27 septembrie 2006

JOHAN MATHISEN: INTERVIU SĂPTĂMÂNALULUI
"CAPITAL MARKET"

Capital Market. În curând la Chişinău urmează să sosească o nouă misiune a Fondului Monetar Internaţional, care vor fi principalele subiecte pe agenda acesteea?

Johan Mathisen. Primul obiectiv al misiunii FMI ce se va afla la Chişinău în erioada 11-25 octombrie este de a evalua performaneţele Guvernului din ultimul timp şi să elaboreze prognozele pentru anul viitor. Vom încerca de asemenea să convenim cu Guvernul asupra respectivelor prognoze şi asupra indicatorilor macroeconomici ţintiţi. La nivel structural, sperăm că programul nostru se va concentra pe cele trei domenii convenite în memorandumul anterior. Primul este coninuarea reformei sectorului financiar, în particular întărirea independenţei Băncii Naţionale, precum şi reducerea intervenţiilor Guvernului în activitatea sectorului financiar. Al doilea domeniu ţine de îmbunătăţirea administrării fiscale, atât la nivel de venituri, cât şi de cheltuieli. În primul caz este vorba de implementarea noii strategii de reformare a Inspectoratului fiscal de stat, reducerea poverii asupra contribuabililor, simplificarea relaţiilor lor cu bugetul. Cât ţine de cheltuieli, administrarea finanţelor publice şi reformele ce se derulează – implementarea celor mai bune practici, mai mult transparenţă în contabilitate şi audit, relaţiile cu BNM.

Al treilea domeniu se referă la reformele structurale ce trebuie să definească rolul statului în economie. Este important, în acest context, proiectul noii legi cu privire la privatizare, ca şi îmbunătăţirea managementului întreprinderilor aflate în proprietatea statului. Doar un exemplu – rapoartele financiare ale acestor întreprinderi vor fi prezentate Parlamentului, acesta e un lucru foarte important, dar e vorba şi de alte reforme de natură să îmbunătăţească climatul de afaceri.

Dublarea preţului la gazele naturale şi embargoul pentru vinurile moldoveneşti pe piaţa rusă au reprezentat şocuri pentru venitul naţional, aceasta a fost concluzia misiunii din iulie. Ne aşteptăm la o reducere a ritmului de creştere economică şi, respectiv, la o inflaţie mai mare. Or, unul dintre obiectivele cheie ale misiunii din octombrie va fi să convină cu Guvernul asupra cadrului macroeconomic ideal pentru a face faţă şocurilor macroeconomice – preţul la gaze, problemele vinificaţiei, aderarea României şi a Bulgariei la Uniunea Europeană. Cred că trebuie să facem mai mult cu toţii, atât comunitatea internaţională, cât şi Guvernul. Noi, Fondul Monetar Internaţional, examinăm posibilitatea de a mări volumul creditului alocat pentru Moldova lucru ce ar trebui să întărească stabilitatea macroeconomică a Moldovei.

C.M. Şi care ar fi modalităţile prin care Guvernul ar putea depăşi aceste dificutlăţi macroeconomice?

J.M. Este o chestiune de finanţare şi reducere a cererii agregate. Respectiv, sau se pot obţine finanţări externe suplimentare, sau se poate recurge la ajustarea politicilor fiscale şi monetare. Or, în cazul Moldovei este vorba de o combinaţie între finanţare externă sporită şi politici monetare şi fiscale mai dure. Împreună, aceste componente macroeconomice pot duce la menţinerea stabilităţii inflaţiei, a cursului de schimb etc.

C.M. Şi care a fost reacţia Guvernului la aceste recomandări ale Fondului?

J.M. Noi considerăm că recomandările noastre reprezintă practicile internaţionale cele mai bune pentru a face faţă unor astfel de şocuri. E important să ţinem minte că Moldova are cea mai mare inflaţie în întreaga regiune, şi cred că Guvernul e de acord cu noi că inflaţia trebuie redusă până sub 10%, pentru că aceasta afectează procesul de reducere a sărăciei. În ultimă instanţă, inflaţia este un „impozit pentru săraci”. Astfel, politicile noastre trebuie să ţintească reducerea inflaţiei.

C.M. Ultimele aprecieri ale Fondului în legătură cu acţiunile Guvernului au fost foarte pozitive, nu vă temeţi de repetarea situaţiei din anii trecuţi, când anumite recomandări ale FMI, considerate prea dure, nu au fost îndeplinite, ducând la o răcire a relaţiilor?

J.M. Din experienţa personală pot să afirm că Guvernul a manifestat o dorinţă sinceră nu doar de a semna un acord cu FMI, ci ca acesta să şi funcţioneze. Lucrez în cadrul programelor gen PRGF (Proverty Reduction and Growth Facility- Mecanismul de Finanţarea Creşterii Economice şi Reducerea Sărăciei) de mai mult de zece ani şi e cert că organizarea lucrului în cadrul programului structural din partea Guvernului moldovean este cea mai bună pe care am văzut-o. La fel, echipa guvernamentală şi-a asumat elaborarea memorandumului, ceea ce dovedeşte ataşament pentru prevederile acestuia şi pentru funcţionarea lui. Desigur că vor exista perioade, aşa cum au mai existat, când opiniile noastre nu vor coincide perfect, însă colaborarea cred că se va aprofunda. Este important ca autorităţile moldovene să continue reformele structurale pentru a se putea integra mai bine în structurile instituţiilor europene şi atât timp cât autorităţile vor continua reformele structurale şi implementarea practicilor internaţionale cele mai bune relaţiile cu FMI vor fi excelente.

Vitalie Condraţchi