JOHAN MATHISEN: ESTE MOMENTUL DE A BENEFICIA DIN PLIN DE BUNAVOINTA DONATORILOR SI ANGAJAMENTUL AUTORITATILOR DE A REALIZA REFORMELE

Chisinau-23.03.2006/10:22:33/(BASA-economic)

Interviu acordat Agentiei de stiri BASA-press si Radio Europa Libera de Johan Mathisen, reprezentantul permanent al Fondului Monetar International in Republica Moldova

BASA-press: Care sunt ultimele evolutii pe linia semnarii unui nou
Memorandum dintre FMI cu Republica Moldova?

Johan Mathisen: In luna februarie am reusit sa ajungem la un acord
preliminar cu Guvernul moldovean in vederea unui acord PRGF pe trei
ani. Acum pregatim documentele pentru Consiliul executiv al FMI, care
se va intruni, dupa cum noi speram, in luna mai pentru aprobarea
lansarii programului. Procedura standard prevede revizuirea la
fiecare jumatate de an a programului. Acesta include cateva categorii
majore, una dintre care este cadrul macroeconomic. Acesta prevede
obiective pentru politicile fiscale si monetare, pentru inflatie. Pe
de alta parte, am convenit asupra unui sir de reforme la nivel de
politici, insotite de un calendar de implementare. Toate aceste
reforme structurale au la baza SCERS si Planul individual de actiuni
RM - UE, deci, practic ne aliniem programul la reforme-cheie, care
deja au fost convenite sau initiate de Guvern. Speram sa acordam
sprijin Guvernului in procesul de reforme si sa ne asiguram ca
nu se va pierde ritmul planificat.

Si cum ati aprecia realizarea de pana acum a reformelor
anuntate, pentru ca, asa cum spun unii critici, nu este suficient
sa adopti niste legi, ci ca ele sa si functioneze ?

In mod cat se poate de cert, ne asteapta timpuri
foarte grele pentru ca sunt multe reforme dificil de realizat. Sa
luam doar exemplul reformei administratiei publice, care este una
foarte importanta, dar s-a dovedit a fi si foarte dificila in
diferite tari. Exista multe chestiuni tehnice si aceste reforme
trebuie sustinute de insisi functionarii publici, altfel, ele
nu-si vor atinge scopul propus.

Ati mentionat reforma in sectorul public, ce alte
prioritati aveti pe agenda in domeniul reformelor?

Cand am abordat cu Guvernul aceasta problema, am
impartit-o in doua compartimente. Primul se refera la cele mai bune
practici internationale, care intr-un fel este avantajul nostru
comparativ - or, FMI are 184 de tari membre si cunoastem ce masuri
functioneaza si care sunt practicile cele mai moderne. Sunt multe
reforme de facut la acest capitol si voi da doar un singur exemplu:
independenta Bancii Nationale. In momentul in care sunt adoptate
cadrul normativ si alte mecanisme pentru a asigura functionarea
independenta a Bancii Nationale, obtinem beneficii directe, cum ar fi
reducerea inflatiei, dar totodata beneficiaza si economia printr-o
mai mare rata a cresterii si prin reducerea saraciei.

Al doilea capitol este angajamentul Guvernului de a armoniza
legislatia nationala cu sistemul european. Ca sa dau un alt exemplu -
guvernarea corporativa a intreprinderilor de stat. Avem mult de lucru
aici - sa ne asiguram ca legislatia in vigoare este adecvata,
intreprinderile date sa fie gestionate de o unitate centrala in
concordanta cu prioritatile strategice ale Guvernului...

Intreprinderile de stat reprezinta un segment destul de important al
economiei si ele sunt gestionate de ministerele de ramura. Ar trebui
evaluata posibilitatea de transmitere a acestor intreprinderi in
gestionarea Ministerului Economiei, iar rapoartele lor financiare sa
fie prezentate mai des. Intreprinderile trebuie sa-si informeze
proprietarii despre planurile de activitate pe viitor, de exemplu.
Un astfel de sistem a fost creat in multe tari.

Dar nu ati discutat, in acest context, cu Guvernul
problema privatizarii intreprinderilor de stat, care nu sunt in mod
obligatoriu si eficiente?

Guvernul ne-a anuntat ca depune eforturi pentru a
revigora procesul de privatizare. Din cate am inteles, acum se
evalueaza intreprinderile care ar trebui sau nu sa ramana in sectorul
public. Trebuie sa existe o garantie a gestionarii eficiente a
acestor intreprinderi, asa incat ele sa lucreze bine - sa fie
profitabile, sa ofere locuri bune de munca cu salarii competitive.
Aceasta ar fi benefic pentru intreaga economie. Pot spune, ca
eforturile pe care le depune Guvernul pentru a revigora procesul
de privatizare par a fi incurajatoare.

Care sunt prognozele macroeconomice pentru anul curent
pentru Moldova?

Obiectivul principal este stabilizarea macroeconomica,
ceea ce inseamna continuarea reducerii inflatiei. Am stabilit o rata
a inflatiei de 9% si credem ca e un obiectiv realizabil pentru ca la
sfarsitul anului trecut rata inflatiei a fost de 10%. In acelasi
timp, atingerea acestui obiectiv va fi o provocare din cauza
cresterii preturilor la resursele energetice. Este nevoie de
implementat o politica fiscala prudenta si o politica monetara
austera.

