura. Guvernul va trebui sa cheltuie mai putini bani, in conditiile in care nu primeste credite din exterior si nu a incasat bani din privatizare, asa cum spera. Trebuie sa va asteptati ca fiecare minister va avea mai putini bani de cheltuit, iar guvernul nu-si va putea permite sa micsoreze anumite taxe, asa cum se gandea in urma cu 6 luni. Ba dimpotriva, unele taxe ar putea chiar sa creasca.  

Am vazut cu totii ce s-a intamplat in Argentina. Ce riscuri exista sa ajungem si noi in aceasta situatie?

Este o situatie complet diferita. Argentina avea o rata de schimb fixa si asta le-a creat probleme. In Moldova exista rata de schimb flotanta.  

Asemenea situatii apar atunci cand Guvernul face imprumuturi pentru a finanta cheltuielile curente si nu face investitii. Atunci cand se achita salarii, se finanteaza majorarile de salarii si pensii in preajma alegerilor, atunci cand investitiile facute nu sunt in sectorul de productie. In asa fel in tara nu se stimuleaza cresterea economica.  

Tot presedintele a declarat ca Clubul de la Paris, prin care Moldova a sperat sa-si restructureze datoriile externe, este o capcana. El a spus ca ulterior, la expirarea termenului de achitare, dobanzile vor fi mai mari. Asa este? 

Este o prezentare un pic gresita a clubului de la Paris. Aceasta este o organizatie de creditori, care apreciaza daca ai sau nu politici economice bune. Sa admitem ca pentru o perioada tu nu ai bani sa rambursezi creditele. Daca se duce o politica economica buna, clubul poate fi de acord sa mai astepte. Datoria ta nu este micsorata, dar nici dobanda nu creste in acest timp. In anumite cazuri, insa, daca politica economica a statului este foarte buna, poate chiar sa fie redusa datoria. 

Acum datoria externa a tarii noastre este de 1,3 miliarde de dolari. Trebuie sa precizam ca imediat dupa declararea independentei Moldova nu datora nimic nimanui. Cum de s-a ajuns la aceasta situatie? 

Asta se intampla cand guvernul finanteaza cheltuielile curente, si nu investitiile, se platesc salariile ori se maresc pensiile inainte de alegeri. Si cand nu se fac investitii, economia nu creste. Dupa destramarea Uniunii Sovietice, tara a beneficiat de multe imprumuturi, care au fost folosite pentru alte scopuri. As vrea sa subliniez ca noi, FMI, nu acordam imprumuturi guvernului, ci Bancii Nationale. Nu dam bani pentru proiecte, pentru consum curent, ci pentru rezerva Bancii Nationale. Suntem ca o banca a bancilor nationale. 

 Ce trebuie sa faca guvernul pentru a debloca finantarea externa? 

Guvernul face ceea ce ar trebui sa faca la acest moment - se gandeste la politicile economice pe care vrea sa le implementeze. Noi le vom discuta la sfarsitul lunii octombrie - inceputul lunii noiembrie cand va veni misiunea FMI. Apoi ne vom intoarce anul viitor sa vedem daca aceste politici sunt suficient de bune ca sa putem convinge consiliul director sa acorde credite concesionale, la dobanzi mici. Cheea este in  dezvoltarea politicilor economice proprii, este sa ni se ofere siguranta ca economia va merge bine in urmatorii cativa ani.    

Domnule Ruggiero, va multumim.