TRANSCRIEREA CONFERINŢEI DE PRESĂ
susţinute de Edgardo Ruggiero luni, 18 octombrie 2004, cu ocazia sosirii Misiunii pentru Articolul IV 

INTRODUCERE 

Conferinţa de presă de astăzi este o conferinţă de presă obişnuită organizată pentru a prezenta misiunea. O echipă a FMI va sosi mâne în Moldova şi va începe lucrările miercuri 20 octombrie. Misiunea îşi va încheia activitatea pe 3 noiembrie. Este o misiune pentru Articolul IV, unul din articolele Statutului FMI, care prevede că odată pe an va sosi o misiune a FMI pentru a examina situaţia economică din ţară. La momentul dat, misiunea nu va lua în discuţie finanţarea de către FMI a Băncii Naţionale, adică nu se va discuta un program economic. Activitatea desfăşurată de către misiune va include şi evaluarea progresului înregistrat la implementarea Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei. După cum cunoaşteţi, aceasta este o strategie foarte importantă care a fost definitivată de către Guvern, iar noi, la fel ca şi donatorii, suntem interesaţi de cât de repede şi cât de bine va fi implementată strategia. 

Este o prezentare generală a misiunii. Acum permiteţi-mi să spun câteva cuvinte despre situaţia economică actuală şi implementarea reformelor. Cunoaşteţi că ritmurile de creştere a economiei sunt foarte bune, peste 6 la sută în primele şase luni ale anului. Probabil că până la sfârşitul anului curent nivelul de creştere va fi de 7 sau peste 7 la sută. La momentul dat, pur şi simplu este imposibil să spunem cu cât va creşte economia. Noi vom discuta acest lucru şi vom face, cât se poate de bine, prognozele împreună cu Ministerul Economiei. Nivelul inflaţiei după cum cunoaşteţi continuă să fie de circa 10 la sută şi noi vom discuta de asemenea cu guvernul care ar fi cea mai bună modalitate de a încerca să reducem inflaţia comparativ cu nivelul actual. Noi vom examina astfel de aspecte cum ar fi rolul politicii fiscal-bugetare în ajutorarea Băncii Naţionale la reducerea nivelului inflaţiei.  

După părerea noastră, reformele structurale reprezintă un lucru foarte important pentru Moldova. În prezent, creşterea PIB este în mare parte condiţionată de cerere: atât externă cât şi internă. Cererea externă vine din partea Rusiei şi altor state din fosta Uniune Sovietică, precum şi ţările din Europa Centrală, care înregistrează o creştere puternică. După noi, cel mai important factor este cererea internă generată de transferurile de la cetăţenii aflaţi la muncă peste hotare. O creştere durabilă şi pe termen lung nu poate fi bazată doar pe consum şi în cazul dat pe transferurile băneşti de peste hotare. Este necesar de o reacţie din partea ofertei, ca sistemul de producere să înceapă să reacţioneze la cerere.  

Ca exemplu, vreau să aduc nişte date oficiale pentru primele opt luni ale anului cu privire la producţia industrială. Ramurile economiei în care se atestă o creştere sunt: încălţăminte, covoare confecţii, mobilă, aparate casnice, produse alimentare şi băuturi. Acestea din urmă au reacţionat la cerere internă. Dacă să luăm volumul sporit al importurilor, acesta este la fel legat de cererea alimentată de transferurile băneşti de la cetăţenii aflaţi la muncă peste hotare. În timp ce ramurile vizate au crescut pe parcursul primelor opt luni ale anului, nivelul de creştere în astfel de ramuri ca producerea medicamentelor, produselor farmaceutice, prelucrare şi conservarea cărnii, articolelor de tutun a fost mai mic comparativ cu anul trecut.

