Edgardo Ruggiero: "Moldova este o tara in crestere si se schimba vazand cu ochii"

La 7 octombrie isi incheie misiunea la Chisinau Edgardo Ruggiero, Reprezentantul permanent al Fondului Monetar International in Moldova. In ajunul plecarii sale, Ruggiero a acordat un interviu in exclusivitate pentru postul de radio Europa Libera si Agentia independenta de stiri REPORTER.MD

Autoritatile moldovene au declarat de mai multe ori ca doresc sa semneze cu FMI un acord, care sa nu prevada finantarea RM. Fondul poate accepta un asemenea scenariu?

In general, Fondul poate incheia astfel de acorduri, fara finantare, insa conditiile nu vor fi mai putin ambitioase. De obicei, astfel de acorduri sunt semnate atunci cand o tara este gata sa absolveasca scoala FMI, atunci cand o tara nu mai are nevoie de banii si asistenta Fondului pentru a-si gestiona propria economie. Acesta a fost cazul Tarilor Baltice inainte de aderarea la UE. La ultima reuniune anuala a consiliului de directori, FMI a examinat posibilitatea incheierii unor acorduri fara oferirea de finantari, insa cu asistenta tehnica. Cu Guvernul de la Chisinau nu am discutat insa acest fel de acord.

Cum apreciati mersul reformelor structurale si a privatizarii, in special in sectorul energetic si al telecomunicatiilor, prevazute atat in SCERS, cat si in Planul de actiuni Republica Moldova-UE, avand in vedere ca ministrul Economiei, Valeriu Lazar, s-a pronuntat recent impotriva privatizarii lor?

Stim ca privatizarea a incetinit si este important ca Guvernul sa-si defineasca noua politica in domeniul privatizarii si administrarii proprietatii de stat. Guvernul trebuie sa decida ce vrea sa privatizeze si ce vrea sa administreze cu fortele proprii. Noi nu putem da indicatii in acest sens. In principiu, o intreprindere poate fi gestionata de stat, insa este important ca aceasta sa functioneze pe baza comerciala si sa existe competitia privata. Competitia trebuie sa decida care intreprindere, de stat sau privata dintr-un anumit sector este mai eficienta. Nu vorbim, desigur de monopolurile naturale, cum ar fi distributia apei, unde trebuie insa reglementate preturile. Trebuie sa subliniez ca odata cu privatizarea unor intreprinderi – de obicei - se creaza noi locuri de munca. De exemplu, in sectorul telecomunicatiilor, Moldova are un avantaj clar. Ea ar putea deveni un centru de telefonie pentru francofoni sau pentru rusofoni. Moldova insa nu beneficiaza de aceste avantaje. Moldova s-a angajat in momentul aderarii la OMC sa reduca tarifele la conorbirile telefonice internationale, majorand in acelasi timp tarifele la convorbirile interne. O prima rebalansare a fost efectuata, nu insa si cea de a doua si a treia. Astfel, de preturile actuale beneficiaza consumatorii locali, insa persoanele care sunt plecate la munca peste hotare platesc mai mult. De aceea, spun ca nu atat privatizarea, cat liberalizarea economiei este importanta.

Cum apreciati respectarea regulilor antimonopol si de protectie a concurentei, dar si faptul ca Guvernul a revenit la ideea comasarii Agentiilor de reglementare in energetica si in telecomunicatii si informatica?

Cel mai important aici este aplicarea Legii privind protectia competitiei, adoptata in anul 2000, care prevedea infiintarea unei Agentii antimonopol si protectie a concurentei, dar care nu actioneaza nici acum, dupa cinci ani. Mai multe companii, asociatii ale oamenilor de afaceri au cerut infiintarea acestei agentii, independente, asa cum cere legea.

Cat priveste ANRE si ANRTI – acestea sunt mai mult in competenta Bancii Mondiale. Pot sa spun insa ca modelul prevalent in Europa este existenta separata a acestor agentii. Comasarea lor nu va economisi prea multi bani, insa se poate inrautati procesul decizional al acestori institutii regulatorii.

Considerati ca actuala politica fiscala a Guvernului de la Chisinau, care reduce in continuare cotele de impozitare este suficienta pentru imbunatatirea climatului de afaceri si largirea bazei fiscale pentru sustinerea cresterii economice?

Cota impozitului corporativ nu este cel mai important indice al mediului de afaceri, ci administrarea fiscala si vamala. La fel, extrem de importanta este reducerea puterii birocratilor si acest lucru este valabil pentru fiecare institutie din Moldova. Implementarea Legii ghilotinei va fi un pas in directia buna, pentru ca este foarte mult de lucru. Ma minunez de-a dreptul cate proceduri trebuie sa treci pentru a face un lucru atat de simplu cum este renovarea unui apartament?

O metoda foarte rapida de a extinde baza fiscala este eliminarea scutirilor de tot felul. Sunt prea multe scutiri, nu neaparat pentru companii de stat, ci pentru anumite sectoare ale economiei, anumite intreprinderi, anumite zone economice libere. Daca deschizi, de exemplu, un restaurant intr-o zona economica libera, care beneficiaza de anumite facilitati fiscale, atunci alte intreprinderi vor avea de pierdut, dauneaza altor afaceri.

