JOHAN MATHISEN: DACĂ ŢINTELE PROGRAMULUI VOR RĂMÂNE INTACTE, ATUNCI FMI VA MENŢINE FINANŢAREA REPUBLICII MOLDOVA

Chisinau-23.03.2006/10:22:33/(BASA-economic)

Interviu acordat în exclusivitate pentru Agenţia BASA-press
de Johan Mathisen, reprezentantul permanent al Fondului Monetar Internaţional în Republica Moldova

BASA-press: Dle Mathisen cum aţi aprecia ultimele iniţiative ale autorităţilor cu privire la reforma fiscală, care vizează direct programul R.Moldova cu Fondul Monetar Internaţional?

Johan Mathisen: Considerăm extrem de important că în cazul în care se operează modificări în politica monetară şi fiscală, să se menţină stabilitatea macroeconomică. Am subliniat acest lucru şi în declaraţia pentru presă, difuzată joi.

După cum am repetat în mai multe rânduri, ancora care ţine în loc programul nostru cu autorităţile Republicii Moldova este ţinerea în frâu a inflaţiei prin intermediul unor politici monetare şi fiscale prudente. Ceea ce contează pentru noi e de fapt că în cazul oricăror modificări ale cadrului macroeconomic trebuie să se ţină cont de menţinerea obiectivelor care ţin de indicatorii monetari şi deficitul bugetar de cel mult 0,5% din PIB.

După cum am menţionat şi în declaraţia de presă, nişte acţiuni mai fundamentale, dar care ar ţine de un cadru mai general şi anume de sporirea concurenţei pe piaţă, dezvoltarea pieţei financiare, reducerea corupţiei în sistemul judiciar şi alte acţiuni de acest tip ar fi mult mai importante pentru succesul acestor reforme decât iniţiativele recente.

Aceasta înseamnă că fluxurile suplimentare de investiţii, atât locale, cât şi de peste hotare, vor avea loc numai în condiţiile în care se va îmbunătăţi sistemul judiciar, precum şi realizate alte reforme cum ar fi crearea recentă a Agenţiei pentru concurenţă, care, ca să se bucure de succes, trebuie să fie independentă şi autonomă. De asemenea, este necesară existenţa unui sistem de intermediere financiară, care să ofere servicii privind utilizarea eficace a economiilor populaţiei.

BASA-press: S-a declarat că iniţiativele respective se discută de mai multă vreme şi că nu au fost lansate câteva luni mai devreme, cum se preconiza, pentru că s-a opus Fondul Monetar Internaţional. Este adevărat?

Johan Mathisen: Este o întrebare pe care ar trebui să o puneţi autorităţilor. Ceea ce aşi putea spune e că interesul nostru pentru propunerile date se bazează pe două motive. Primul este că în calitate de reprezentanţi ai comunităţii internaţionale dăm cu împrumut bani R.Moldova. Ceea ce înseamnă că orice modificări în cadrul macroeconomic, în cadrul fiscal, în cazul dat, pun sub semnul întrebării capacitatea Moldovei de a rambursa creditele.

Un alt motiv important pentru care ne interesează acest subiect este faptul că există un program cu Republica Moldova, care include indicatori specifici, elaborat în scopul de a menţine o rată joasă a inflaţiei. Desigur, şi de a asigura o creştere economică mai rapidă şi o reducere a sărăciei.

De asemenea, aşi vrea să adaug că Republica Moldova, ca orice membru al FMI, are dreptul să solicite consultanţă în privinţa oricăror iniţiative pe care vrea să le lanseze.

Noi încercăm să acumulăm din toate statele membre ale FMI cele mai bune practici şi să le multiplicăm în alte state.

Avem un dialog foarte apropiat şi eficace cu Guvernul.

BASA-press: Credeţi că iniţiativele anunţate afectează obiectivele prevăzute de Memorandumul de Politici Economice şi Financiare, aprobat de Banca Naţională şi Guvern?

Johan Mathisen: Să ne referim, în primul rând, la propunerea de a reduce rata impozitului pe venitul agenţilor economici la cota zero.

Noi am ajuns la un acord cu Guvernul ca deficitul bugetar să nu depăşească 0,5 procente din PIB. Orice schimbări, orice reduceri a ratei impozitului ar constitui potenţial o pierdere pentru buget. Din punct de vedere macroeconomic aceste acţiuni ar avea un efect similar majorărilor de salarii. Dacă reduci veniturile, sporeşti cheltuielile şi totodată încerci să menţii deficitul bugetar stabilit, apar dificultăţi. În special dacă ţinem cont de faptul că unul dintre principalele obiective declarate ale Guvernului este sporirea investiţiilor capitale.

Dar, să mă înţelegeţi corect, noi suntem de părerea că reducerea ratelor impozitelor în scopul de a atrage investiţiile este un pas binevenit.

Dar există un "dar". Şi anume că acest pas trebuie realizat în astfel de mod, încât sistemul fiscal să şi-o poată permite din punct de vedere financiar. Noi ne temem de faptul că creşterea cheltuielilor pentru salarii, reducerea veniturilor din impozite vor reduce investiţiile capitale.

BASA-press: Există un "dar" şi în cazul intenţiei de legalizare a capitalului sau amnistiei fiscale?

Johan Mathisen: Aşa cum am spus încă analizăm detaliile. Dar dispunem de o experienţă vastă internaţională în ceea ce priveşte astfel de propuneri. Şi, în general, experienţa demonstrează că rezultatele realizării unor astfel de iniţiative sunt atât pozitive, cât şi negative.

Avem trei motive pentru îngrijorare când este vorba de amnistia arieratelor fiscale. În orice ţară, la fel şi în R.Moldova, apar îngrijorări. Una este pierderea veniturilor la buget. A doua este corectitudinea faţă de toţi contribuabilii. Şi a treia sunt implicaţiile pentru veniturile fiscale în viitor. Adică se are în vederea achitarea impozitelor în viitor.

