Agentia de stiri "Reporter.MD"

Edgardo Ruggiero, reprezentant permanent al FMI la Chisinau:
"Cel mai important lucru pentru cresterea volumului de investitii este sa ai un climat de afaceri favorabil"

Dupa ce relatiile cu organismele financiare au fost blocate si Guvernul incearca sa promoveze propriile politici, care par sa fie diferite de ceea ce a cerut FMI-ul, au aparut mai multe intrebari si opinii. Pe de o parte, Guvernul, Parlamentul si Presedintia sustin ca R.Moldova se va descurca fara finantare externa, pe de alta parte, analistii economici independenti afirma contrariul.

La 29 octombrie curent, la Chisinau va sosi o misiune de evaluare a Fondului, despre scopurile careia l-am rugat sa comenteze pe reprezentantul permanent al FMI la Chisinau, Edgardo Ruggiero. De asemenea, si sa faca lumina in mai multe chestiuni ce tin de relatia intre Chisinau si FMI, dar si de situatia economiei RM.

Dle Ruggiero, in luna octombrie la Chisinau va veni o misiune a FMI, care vor fi obiectivele si agenda?

Misiunea se va afla aici din 29 octombrie pana la 11 noiembrie si nu va fi una de negocieri. Nu se va negocia un program cu Guvernul ci doar se va evalua situatia economica, politicile economice ce urmeaza a fi promovate de Executiv pe termen mediu si strategia de dezvoltare economica pe termen scurt si mediu. Dar aceasta va avea loc in afara oricaror discutii asupra unui program. Putem sa ne gandim la aceasta misiune ca la o oportunitate de a lua un ragaz si a gandi si evalua situatia.

S-a decis circa 5 saptamani in urma ca, Marta Castello-Branco, negociator-sef pentru Moldova nu va putea conduce aceasta misiune, din motive familiale. Misiunea va fi condusa de negociatorul principal pentru Federatia Rusa, dl. David Owen, care va sosi la Chisinau la 31 octombrie. Interpretarile precum ca Moldova ar fi fost plasata astfel intr-o zona mai apropiata Rusiei nu sunt corecte, pur si simplu dl. Owen a mai fost un timp in urma sef de misiune pentru Moldova si Departamentul a decis sa trimita o persoana care a mai condus misiunile pentru mai multe tari post-sovietice si cunoaste situatia in aceste tari.

Care va fi continutul noului program, conditiile puse de FMI, sau doleantele FMI fata de Guvern, avand in vedere ultimele declaratii ale presedintelui Vladimir Voronin, potrivit carora seful statului s-ar bucura ca finantarea externa nu a fost reluata, numind, in context, Clubul de la Paris o capcana? In acelasi timp, ministrul Economiei recunoaste ca noul program ar putea sa nu fie un PRGF, ci unul in care FMI sa nu aloce finantare.

Nu cunoastem deocamdata continutul a ceea ce ati numit noul program al Fondului Monetar International. De fapt, acesta este un program al autoritatilor de la Chisinau, sprijinit financiar de FMI. Aceasta este foarte important, pentru ca de multe ori apare o perceptie gresita precum ca FMI ar impune conditii. Conditiile noastre devin conditii doar dupa ce este incheiat un acord cu Guvernul. Cat priveste mecanismul de creditare PRGF (Programul de Reducere a Saraciei si Crestere Economica), acesta este unul foarte convenabil. Acest imprumut are o rata a dobanzii de doar 0,5%, o perioada de gratie 5,5 ani, iar termenul de achitare a imprumutului este de 10 ani. Putem spune deci ca banii primiti prin PRGF sunt extrem de ieftini. Nu stiu in ce context s-a referit presedintele Voronin la Clubul de la Paris, de aceea imi este dificil sa comentez. Ce pot spune, insa, e ca nimeni nu a declarat vreodata ca e simplu sa restructurezi datoria prin Clubul de la Paris. Este un Club al creditorilor, imaginati-va ca o tara vine si spune nu va pot restitui datoria acum, o voi face mai tarziu! Nimeni nu spune ca acest Club iarta datoriile, poate unii oameni pe strada inteleg lucrurile astfel, insa cei care cunosc mecanismele de functionare ale Clubului de la Paris, stiu ca e doar o restructurare… Totusi, in anumite circumstante stocul datoriei pentru unele tari este redus. Acestea sunt tarile care promoveaza politici economice bune. Au fost astfel de cazuri. Moldova s-ar putea califica pentru o asemenea reducere, pentru ca este o tara saraca, desi saracia nu este o conditie oficiala. Insa, cererea Moldovei nu va fi acceptata din prima data, ci odata cu promovarea unor politici economice bune.

