THOMAS RICHARDSON: INITIATIVELE SEFULUI STATULUI VOR AVEA UN IMPACT, DOAR FIIND SUSTINUTE CU ALTE REFORME MAI LARGI

Interviu acordat pentru Agenţia BASA-press de Thomas Richardson, şef adjunct al Departamentului European al Fondului Monetar Internaţional

În ajunul sosirii la Chişinău a misiunii FMI s-a spus/menţionat că urmează discuţii foarte interesante cu autorităţile moldovene. A fost într-adevăr aşa? Prin ce au fost interesante discuţiile? 

Au fost într-adevăr discuţii interesante. De fapt, de fiecare dată când venim la Chişinău avem discuţii interesante. Şi cu atât mai mult atunci când este vorba de o vizită de evaluare, cum a fost ultima, când se duc discuţii pentru a ajunge la un acord un numitor comun. 

Se vede că un anumit impact asupra politicilor economice îl au alegerile care vor avea loc în curând. Desigur, este un semn bun că procesele politice şi democratice au un impact asupra politicilor economice, dar cu toţii suntem martori ai cazurilor, când politicienii sunt dispuşi să întreprindă nişte acţiuni mai populiste pentru a câştiga mai multe voturi la alegeri. FMI încearcă să ajute orice stat pentru a asigura continuitatea politicilor economice, indiferent de procesul electoral.  

În toate statele lucrăm cu cei care se află la putere, indiferent cine sunt. Încercăm să venim cu aceleaşi recomandări, aceleaşi politici, indiferent de partidul de guvernământ. Şi sperăm că rezultatul acestor eforturi este asigurarea stabilităţii în politicile economice ale statului. 

Ce aveţi în vedere atunci când afirmaţi că un anumit impact asupra politicilor economice îl au alegerile care vor avea loc? 

Nu văd un efect direct în acest sens al iniţiativelor preşedintelui, fiindcă în cea mai mare parte populaţia de rând nu va fi afectată direct. Presiunile vor veni de la decizia de a pune în aplicare modificările la legea cu privire la salarizare şi anume majorările salariale în sectorul bugetar.  

Am avut impresia că există un anumit grad de nervozitate în legătură cu subiectul tarifelor la serviciile comunale. În primul rând este vorba de tarifele la energia electrică şi încălzirea centralizată. Mi s-a creat impresia că autorităţile sunt puţin reticente faţă de ridicarea tarifelor respective la nivelul de recuperare deplină a costurilor producătorilor. 

Tariful la încălzirea centralizată este de 540 lei pentru o gigacalorie, iar populaţia achită 233 lei, restul fiind acoperit de Primăria Municipiului Chişinău. Clar că este o măsură destul de populistă.  

Este adevărat, dacă comparăm tariful cu costurile de producţie, însă dacă punem faţă în faţă tariful şi salariul, ultimul nu rezistă, este mai mic.  Şi atunci ce facem?

Pentru unii da, pentru alţii – nu. Guvernul are o sarcină complicată de rezolvat: să elaboreze, iar apoi implementeze un sistem de compensare nominală bine direcţionat, astfel ca, în fine, compensaţiile să ajungă la persoanele care au într-adevăr nevoie de ele. Cred că acesta este unica soluţie. 

Ştiu că multe organizaţii financiare internaţionale şi donatori care acordă susţinere Republicii Moldova oferă asistenţă Guvernului pentru a elabora şi introduce un astfel de sistem de compensaţii nominale direcţionate. Dat fiind faptul că nu există încă un astfel de sistem, de compensaţii beneficiază şi persoanele care au venituri suficiente. Noi credem că aceasta este o problemă.

Acesta este motivul că deocamdată nu insistăm ca tarifele achitate de consumatorii finali să acopere costurile producătorilor în totalitate. Dar este foarte important totuşi ca toate costurile să fie achitate, indiferent cine o face. Până în prezent „Termocom”-ul acoperea aceste costuri, acum bugetul municipiului Chişinău va acoperi o parte din ele pentru locuitorii municipiului. Şi aceasta este foarte bine. În unele state  din regiune aceste sisteme au fost distruse. S-a întâmplat astfel pentru că tarifele nu au acoperit costurile. 

