Banii scumpi afectează inflaţia
În luna mai, goana după resurse a adus băncile în situaţia în care, cu scopuri de publicitate, au apărut dobînzi de atragere a depozitelor de 21,5% în lei şi de 14% - în dolari SUA şi euro. Dobînzile atît de mari au ca scop atragerea de către bănci a resurselor disponibile pe piaţă, de la populaţie şi agenţii economici.
Johan MATHISEN, reprezentantul permanent al FMI
în Moldova:
În ultima vreme, în Moldova a
crescut considerabil oferta de
bani, iar oferta de mărfuri şi
servicii rămîne,deocamdată, în
urmă. Astfel, este pe deplin
logic că Banca Naţională,
prin
acţiunile sale, caută să
limiteze masa monetară, astfel
ca ea să nu preseze atît de
puternic nivelul preţurilor de
consum. Noi sperăm că o asemenea
situaţie nu va dura mult şi deja
în lunile apropiate inflaţia va
începe să scadă. În viziunea
mea, costul real al banilor este
mult mai mic decît ratele de
atragere a banilor de la
populaţie, care se publică cu
scopuri de publicitate. Cu atît
mai mult cu cît la bănci există
diferite condiţii pentru
plasarea avantajoasă a banilor.
Astfel, depozitelor cele mai
scumpe le revin doar 10% din
resursele pe care băncile le
atrag pe piaţă. Costul total al
banilor pentru bancă este
determinat de preţul mediu, pe
care ea îl plăteşte pentru toate
resursele – capitalul propriu,
în care intră beneficiul
nerepartizat, banii acţionarilor,
resursele atrase de peste hotare
în cadrul liniilor de credit,
precum şi depozitele persoanelor
fizice şi juridice.