Expertii internationali recomanda Guvernului sa elaboreze un “program ambitios” de investitii publice si, in acelasi timp, Fondului Monetar International si Bancii Mondiale sa restructureze datoriile Republicii Moldova. Cat de realiste sunt aceste recomandari?

Programul investitional trebuie sa fie mulat pe necesitatile investitionale ale tarii, asa cum sunt ele exprimate in Strategia de Crestere Economica si Reducere a Saraciei. Este important sa se stabileasca o ierarhie a obiectivelor trasate in SCERS si sa nu se devieze de la aceste prioritati. Intr-adevar, trebuie sa fie un program ambitios, pentru ca necesitatile tarii sunt foarte mari. Insa trebuie stabilite anumite prioritati, pentru ca bugetul este limitat, iar orice investitie necesita intretinere. De exemplu, poti construi un drum rural cu bani de la donatori. Dupa aceasta insa, drumul trebuie intretinut, iar intretinerea costa foarte scump. Trebuiesc stabilite prioritati bugetare pe termen mediu.

Vorbiti despre stabilirea prioritatilor dupa 5-6 ani, de cand s-a instalat guvernarea actuala. De ce a durat atat de mult si inca nu avem stabilite anumite prioritati?

A durat foarte mult pana a fost elaborata SCERS, care de 8 luni este implementata. Anul 2005 este primul cand bugetul de stat este bazat pe SCERS. Sa vedem daca si anul viitor prioritatile investitionale vor fi exprimate in buget. Este un proces lung.

Cat de periculos este deficitul comercial in continua crestere pentru balanta de plati si pentru economia moldoveana, avand in vedere si factori precum volumul crescand al remitentelor?

Deficitul comercial este mare, insa la momentul de fata este finantat totalmente, din remitente. Deci, din punctul de vedere al fluxurilor financiare care intra si ies din tara, Moldova are o situatie buna. Intr-o anumita masura chiar, deficitul comercial este o consecinta a sumelor mari trimise de muncitorii moldoveni de peste hotare, care alimenteaza consumul si importul. Si iata de ce este important un mediu de afaceri foarte atractiv. Atunci cand un om de afaceri strain vine in Moldova, el nu are nici cea mai mica idee despre toate procedurile necesare pentru inregistrarea unei afaceri. Or acest lucru este foarte dificil. Nu este suficient sa atragi companii mari, trebuiesc create conditii si pentru “baietii” mai mici. Acestia vin in Moldova si, cand isi dau seama cat de dificil este sa pornesti o afacere, pur si simplu renunta. Dar ei ar putea ajuta la integrarea RM in restul lumii, caci majoritatea lor sunt europeni. Cel mai bun mod de integrare este stabilirea unor bune conditii pentru intreprinderile mici.

Un alt lucru important pentru companiile straine este prezenta unei banci de talie internationala aici, in Moldova...

Cred ca lipsa unei banci straine afecteaza calitatea serviciilor oferite de bancile moldovenesti clientilor in general si celor care fac depozite mici si afecteaza politica de imprumuturi. Probabil, nu exista destula competitie intre banci si este importanta existenta unor inovatii la nivel de practici, de abordari. Atunci cand vorbesc cu potentiali investitori in Moldova, daca acestia sunt italieni – ma intreaba daca aici exista o banca italiana, austriecii ma intreaba de o banca austriaca si asa mai departe. Vazand ca acestea lipsesc, se intereseaza daca exista macar o banca europeana. Cateodata, e pur si simplu mai confortabil pentru ei sa lucreze cu banci din tarile lor, dar si bancile moldovenesti sunt totusi bune.

Cum ati caracteriza experienta Dvs. personala in cei patru ani petrecuti in Moldova, de comunicare cu Guvernul, cu comunitatea de afaceri?

Foarte buna cu toate categoriile mentionate. Am invatat multe despre diplomatie, despre procesul de luare a deciziilor, cum functioneaza procesele de dezvoltare, cat de dificil este sa dai un sfat bun pentru Guvern. Si nu doar pentru Guvernul moldovean, pentru orice Guvern. Este o experienta dificila, dar foarte utila. Am fost foarte fericit sa vin in Moldova, care e o tara minunata, cu oameni minunati. Este foarte greu sa mai gasesti in Uniunea Europeana o tara atat de bogata in traditii populare.

La incheierea mandatului Dvs., ce mesaj ati transmite Guvernului, populatiei, businesului moldovenesc?

Moldova este o tara in crestere si se schimba vazand cu ochii. Este limpede ca exista mai multi bani in Moldova acum. Se fac multe renovari, exista multi bani pentru a fi cheltuiti. As dori sa existe mai multe oportunitati pentru tineri. Marea majoritate a tinerilor cu care am discutat vor sa plece din Moldova tocmai din aceasta cauza. Este o situatie similara cu cea din Italia, de acum cativa ani, si sper ca se va schimba in curand. Tara se dezvolta destul de repede pentru a oferi oportunitati fiecarui cetatean.

REPORTER.MD