Vreau să vă aduc şi un alt exemplu. Dacă să privim transferurile băneşti de peste hotare, suma acestora în 2003 a fost de circa $480 milioane, ceea ce reprezintă 24 la sută din PIB. Este o sumă destul de semnificativă. Totodată, investiţiile directe străine (IDS) în Moldova s-au cifrat doar în jurul la $69 milioane. Volumul IDS în Moldova reprezintă doar 14 la sută din transferurile băneşti de peste hotare. Aceasta înseamnă că economia creşte datorită consumului, care este alimentat de transferurile băneşti de peste hotare şi nu creşte datorită investiţiilor străine efectuate în Moldova. E posibil ca investiţiile să vină în Moldova în următoarele câteva luni însă la momentul de faţă ele sunt mai mici decât transferurile băneşti de la cetăţenii aflaţi la muncă peste hotare. Reformele structurale sunt ceea de ce avem nevoie. Acestea ar face mai uşoară efectuarea investiţiilor, atât din resursele interne cât şi cele externe, astfel încât venirea investitorilor străini în Moldova să fie foarte atrăgătoare. Ministerul Economiei vine cu mai multe propuneri în acest sens şi noi suntem încrezători că în lunile ce urmează se vor produce multe îmbunătăţiri.   

ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI 

Î. Care este situaţia cu SCERS? Credeţi că guvernul poate să implementeze strategia de sine stătător?  

R. De sigur, guvernul va fi în stare să implementeze strategia de sine stătător. Guvernul ar putea avea nevoie de asistenţă în anumite domenii, de a atrage persoane care dispun de cunoştinţe concrete, de exemplu în ceea ce priveşte elaborarea unei legi mai bune de atragere a investiţiilor străine sau persoane care să dea idei referitoare la elaborarea unor planuri de implementare bune. Dar guvernul este absolut capabil să facă acest lucru. De fapt, sunt bucuros că aţi menţionat SCERS. Noi sperăm să luăm în discuţie SCERS la şedinţa Consiliilor de Directori ale FMI şi Băncii la luna noiembrie. După cum cunoaşteţi, Consiliile de Directori ale FMI şi Băncii doar acceptă şi nu aprobă SCERS. Rolul nostru nu constă în aprobarea strategiei.  

Î. Dar în implementarea strategiei se contează pe finanţarea externă. Lipsa unei finanţări externe ar însemna că strategia a fost mort născută. 

R. Nu, guvernul poate face multe lucruri iar finanţarea vine de la mai mulţi donatori diferiţi. Cunoaşteţi că noi acordăm finanţare pentru Banca Naţională şi nu finanţăm proiecte. În timp ce Banca Mondială, PNUD, SIDA şi multe alte organizaţii finanţează proiecte din cadrul SCERS şi alte proiecte. Ei deja sunt în aşteptarea de a oferiri finanţare pentru unele proiecte.  

Î. Însă această finanţare este legată de existenţa unui program activ cu FMI sau cel puţin acordul verbal din partea FMI. 

R. Nu, lucrurile nu stau chiar aşa. Banca Mondială are un program care va fi discutat la şedinţa Consiliului de Directori şi acest program prevede efectuarea unor investiţii pentru cel puţin un an în proiecte, de exemplu, din sectorul social, de alimentare cu apă şi canalizare. Ei au elaborat acest program, care va fi implementat chiar şi fără un program cu FMI. 

Î. Dumneavoastră aţi spus că donatorii sunt dispuşi să ofere finanţare. Această finanţare va fi acordată pentru asistenţă tehnică sau proiecte concrete? 

R. Şi una şi alta fiindcă aveţi nevoie de ambele. Guvernul Moldovei va trebui să monitorizeze implementarea SCERS. Există persoane care au făcut acest lucru în alte ţâri şi ştiu cum trebuie de procedat. Guvernul ar putea invita astfel de persoane pentru a ajuta Moldova.  

Î. La început, dumneavoastră aţi făcut referire la măsurile fiscale care vor fi aplicate pentru a reduce nivelul inflaţiei. Aceasta ar însemna că nivelul inflaţiei este evaluat negativ. Cum credeţi dumneavoastră, ar putea să se întâmple ca aceste măsuri fiscale să ducă la un reflux de capital din bănci şi la ce măsuri concrete vă referiţi? 