S-a observat ca fiecare nou program prevede tot mai putine resurse financiare, presupunandu-se ca tara beneficiara se dezvolta economic. Care ar putea fi volumul/plafonul de finantare in cadrul noului program?

Volumul creditarii depinde foarte mult de doua variabile: nevoia tarii de finantare externa si calitatea programului ce urmeaza a fi finantat prin PRGF. La momentul actual nu putem sti aceste lucruri.

Investitiile straine in Moldova sunt, dupa cum se stie, foarte mici. Ce credeti ca ar trebui facut pentru a majora volumul acestora si, in context, cum ati aprecia starea economiei moldovenesti in prezent, avand in vedere ca deputatul comunist, Victor Ciobanu, a numit-o ca “stare de preinfarct”, similara celei de dinaintea crizei financiare ruse din 1998? Va reusi Moldova sa se descurce in anul curent si in 2004 fara finantare externa?

Cel mai important lucru pentru cresterea volumului de investitii este sa ai un climat de afaceri favorabil. E foarte interesant ca lumea intreaba ce trebuie pentru a crea acest mediu. E dificil de a puncta aceste lucruri. Cel mai important insa este sa asiguri ca nu exista discriminare fata de agentii economici straini. In acest sens, pot spune ca Moldova are legi destul de bune, problema este modul de implementare a lor. Trebuie transmis mesajul ca nu va fi tolerata coruptia. Trebuie sa afirm, insa, ca definitia internationala a coruptiei se refera la coruptie in Guvern, in structurile de stat, or, la Chisinau acest lucru se confunda cu ceea ce se numeste evaziunea fiscala in sectorul privat. Or, instrumentele pentru combaterea acestor doua practice sunt diferite. Pentru evaziunea fiscala avem nevoie de administrare vamala si fiscala eficienta, iar pentru combaterea coruptiei - un sistem judiciar eficient si legi foarte simple. In Moldova sunt legi complicate si dau posibilitate oficialilor din vama, sistemul fiscal sau ministere sa-si impuna deciziile la propira discretie. De exemplu, pentru a deschide o organizatie non-guvernamentala, in multe tari e nevoie doar sa depui o cerere. Iar daca Guvernul nu reactioneaza in termen de 7 zile, ONG-ul isi poate incepe activitatea. In Moldova situatia este complet altfel. Deci pentru a reduce coruptia trebuie simplificate reglementarile.

Moldovei ii va fi dificil sa se descurce acum fara granturi si ajutor financiar din exterior. Aceste finantari sunt in asteptare si vor veni imediat ce vectorul politicilor economice promovate de Chisinau va permite, de exemplu Uniunii Europene, sa le aloce.

Cum apreciati proiectul Legii Bugetului pe anul 2004, distribuirea cheltuielilor, excedentul veniturilor fata de cheltuieli? Coincide suma alocata pentru deservirea datoriei externe cu cifra calculata de FMI?

Nu examinam cum se distribuie cheltuielile decat daca este o misiune speciala in acest sens si nu este vorba de un excedent al veniturilor bugetare, tehnic vorbind. Operam cu aceleasi cifre ca si Guvernul in ceea ce priveste datoria externa. Proiectul Bugetului pe anul viitor are unele tendinte pozitive, cum ar fi eliminarea scutirilor la plata TVA in agricultura si medicina, dar exista si unele riscuri ale acestui buget. Este posibil ca veniturile estimate din anularea scutirilor la TVA sa fie prea optimiste. Unii spun ca e o situatie de criza, noi nu credem ca e chiar asa, totusi nu avem de ce ne bucura. Astfel, poti reduce impozitele doar cand ai acoperire financiara si Guvernul trebuia sa mai astepte cu reducerea impozitului pe venitul agentilor economici, la fel ca si cu unificarea taxelor in agricultura. Era mai bine sa fi fost lansat un proiect pilot in unul sau doua raioane pentru a estima rezultatele. De asemenea, nu credem ca Moldova este gata sa implementeze noul sistem de asigurare in medicina. Acesta va crea noi costuri pentru intreprinderi, ce vor trebui sa plateasca contributii, fara a fi clar deocamdata daca exista o piata pentru serviciile medicale in Moldova. Multe tari au incercat sa implementeze acest sistem, dar dureaza un timp mai lung trecerea de la sistemul finantat public la unul prin asigurari. Cred ca mai trebuia lasat timp pentru a evalua rezultatele proiectului pilot lansat in iulie in raionul Hancesti.

