Johan Mathisen: FMI poate interveni rapid, dar să vedem care va fi rezultatul procesului politic

Interviu cu Johan Mathisen, reprezentantul Fondului Monetar Internaţional în Moldova

După trei ani şi jumătate de activitate la Chişinău,  rezidentul FMI Johan Mathisen a anunţat că trece la altă funcţie in FMI. „A fost un subiect la care m-am gândit întreaga vară şi a fost o decizie dictată, în primul rând, de motive  personale", a declarat dl Mathisen. El a rugat presa să nu politizeze acest subiect, „fiindcă, de regulă, când se anunţă că cineva îşi dă demisia din motive personale, adevărul este altul".

„Este o decizie personală. Am doi copii mici pe care i-am înscris la şcoală şi trebuie pe 31 august să se prezinte la prima lecţie.  Aş dori în prima zi de şcoală să fiu lângă ei. Trebuie să mă aflu fizic la Washington, ţinând cont că soţia mea este permanent pe drumuri, deplasări.".

Cum s-au schimbat economia moldovenească în aceşti trei ani şi jumătate în care v-aţi aflat la Chişinău?

De când am venit aici, lucrurile s-au schimbat substanţial. Până la criză Republica Moldova chiar urma o traiectorie pozitivă. Am văzut o descreştere bruscă la nivelul sărăciei. Existau semne foarte solide că Moldova se mişca repede de la modelul de creştere economică bazată preponderent pe consum în direcţia creşterii economice bazate pe investiţii. Până în iunie anul trecut a fost un proces foarte pozitiv care a dus la creştere investiţiilor private şi a celor străine, investiţiilor publice.

Dacă există voinţă politică şi politici corecte, într-o economie mică cum este cea a Moldovei impactul va fi imediat.

O misiune a Fondului, sosită la Chişinău pe 28 mai pentru a purta discuţii  cu autorităţile moldovene asupra unui nou program, a întrerupt negocierile cu două zile înainte de încheierea vizitei (10 iunie - IMedia) fără a ajunge la un acord. Într-un comunicat de presă atunci s-a anunţat că  FMI este dispus şi în continuare să acorde sprijin financiar RM, în acest scop misiunea urmând să revină în Moldova, în toamna anului curent, după alegerile parlamentare anticipate şi desemnarea unui nou guvern". Pe când ne putem aştepta la o nouă misiune?

Am căzut de acord că fac parte din echipa care să revină în Republica Moldova  în cazul în care va fi exprimată dorinţa de a iniţia negocieri pe marginea unui eventual nou program cu autorităţile. Lucru ce s-ar putea întâmpla pe parcursul a câtorva săptămâni sau luni. Noi am anunţat autorităţile curente, cât şi partenerii din cadrul coaliţiei că suntem gata şi suntem disponibili să începem imediat discuţiile pe marginea unei eventuale asistenţe pentru Moldova.

Există câteva condiţii preliminare, care vor fi enunţate, cea mai importantă fiind existenţa unui partener cu care să negociem. Mai exact, avem nevoie să ne asigurăm că există un partener de negocieri care nu numai să negocieze, dar şi să fie capabil să realizeze eficace politicile asupra cărora se va conveni asupra programului cu FMI. Cu alte cuvinte este nevoie să existe un guvern operaţional, care să poată realiza modificări în politicile curente.  

Suntem gata să venim în ajutorul  Republicii Moldova sub orice formă care va fi considerată cea mai bună. De asemenea, am putea interveni rapid, dar rămâne să vedem care va rezultatul procesului politic.

Pe ce se vor axa discuţiile în procesul de negociere a unui nou acord?

În cea mai mare parte pe modalităţile de reforme, acoperirea deficitului de finanţare considerabil cu care se confruntă şi se va confrunta Republica Moldova, situaţia macroeconomică, bugetar-fiscală, sprijinul extern.

Este clar că pe măsura aprofundării crizei, deficitul de finanţare va creşte. Pentru a acoperi acest deficit de finanţare şi a atenua impactul crizei, FMI este gata să-şi asume o parte din povară.

Care vor fi condiţiile?