R. Evident că există o neînţelegere în ceea ce priveşte măsurile fiscale despre care noi vorbim acum. Mă bucură faptul că aţi pus această întrebare, astfel încât am posibilitatea să clarific acest lucru. Din punctul de vedere fiscal-bugetar, poate ar fi necesară o politică fiscal-bugetară mai puţin  xpansionistă. În cazul dat este vorba despre gestionarea cererii. Un component important în cerere îl reprezintă sectorul bugetar. Urmează să discutăm cu guvernul cu cât mai puţin expansionistă ar putea fi politica fiscal-bugetară. 

Î. Ce aţi avut în vedere când v-aţi referit la o politică fiscal-bugetară mai puţin expansionistă? Ar însemna aceasta că misiunea va discuta reducerea subsidiilor în agricultură sau pentru anumite categorii sociale? 

R. Aceasta va fi a doua etapă a discuţiilor. La prima etapă, urmează să apreciem situaţia macroeconomică generală. De exemplu, urmează să examinăm diferite componente ale cererii şi contribuţia guvernului în cererea totală. Dacă această contribuţie este puţin mai mare, noi vom lua în discuţie aspectul respectiv. Şi dacă guvernul va fi de acord să reducă deficitul cu o sumă anumită, el va trebui să identifice cheltuielile care pot fi micşorate. Noi putem veni doar cu nişte sugestii. Nu putem fi prea concreţi. De sigur, atunci când venim cu sugestii, examinăm de exemplu şi cheltuielile ineficiente. Unele din ele, unele programe de subvenţionare sunt ineficiente fiindcă ele aşa şi rămân nerestituite, împrumuturile ar putea fi direcţionate doar unor persoane alese şi provoca corupţia.   

Î. Puteţi aduce un exemplu de subvenţionare ineficientă? 

R. La momentul dat, nu. Probabil că dumneavoastră cunoaşteţi mai bine.  

Î. Dumneavoastră sunteţi cea mai bună persoană care poate să ne spună acest lucru fiindcă faceţi o abordare complexă. 

R. Aceste aspecte vor fi discutate cu guvernul dar daţi să nu ne grăbim. S-ar putea să nu existe nici o necesitate în reducerea cheltuielilor. Deocamdată nu cunoaştem acest lucru. Este un subiect care trebuie să fie discutat cu guvernul.  

Î. Ce părere aveţi despre datoria externă a Moldovei şi dialogul privind reducerea datoriei externe a ţărilor sărace la adunarea anuală a Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional? De ce acest dialog a fost atât de ineficient? Mă refer la iniţiativa CSI 7. 

R. Noi toţi am dorit ca această iniţiativă să fie prezentată, continuată şi să dea anumite rezultate. Până la urmă am rămas cu căile obişnuite de reducere a datoriei. Din nefericire, iniţiativa CSI 7 nu a dat rezultatele scontate. Totodată, există multe posibilităţi de reducere sau amânare a datoriei. Cunoaşteţi, că cel puţin pe parcursul ultimilor doi ani, noi am încercat să ajutăm guvernul să meargă la Clubul de la Paris. Însă nu am finalizat programul de finanţare şi restructurarea datoriei externe a Moldovei prin Clubul de la Paris nu a fost posibilă. Cunoaşteţi de asemenea că guvernul a reuşit să răscumpere o parte din datoria sa externă cu un discont mare şi a convenit cu creditorii bilaterali asupra restructurării datoriei. Aşadar, guvernul a mers pe o altă cale. 

Î. Însă cea mai mare parte a datoriei este faţă de creditorii bilaterali şi Banca Mondială în special. Ce vom face cu această datorie? 

R. Cred că această întrebare trebuie adresată Băncii Mondiale. Totodată, creditele oferite în prezent de Banca Mondială pentru susţinerea bugetară sunt acordate pe un termen de 40 ani, cu o dobândă de 0,5 la sută şi o perioadă de graţiere de 10 ani. Aceste credite sunt foarte ieftine. Creditele anterioare au fost acordate la dobânzi diferite însă creditele noi sunt cu o dobândă foarte mică.  

Î. Bine, dar în prezent noi plătim în baza dobânzilor comerciale.  