Atunci când este vorba de pierderea veniturilor la buget experienţa internaţională demonstrează că, în general, cea mai bună practică în acest sens este următoarea: anularea datoriilor care nu pot fi colectate şi anume a datoriilor companiilor care nu mai există. Dar în ceea ce priveşte arieratele fiscale care ar putea fi colectate, practica internaţională sugerează instituirea unui sistem de gestionare a arieratelor care ar face posibilă achitarea unei părţi. Respectiv, dacă anulezi o parte din arierate, care ar putea fi colectate, se înregistrează o pierdere a veniturilor la buget.

Dacă punem pe de o parte entitatea economică care şi-a onorat obligaţiunile faţă de stat şi a achitat impozitele, a fost disciplinată şi a respectat legile, şi, pe de altă parte, un alt agent economic care nu a fost capabil să achite plăţile la buget, acestea sunt datoriile pe care le anulezi. Şi atunci antreprenorii ar putea să-şi pună întrebarea: în ce măsură sunt corecte aceste anulări? Şi, în al treilea rând, în unele state s-a văzut că astfel de iniţiative subminează disciplina fiscală pe viitor. Unele state au fost nevoite să repete aceste acţiuni de mai multe ori. Atunci când contribuabilii înţeleg că ar fi posibil să mai existe o amnistie în viitor, aceasta le reduce dorinţa de a respecta legislaţia.

Din experienţa noastră putem spune că trebuie să existe două premise pentru ca o astfel de iniţiativă să se bucure de succes. În primul rând, trebuie să fie o operaţie unică, care niciodată să nu se mai repete. Şi o doua condiţie este consolidarea administrării fiscale.

Dacă sunt anulate arieratele fiscale atunci capacitatea de a impune respectarea legislaţiei fiscale în viitor trebuie să fie consolidată.

Implementarea strategiei de reformă a inspectoratului fiscal, după părerea mea, dar cred că şi a organizaţiei noastre, este absolut necesară.

Sunt multe organizaţii ca MONEYVAL care ar putea spune mai mult de iniţiativa de legalizare a capitalului. Este esenţial ca Republica Moldova să păstreze un dialog apropiat cu astfel de organizaţii. Pentru a se asigura că asemenea iniţiative nu vor avea repercusiuni negative asupra economiei.

Este important ca noul proiect de lege de prevenire a spălării banilor să anticipeze realizarea iniţiativei de legalizarea a capitalului. În acest sens Departamentul juridic al FMI acordă asistenţă tehnică RM. Menţinem un dialog strâns pe marginea proiectului asupra căruia se lucrează. Noi încurajăm autorităţile, Guvernul să progreseze în acest sens.

BASA-press: Iniţiativele au fost lansate în scurt timp după vizita la Chişinău a unei misiuni tehnice a FMI. Misiunea a purtat discuţii şi pe marginea iniţiativelor?

Johan Mathisen: Detaliile sunt confidenţiale. Informaţia va rămâne între experţi şi autorităţile Republicii Moldova.

În general, salutăm iniţiativele. Dar discuţia se rezumă la faptul dacă ţara are capacitatea de a onora asemenea costuri, nesubminând cadrul fiscal pentru anul curent şi anii care urmează. Şi este important să nu existe repercusiuni privind percepţia Republicii Moldova în afara ţării.

BASA-press: S-a spus că aceste iniţiative vor fi pe larg discutate de misiunea ce se va afla în RM şi autorităţile moldovene. Se va discuta în ce măsură aceste iniţiative au acoperire financiară sau în genere despre oportunitatea lor?

Johan Mathisen: Acesta va fi unul dintre subiectele principale atunci când va sosi misiunea pe 25 aprilie. Misiunea va actualiza informaţia cu privire la implementarea programului până în momentul respectiv. Data concretă în care urmează să fie prezentat datele privind evaluarea programului este 31 martie. Jumătate din discuţii se vor referi la acest subiect, cealaltă jumătate se vor referi la perspective, la politica monetară şi bugetar-fiscală, acţiunile de ordin structural care urmează să fie întreprinse pe parcursul următoarelor şase luni de realizare a programului.

Va fi menţinut obiectivul de reducere a inflaţiei până sub cifra de 10 la sută şi un deficit bugetar la nivel de 0,5 la sută din PIB. Misiunea va ţine cont atât de propunerile date, cât şi de recenta majorare a salariilor în sectorul public, de dorinţa exprimată expres de autorităţi de a spori investiţiile.

BASA-press: În trecut, acţiunile autorităţilor care aveau ca efect creşterea cheltuielilor, conduceau la suspendarea programului financiar al FMI?

Johan Mathisen: Nu pot să comentez ceea ce s-a întâmplat în trecut. Nu cunosc detalii. Ceea ce aşi putea spune e că, dacă obiectivele programului vor rămâne intacte, atunci aşteptările FMI sunt de a menţine angajamentele financiare faţă de Republica Moldova.

Pentru ca programul Fondului să continue este necesar, repet, să fie menţinut deficitul la nivel de 0,5% din PIB şi inflaţia sub 10%.

Cred că vom avea parte de discuţii interesante, între misiune şi autorităţi.

BASA-press: Din câte se vede, în ultimul timp relaţiile dintre FMI şi Guvern sunt foarte bune.

Johan Mathisen: Desigur. Pot confirma cu certitudine acest fapt. Din experienţa pe care o am, pot spune că gradul de angajament al autorităţilor şi gradul de asumare a responsabilităţilor pentru ceea ce se întâmplă este cu mult mai sporit decât în oricare altă ţară în care am lucrat.

BASA-Press