Ati mentionat de fiecare data printre doleantele FMI si imbunatatirea climatului de afaceri. Cum apreciati noile hartuiri asupra Union Fenosa, atat din partea Moldelectrica, cat si din partea Inspectoratului Energetic de Stat, care par sa fie niste actiuni orchestrate, coordonate, si influenta lor asupra climatului de afaceri?

Intr-adevar, par sa fie orchestrate, coordonate, insa nimeni nu are dovezi. Impresia care ar putea-o avea unii observatori independenti este ca aceste lucruri nu avantajeaza climatul de afaceri. Daca eu as fi un investitor strain interesat de sectorul energetic din Moldova, as avea multe intrebari pentru a intelege ce se intampla in realitate.

Credeti ca structura compensatiilor nominative si lista beneficiarilor de aceste ajutoare trebuie modificate? Se spune ca pe aceasta lista figureaza si parlamentari, iar persoanele cu venituri mari beneficiaza de compensatii mai mari decat persoanele sarace.

Cred ca sistemul de asistenta sociala din Moldova ar trebui revizuit. Si Dv. si eu cunoastem persoane sarace care nu beneficiaza, dintr-un motiv sau altul, de compensatii sociale, sau nominale. Acest lucru trebuie schimbat, daca chiar vrem sa ajutam oamenii saraci. Cunoastem insa si persoane ce beneficiaza de compensatii sociale in timp ce nu ar trebui. Dar nu e vorba doar de aceste compensatii. Daca pretul la paine este tinut la un nivel jos, atunci toti beneficiaza de acesta, inclusiv eu, desi nu ar trebui. Pretul painii ar trebui sa fie liber, iar persoanele sarace sa aiba acces la niste transferuri sociale, sume de bani care sa le permita sa cumpere paine.

Conflictul telefoanelor dintre Chisinau si Tiraspol dauneaza atat operatorilor de telefonie mobila, cat si clientilor acestora, cum credeti ca ar putea fi depasita aceasta criza? In context, grupurile de experti economici de colaborare intre Chisinau si Tiraspol nu par sa faca mari progrese in negocieri. Ati fost invitat sa participati la negocieri sau informat despre stadiul relatiilor sau intentiile Chisinaului asupra "proprietatii transnistrene"?

Cel care a aruncat prima piatra in acest razboi al telefoanelor, ar trebui sa faca si primul pas in directia compromisului, nu stiu insa, nu sunt la curent, cine a initiat acest conflict. N-am fost invitat la negocieri, dar nici nu e chiar rolul nostru de a fi implicati in astfel de negocieri. Am dori sa participam la discutiile privind aspectele economice, pentru a intelege si a face recomandari Guvernului. Doua lucruri care ne preocupa cel mai mult sunt cine va plati pentru datoria Transnistriei, care este mult mai mare pe cap de locuitor decat in partea dreapta a Nistrului, si suntem preocupati de relatiile fiscale intre administratiile de niveluri diferite. Cine si la ce nivel colecteaza anumite taxe, ce cheltuieli sunt alocate fiecarui nivel de administratie, ce transferuri vor fi alocate de Guvernul central catre autoritatile locale. Sunt niste reguli foarte importante pentru a ne asigura ca tara care va rezulta din unirea celor doua maluri ale Nistrului este viabila din punct de vedere economic.

Cum apreciati propunerile partilor privind delimitarea competentelor in viitorul stat federativ care se refera la domeniul economic si financiar, in particular divergentele asupra numarului de banci centrale, a sistemului vamal si fiscal?