R. Nu. Creditele acordate în prezent de Banca Mondială sunt în baza dobânzilor despre care am spus. 

Î. După părerea dumneavoastră, cum Moldova îşi onorează obligaţiunile de deservire a datoriei externe. Uneori, ceea ce spuneţi dumneavoastră diferă de ceea ce spun oficialităţile Moldoveneşti.  

R. Nu cred că diferă. Moldova a făcut o alegere foarte clară pentru restructurarea datoriei externe faţă de anumiţi creditori, efectuând plăţile curente la dobânzi fără a achita suma principală. 

Î. De ce a fost amânată avizarea SCERS? Din cauza unor neconcordanţe între FMI şi Banca Mondială sau totuşi este vorba de calitatea documentului? 

R. Nu este vorba de nişte neconcordanţe între FMI şi Banca Mondială, şi nici de calitatea documentului. Pur şi simplu atât FMI cât şi Banca Mondială se aflau în procesul de revizuire a procedurilor sale privind examinarea strategiilor pentru diferite ţări, Este vorba de o revizuire generală care nu are nimic de afacere cu Moldova în special. Aşa s-a întâmplat că strategia pentru Moldova a fost finalizată aproape concomitent cu revizuirea procedurilor menţionate. Acest lucru a şi cauzat unele întârzieri. Sunt nişte întârzieri de ordin tehnic. În esenţă nu s-a schimbat absolut nimic. În particular, Guvernul nu are nevoie să aştepte avizarea strategiei de către FMI şi Banca Mondială. Guvernul a putut deja să înceapă implementarea strategiei în vara anului curent. Cred că aceasta este cel mai important. Este o strategiei care aparţine guvernului, guvernul va implementa strategia iar faptul că FMI şi Banca Mondială nu au avizat strategia în august şi probabil o vor aviza la sfârşitul lui noiembrie nu schimbă nimic. Peste şase luni, dumneavoastră o să priviţi înapoi şi o să spuneţi că această întârziere de fapt nu a jucat nici un rol. 

Î. Cititorii noştri aşteaptă ştiri bune. Puteţi să ne spuneţi dacă va sosi oare o misiune până la finele anului curent pentru a negocia un program de finanţare? Şi a doua parte a întrebării ţine de aprecierea nominală a leului şi cursul de schimb de 12,7 lei prevăzut în buget? Este cursul dat unul realist? 

R. Referitor la prima parte a întrebării, actuala misiune va pregăti un raport şi îl va prezenta la Consiliul de Directori al FMI la începutul anului viitor. Evident, că până atunci nu va veni nici o misiune pentru a discuta finanţarea.  

Cât priveşte aprecierea nominală. La moment, nu vă pot spune dacă cursul de 12,7 lei este corect. Nici nu se presupune că trebuie să facem acest lucru. În schimb vă pot spune că noi deja am discutat cu guvernul şi vom discuta în cadrul misiunii despre presiunile exercitate asupra cursului de schimb.  

Î. Care ar fi barierele formale şi neformale în calea îmbunătăţirii climatului investiţional? 

R. Am să mă opresc pe scurt la barierele formale şi apoi am să încerc să aduc nişte exemple de bariere neformale. Programul de privatizare se realizează lent. Guvernul ar putea să simplifice regulile de intrare şi ieşire din diferite sectoare economice, adică tot ce ţine de înregistrarea şi lichidarea întreprinderilor. Activitatea întreprinderilor trebuie să devină mai simplă. Trebuie de reformat sistemele de licenţiere, standardizare şi certificare. Reforma vamală trebuie accelerată. Guvernul trebuie să gândească strategic despre  rolul Inspectoratului Fiscal de Stat în ajutarea întreprinderilor şi nu numai perceperea impozitelor de la întreprinderi. Guvernul trebuie să aibă o politică organică cu privire la dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii. Regimul de comerţ trebuie să fie liberal. De exemplu, dacă să luăm recentul pachet de majorări şi reduceri de taxe vamale, prin aceasta se protejează anumite sectoare. Odată ce unele sectoare sunt protejate, altele sunt dezavantajate. Acestea sunt restricţii formale. Guvernul se gândeşte la aceste restricţii şi va încerca să vină cu o politică de reformare.