Întâmplător sau nu, dar legea cu privire la modificarea legislaţiei în vigoare în vederea realizării iniţiativelor şefului statului a fost promulgată chiar în ziua în care misiunea  FMI şi-a încheiat vizita la Chişinău, ceea ce îi face pe unii să creadă că au existat mari  rezerve şi discuţii aprinse pe marginea acestor iniţiative.  Aşa este sau nu? 

Nu am discutat un acord în ceea ce priveşte iniţiativele economice lansate de preşedinte. Nu aş spune aşa. Nu am vrut să ascundem nimic şi cred că în conferinţa de presă, pe care am ţinut-o la încheierea misiunii, am fost destul de sinceri. De fapt nu am fost extaziaţi de absolut toate iniţiativele preşedintelui. Avem rezerve în privinţa amnistiei fiscale. Ca să fiu sincer, nu ne plac amnistiile fiscale. Dar, totodată am ajuns la un acord  cu privire la măsurile ce urmează a fi întreprinse pentru a compensa riscurile asociate cu iniţiativele economice lansate de preşedinte. 

Recent a avut loc forul oamenilor de afaceri, iar mai devreme o reuniune a investitorilor străini, în cadrul cărora au fost abordate cu totul alte probleme, decât reducerea impozitului, amnistierea fiscală sau legalizarea capitalului. Cum am putea explica acest lucru?  

Pe parcursul vizitei noastre ne-am întâlnit cu reprezentanţii comunităţii de afaceri, cu reprezentanţii autorităţilor, cu mediile academice şi mi s-a creat impresia că există o susţinere mare pentru iniţiativele preşedintelui. 

Dar, am mai perceput să există o anumită doză de scepticism cu privire la faptul dacă într-adevăr vor fi atinse rezultatele scontate, însă nu ni s-a spus direct acest lucru. Şi nu ştiu dacă aceasta ar însemna că oamenii se abţin să critice deschis acţiunile propuse sau dacă pur şi simplu nu şi-au format o opinie. Probabil aceste măsuri vor avea un impact, doar fiind asociate cu alte reforme mai largi în ţară, ca, de exemplu, reforma sistemului judiciar. 

Nu am vrut să spun că oamenii de afaceri sunt împotrivă, ci doar că s-au arătat preocupaţi de alte reforme. 

Este clar, ei consideră că pe termen mediu şi pe termen lung reformele mai profunde, cum ar fi reforma cadrului de reglementare, reforma sistemului judiciar, vor avea un impact mult mai serios decât reformele lansate de preşedinte. 

Am discutat cu oameni de afaceri, atât locali, cât şi de peste hotare, precum şi cu reprezentanţi ai serviciului public, care au afirmat că sistemul judiciar nu protejează în mod eficace drepturile cu privire la proprietate. Şi atâta timp cât situaţia respectivă se menţine nici o iniţiativă în domeniul reformei economice, respectiv cea a preşedintelui,  nu va avea un impact deplin. 

Îl aud pe un economist spunând mereu că la început de an a planificat afacerea pornind de la un curs de schimb, iar întărirea leului din ultimul timp i-a dat planurile peste cap.  Probabil de aceeaşi părere sunt şi exportatorii, car suportă pierderi. Credeţi că cursul valutar actual este real? Ce ar trebui să întreprindă BNM în acest sens? 

Banca Naţională ar trebui să-şi concentreze eforturile asupra  menţinerii nivelului jos al inflaţiei, lucru pe care îl face de fapt. Desigur, ei atrag atenţia şi asupra altor variabile economice, cum ar fi creşterea economică reală, rata şomajului, ratele dobânzilor şi cursul valutar. Dar obiectivul este şi trebuie să fie menţinerea inflaţiei la nivelul sub 10 la sută. Aceste fapt creează anumite complicaţii în ceea ce ţine de gestionarea fluxurilor de valută străină venite din exterior. Obiectivul BNM este de a preveni fluctuaţiile bruşte sau aplana fluctuaţia cursului.  