Vor exista condiţii-cheie în cadrul unui nou program şi anume asigurarea unei sustanibilităţi bugetar-fiscale, adică o situaţie care poate fi ţinută sub control, realizarea unor politici monetar-valutare care să asigure condiţii pentru o creştere economică în baza investiţiilor şi o dezvoltare durabilă, precum şi existenţa unor politici sociale care să poată atenua impactul negativ asupra categoriilor socialmente vulnerabile ale populaţiei, care în cea mai mare măsură sunt afectate de criză.

Statul vinde în cantităţi tot mai mari hârtii de valoare (VMS) pentru a acoperi deficitul bugetar în creştere.  În şapte luni au fost utilizate pentru acoperirea deficitului bugetar  1 miliard de lei obţinuţi din vânzarea titlurilor de stat. Nu credeţi că aceste emisiuni nesăbuite de valori mobiliare de stat ar putea duce la o incapacitate de plată pe intern?

Pot răspunde doar în general. Lipsa de finanţare externă a deficitului bugetar arată că chiar dacă ai folosi toate resursele interne pentru acoperirea acestuia totuşi ar rămânea exista necesităţi în finanţare externă. Sau ar trebui să schimbi radical politicile promovate pentru a asigura încasările la buget.

Deficitul de 2.5 miliarde, potrivit calculelor noastre reprezintă 11% din PIB. Există doar trei alternative pentru a îmbunătăţi situaţia,  una ar fi modificarea politicilor fiscale, ce ar duce la creşterea veniturilor la buget şi reducerea cheltuielilor,  doi: contractarea unor credite de la băncile comercial şi trei: contractarea unor credite externe.

Probabil ar trebui să fie o decizie politică, care anumite acţiuni să fie întreprinse.  Dacă va fi creat un guvern funcţional , dacă va exista dorinţa de a discuta  politicile, atunci este  mare posibilitatea de a asigura stabilitatea bugetului.

Când ar putea să ajungă în Republica Moldova banii de la FMI în cazul în care se va ajunge la un nou acord?

Banii ar putea să vină în cel mai bun caz la sfârşitul anului 2009, începutul anului 2010. Procedurile durează. În cazuri excepţionale acest proces poate dura mai puţin faţă de procedurile standard. Este vorba de finanţări de urgenţă. Şi s-ar putea ca Moldova să facă parte din categoria statelor respective.  Dar viteza, din punctul nostru de vedere, depinde de durata procesului politic. E greu să credem cu certitudine că programul cu FMI, negocierile şi aprobarea programului,  va avea loc până la finele anului curent.  Dar, de fapt, depinde până la urmă de procesul politic de aici.

În ce măsură intenţia Guvernului de a contracta credite bilaterale de sute de milioane de dolari corespunde angajamentelor faţă de FMI?

Republica Moldova a depăşit deja pragul care îi impunea  condiţii de contractare exclusiv în condiţii concesionale a împrumuturilor externe.

Adică în trecut, dacă exista un program PGRF cu FMI, exista şi o limită foarte strictă, era absolut interzis orice împrumut pe bază comercială şi această condiţie putea fi depăşită doar în cazuri excepţionale,  cu acordul consiliului de directori ai FMI.

La moment Moldova a fost trecută în altă categorie de ţări. În afară de aceasta programul a expirat, formal  autorităţile nu au obligaţiuni în baza programului cu FMI. Adică restricţia care era în programul trecut a expirat. Când va sosi misiunea, o parte din discuţiile FMI cu autorităţile moldovene vor fi purtate şi analizele se vor referi  la necesităţile de finanţare şi împrumuturile pentru plata cărora şi-a luat angajamentul.  Ceea ce este clar la moment este că Moldova are necesităţi de finanţare substanţiale, atât la nivel de buget, cât şi pe extern,  care vor trebui acoperite, fie finanţate sau vor trebi reduse.

Credeţi că mai este actuală elaborarea unui plan anticriză?

Este important cât mai rapid să fie adoptate şi implementate acţiuni ce ar duce la diminuarea efectelor crizei.  Şi dacă am face parte din acest proces, i-am acorda tot sprijinul.