Am vazut doar unele proiecte anterioare. Insa in orice stat va trebui sa existe un singur Minister al Finantelor, o singura banca centrala, administrare vamala si fiscala. In caz contrar, tara nu va putea fi administrata din punct de vedere economic.

Guvernul a renuntat la unele actiuni convenite cu FMI dupa ce finantarea a fost blocata definitiv si a expirat programul cu Fondul. Este vorba, de exemplu, de anularea termenelor de implementare a inspectiei inainte de expeditie. Aceste actiuni vor fi reluate in conditiile noului program sau veti renunta la ele?

Suntem prea departe de discutiile asupra acestui program si e greu de spus ce va contine el. Exista insa o posibilitate ca vechile prevederi sa fie parte si din noul program. Pot sa spun insa, ca nu e posibil ca FMI sa finanteze un program care sa prevada restrictii la export, controlul asupra preturilor sau stabilirea unor monopoluri fara o justificare economica.

A trecut deja o perioada de timp de la revenirea la raioane, impotriva careia s-a pronuntat FMI-ul. Ce credeti acum, a fost un succes aceasta noua reforma teritoriala sau nu?

Pot sa va dau doar un exemplu concret a influentei acestei reforme. Mai multi donatori straini desfasoara cursuri pentru functionarii din administratia locala. Acum, insa, multi dintre acesti oameni au fost disponibilizati, iar investitiile in resurse umane au fost pierdute complet in unele cazuri. Dar, economia se ajusteaza de la sine, si speram ca, cu timpul, acest sistem de raioane va functiona, iar lumea va uita de aceste costuri. Nu mai trebuie sa vorbim despre trecut, hai sa privim spre viitor, iar viitorul in Europa este ca regiunile se unesc pentru a obtine o mai buna finantare pentru proiectele investitionale si de infrastructura. Aici insa toate aceste sume vor fi coordonate de Guvernul central si nu la nivel de raion, deci Guvernul va avea mai multe posibilitati de a lua decizii, ceea ce uneori e bine. Viitorul ne va arata.

Premierul Vasile Tarlev a declarat ca Moldova mai trebuie sa depuna multe eforturi si sa faca mari investitii pentru a ajunge la o economie de piata. Ce credeti, cand vom trai intr-o adevarata economie de piata?

Nu pot sa comentez o declaratie pe care nu am auzit-o, caci poate fi scoasa din context. Ce pot sa spun e ca economia de piata este definita prin cateva caracteristici. Cursul de schimb valutar este liber. Salariile, sau pretul pentru forta de munca, sunt libere. Apoi, urmeaza preturile la servicii si bunuri, unde avem anumite probleme. Mai multe preturi sunt controlate, chiar daca indirect, prin controlul modului de formare a lor, prin instituirea unor marje. Guvernul trebuie sa decida cat de repede va proceda la liberalizarea acestor preturi, in conditiile in care aceste preturi nu provoaca cheltuieli suplimentare de la Buget sau o anumita ineficienta economica. Referitor la servicii. S-a discutat mult cu Banca Mondiala privind tarifele la convorbirile telefonice si energia electrica. De obicei, reglementarea se face de Guverne intr-o formula transparenta si convenita, aici insa nu e o situatie 100% optima. Sistemul insa, se misca in directia corecta. In plus, exista unele monopoluri naturale, dar exista si activitati economice ce nu trebuie sa fie monopolizate. In plus, toata lumea trebuie sa aiba dreptul sa exporte orice produs. Persoanele care se ocupa de colectarea metalului uzat ar trebui sa achite doar taxele prevazute de legislatie. Solutia ar fi nu impunerea restrictiilor, ci desfasurarea unor inspectii fiscale corecte. Acum 10 ani, Moldova era foarte departe de a fi o economie de piata, dupa criza din Rusia din 1998, insa, Moldova s-a descurcat surprinzator de bine. Aeroportul nou a fost dat in exploatare cativa ani in urma, se deschid multe centre comerciale, anume din aceste motive sunt nevoie de multe investitii in infrastructura si acesti bani vor veni, in conditii foarte convenabile, daca vor fi promovate politicile economice corecte.

Rima Placinta

[sursa]