Si cresterea economica cum va fi afectata de scumpirea
gazelor?

Scumpirea resurselor energetice reprezinta un soc
pentru sistemul de schimburi comerciale. Astfel, din cauza
cheltuielilor mai mari pentru resursele energetice, scad veniturile
companiilor. La nivel agregat, prognozam o reducere pana la 6% a
ritmului de crestere economica, in raport cu 7% din anul
trecut.

Recent, FMI a lansat un raport privind impactul
remitentelor asupra economiei moldovenesti, care ar fi concluziile
acestuia?

Remitentele sunt in centrul atentiei in multe tari,
nu doar in Moldova, unde acestea detin o cota destul de inalta in
PIB. Noi, economistii punem, de obicei, accentul pe problemele
economice, legate de migrarea fortei de munca etc. Insa asi vrea sa
ma opresc mai intai la aspectele sociale ale fenomenului. Remitentele
au o functie sociala pozitiva in sensul majorarii consumului,
nivelului de educatie, cresterii cheltuielilor casnice pentru membrii
familiilor ramasi acasa. In acelasi timp, din aceasta cauza se
destrama familiile. Revenind la dimensiunea economica: e clar ca
remitentele, volumul carora a crescut puternic in ultimii ani,
reprezinta intr-o anumita masura sursa cresterii economice in
Moldova.

Nu putem fi insa siguri ca pe viitor remitentele vor ramane o sursa
de crestere pentru Moldova, pentru ca in alte tari cu experienta
similara volumul remitentelor creste rapid in primii ani, iar apoi
stagneaza. Putem astepta ca acelasi lucru sa se intample si aici,
doar daca toti acesti muncitori nu se vor intoarce masiv in
Moldova.

Si problemele?

Remitentele genereaza mai multe dificultati. Prima tine de domeniul
fiscal, pentru ca ele, pe masura cresterii volumului lor, se
finanteaza consumul de bunuri importate. Astfel impozitele pe
importuri cresc si ele. Trebuie pe viitor evitata complezenta bazata
pe cresterea veniturilor bugetare pe urma remitentelor, pentru ca
volumul impozitelor nu va creste odata cu volumul remitentelor.

A doua problema este ca odata cu emigrarea unei largi paturi a
populatiei, apar probleme legate de administrarea sferei sociale.
Intretinerea scolilor, internatelor si plata pensiilor presupun
cheltuieli bugetare. Or, pe masura ce forta de munca pleaca peste
hotare, raman tot mai putin contribuabili la fondul social. Pe
viitor Guvernul se poate confrunta cu un dezechilibru si mai mare
intre numarul pensionarilor, care primesc pensii si a celor care
contribuie la plata lor.

In al treilea rand, remitentele afecteaza si sistemul monetar,
pentru ca o mare parte din acesti bani intra in
calitate de remitente si pleaca din tara prin achitarea importurilor.
O parte din ei contribuie insa si la finantarea productiei locale de
bunuri si servicii - cum ar fi constructia de locuinte si plata
studiilor. Valuta straina care intra in tara trebuie sterilizata
pentru a realiza obiectivele monetare propuse, iar costurile acestei
proceduri cresc. Noi am sugerat o mai mare flexibilitate a cursului
de schimb pentru o mai buna acomodare la aceste procese. Intr-un fel,
scumpirea resurselor energetice ar putea usura aceasta sarcina.

In final, exista si o dimensiune structurala. Iata, avem o sursa
financiara care finanteaza educatia, constructia de locuinte,
consumul. Dar, acesti bani pot fi atrasi in investitii care ar genera
crestere economica, asa cum am vazut in alte tari. Aceasta presupune
insa crearea unui mediu de afaceri care sa fie atractiv pentru
crearea de noi afaceri si sporirea veniturilor.

Cum insa pot fi atrasi acesti bani in investitii, daca
diferenta intre dobanda la depozitele bancare si credite este atat
de mare acum?

Este o provocare, asa cum a fost si in multe alte
tari. Acum, se depun mari eforturi, de exemplu in America Latina,
pentru a atrage acesti bani in sistemul financiar. In Moldova, insa,
este vorba despre dezvoltarea sistemului bancar, functia lui de
intermediere financiara, iar in acest sens mai sunt multe de facut.
Exista multe informatii privind scandalurile in sistemul bancar si
principalul perdant al subdezvoltarii sistemului este consumatorul,
care nu are acces la servicii mai avansate disponibile in alte tari.
Am in vedere, de exemplu, creditarea ipotecara sau serviciile bancare
prin Internet. In acelasi timp, serviciile sunt scumpe, iar dobanzile
mari. Sunt convins ca singura solutie este transparenta si accesul
marilor banci internationale pe piata moldoveneasca. Marile banci
internationale aduc know-how, tehnologii, capital, diversificarea
si cresterea calitatii serviciilor si, desigur, competitie.

Dle Mathisen, ce ar mai fi de adaugat in finalul acestui
interviu?

Sunt de trei luni aici, si in urma discutiilor cu
autoritatile si cu comunitatea donatorilor imi pare ca exista multa
bunavointa, din ambele parti. Cred ca este momentul acum de a
beneficia la maxim de bunavointa donatorilor si de angajamentul
autoritatilor de a realiza reforme. Se pare ca acum este un
moment foarte prielnic pentru Moldova.

BASA-Press