Banca Naţională a demonstrat că este pregătită  să creeze condiţii  ca, în fine, cursul valutar să se formeze  după principiile de piaţă. Anul trecut, când eram aici, am discutat cu jurnaliştii, mediul de afaceri, cu reprezentanţii Guvernului şi am spus că leul ar putea să se deprecieze până la nivelul de 14 lei pentru un dolar. Acum tendinţa s-a inversat. Ceea ce însemnă că, de fapt, nimeni nu ar putea prezice cu certitudine în ce direcţie se va mişca cursul valutar. Însă într-un sistem financiar modern există posibilităţi de a aplana riscurile. Şi cred că anume în acest domeniu mediul financiar, exportatorii, acei care îşi păstrează economiile în valută străină ar trebui să depună eforturi pentru a face ca lucrurile să se schimbe. Toţi ar trebui să găsească o modalitate de a gestiona riscurile, de a ajunge prin diferite modalităţi la un nivel al riscurilor mai confortabil.  

Soluţia alternativă ar fi inversarea absolut completă a situaţiei şi stabilirea unei rate de schimb fixe, cum ar fi în Bulgaria sau Macedonia. În această situaţie este nevoie să existe un buget public foarte puternic pentru ca să aplaneze  influenţele altor factori economici, astfel ca să menţină rata fixă a cursului valutar, fiindcă dacă statul este predispus să renunţe la instrumentele politicii monetare pentru menţinerea unui curs valutar stabil, atunci toată povara acestei sarcini cade pe umerii bugetului de stat. Dacă ne uităm la situaţia Bulgariei,  pe parcursul ultimilor ani bugetul a avut în fiecare an excedente de 2-3 la sută. 

Cursul valutar fluctuează la fel cum fluctuează şi preţul la benzină. În ultimul caz, dacă te îngrijorează fluctuaţia preţului la benzină, alegi să cumperi un automobil mai mic, care consumă mai puţină benzină, pentru a reduce riscurile. 

Unul dintre principalele motive pentru care se optează pentru rată flotantă de schimb valutar este ca această rată să constituie un tampon de protecţie împotriva şocurilor economice externe. Am fost martor în multe state, când cursul valutar constituie un amortizor al factorilor negativi din exterior. 

Din discuţiile cu autorităţile aţi avut certitudinea că legalizarea capitalului sau amnistia fiscală va fi o acţiune de o singură dată?  

Sunt sigur că autorităţile îşi dau bine seama cât este de important ca aceste acţiuni să fie de o singură dată. Toţi cu care ne-am întâlnit, începând de la preşedintele ţării şi până la şeful Inspectoratului fiscal principal de stat, înţeleg foarte bine că este un eveniment care va avea loc o singură dată. Este necesară o gestionare mult mai bună a administrării fiscale, astfel încât aceasta să fie suficient de eficientă ca să excludă acumularea arieratelor fiscale pe viitor. 

Care sunt obiectivele noului Memorandum de Politici Economice şi Financiare,  asupra căruia s-a căzut de acord în timpul vizitei misiunii FMI?

Noul Memorandum mai urmează să meargă la consiliul de directori al  FMI, de aceea nu aş dori să ofer detalii cu privire la conţinutul lui. El se bazează în mare parte pe textul Memorandumului precedent. Au fost păstrate obiectivele de bază anunţate de către Guvern.  

Sunt, de fapt, trei, maximum patru, obiective-cheie, care stau la baza acordului între FMI şi autorităţi. Primul este menţinerea stabilităţii economice. Noi avem în vedere, în primul rând, menţinerea inflaţiei sub 10 la sută. De asemenea, un obiectiv-cheie al autorităţilor este  reducerea gradului de implicare a Guvernului în activitatea de afaceri, precum şi îmbunătăţirea mediului de afaceri. Este vorba de reforma regulatorie, de procesul ghilotinei. Un al obiectiv este menţinerea stabilităţii sectorului financiar şi dezvoltarea sistemului financiar.

BASA-Press