"Tokhir Mirzoev: Principala provocare în 2011 va fi continuarea reformelor începute în 2010"

Interviu cu Tokhir Mirzoev, reprezentantul Fondului Monetar Internaţional în Republica Moldova

 

-- Cum apreciaţi anul 2010 pentru economia moldovenească?  Care, în opinia D-voastră, au fost reuşitele anului 2010? Ce anume a făcut bine Guvernul? Credeţi că putem deja vorbi de depăşirea crizei de către Republica Moldova?  

 

-         2010 a fost un an destul de complicat. Primul an de după criză este, de regulă, destul de complex, dar totodată acesta este un an în mare măsură important pentru determinarea direcţiei de relansare a economiei. Situaţia a fost complicată nu numai în aspect economic, ea a fost agravată şi de incertitudinea politică. În aceste condiţii nu a fost, probabil,  uşor să promovezi politicile economie şi totuşi aceste perioade mai dificile oferă anumite posibilităţi.

 

Primul an după criză îţi oferă posibilitatea să evaluezi situaţia, să priveşti în urmă ca să înţelegi cauzele crizei, dar totodată oferă o bună oportunitate pentru reorientarea politicilor economice, începerea unor reforme structurale profunde, pentru a reda economiei o nouă pornire, un nou impuls, care ar fi nu numai unul nou, dar şi mai bun.

 

S-a făcut foarte mult, în pofida acestor dificultăţi care au existat. În general, apreciem rezultatele acestui an pentru Republica Moldova drept foarte pozitive. Cât priveşte finanţele publice s-au depus multe eforturi. Pe parcursul anului s-a reuşit, în pofida instabilităţii politice, să fie constrânsă creşterea cheltuielilor de stat. Ba mai mult, a fost redus deficitul bugetar. Ca urmare a creşterii economice au crescut veniturile, care nu numai că vor permite menţinerea deficitului bugetar prevăzut de programul cu Fondul, dar şi a dat posibilitate Guvernului pe parcursul anului să facă faţă unor cheltuieli neprevăzute ca, de exemplu, construcţia de case pentru persoanele care au avut de suferit în urma inundaţiilor şi altele.

 

Cât priveşte executarea bugetului, nota este destul de pozitivă. De asemenea, politica monetară s-a consolidat, atât în ceea ce priveşte partea tehnică, cât şi ca rezultate, în ciuda creşterii rapide a inflaţiei la început de an şi majorarea tarifelor. Inflaţia este sub 10 la sută, ne aşteptăm la o creştere a preţurilor în acest an de 8,0%. Au fost iniţiate câteva reforme structurale pe diferite direcţii. Compensaţiile sociale au devenit mai direcţionate pe categoriile populaţiei care într-adevăr au nevoie de ajutor. Acoperirea cu compensaţii s-a extins pe parcursul anului. În perioada rece a anului compensaţiile au fost acordate nominativ, orientate fiind pe adrese concrete.

 

Au fost adoptate modificări importante la legea privind instituţiile financiare şi sistemul depozitelor garantate. De asemenea, a fost iniţiată o reformă ambiţioasă a administrării fiscale. Strategia respectivă a fost aprobată recent în şedinţă de Guvern. Aceste lucru este foarte important pentru dezvoltarea businessului.

 

În pofida situaţiei dificile, s-a reuşit multe, astfel că, în general, suntem destul de satisfăcuţi de îndeplinirea programului.

 

-- Cum credeţi, în ce măsură Guvernul şi Banca Naţională au îndeplinit Memorandumul de politici economice şi financiare convenit cu FMI?

 

Toate acţiunile incluse în Memorandum au fost efectuate şi programul continuă. La moment, aprecierea este pozitivă. Desigur, foarte multe lucruri urmează să fie făcute în anul viitor. Cu nerăbdare aşteptăm instalarea noului Guvern pentru a continua activitatea pe aceste direcţii.

 

-         -- Şi, totuşi, experţii FMI care urmau să vină la sfârşitul anului 2010 într-o misiune de evaluare, şi-au amânat vizita din cauza alegerilor anticipate…

 

Nu este nimic deosebit în acest lucru. Este un scenariu normal în condiţiile în care într-o ţară au loc alegerile. Nu este singular exemplul Moldovei. S-a întâmplat acest lucru şi în alte ţări. Misiunea este amânată până la constituirea noului guvern. Următoarea misiune va evalua indicatorii de la sfârşit de an, precum şi va purta discuţii privind politica fiscală şi bugetul pentru anul 2011, politica cheltuielilor publice pe termen scurt, de asemene ,schimbările  structurale. Amânarea vizitei, cred eu, nu are o importanţă critică, importantă este esenţa. 

 

-         -- Ce probleme credeţi că au rămas nerezolvate în 2010 sau ce se putea face mai bine?

 

Este clar că mai totdeauna există loc pentru mai bine, există posibilităţi de îmbunătăţire. Sunt lucruri care puteai să fie făcute altfel, dar cred că nu aceasta este principalul, important să ne uităm la ceea ce s-a făcut şi în ce direcţie se mişcă politicile economice.

 

-         -- În ce măsură s-au confirmat prognozele FMI în ceea ce priveşte evoluţia economiei moldoveneşti
în 2010?

 

Pe parcursul anului, previziunile Fondului au fost revăzute şi corectate de câteva ori. Creşterea a fost o surpriză pozitivă, cel puţin la acest moment. Evoluţia preţurilor a fost acea pe care ne-o imaginam la început de an, adică se aştepta un salt inflaţionist în primele luni ale anului, că impactul creşterii tarifelor la resursele energetice va slăbi treptat spre vară şi presiunea inflaţionistă a acestor majorări se va micşora şi în a doua jumătate a anului nivelul inflaţiei va descreşte şi se va stabiliza. Şi acest scenariu s-a confirmat. În ciuda faptului că în luna mai anticipam o inflaţie la nivel de 10%, la sfârşit de an, rata totuşi va fi mai mică, probabil 8,0%. Adică, este o situaţie mai bună decât ne aşteptam. 

 

Creşterea cererii interne a fost relativ mai rapidă decât presupuneam iniţial, din contul relansării creditului bancar şi creşterii transferurilor băneşti de peste hotare.

 

-         -- Atunci când vorbim de o economie mică ca cea moldovenească, la ieşirea din criză a acesteia ce contează mai mult factorul extern sau cel intern?  

 

Cred că factorul extern a fost şi va fi un factor important pentru ţări ca Moldova. Un rol esenţial îl joacă, în primul rând, cererea la mărfurile moldoveneşti peste hotare, precum şi transferurile băneşti efectuate de migranţii moldoveni, care muncesc peste hotare. Este de înţeles că mulţi din aceşti factori nu ţin de competenţa autorităţilor, în particular a Guvernului, care nu poate să influenţeze aceşti factori externi. Cererea la mărfurile moldoveneşti pe pieţele externe nu depinde în mare măsură de ceea ce face Guvernul. Sau, de exemplu, posibilităţile migranţilor de a transfera bani în ţară nu depind de politicile promovate de guvernare.

 

Autorităţile ar trebui să-şi îndrepte efortul pe direcţiile pe care le pot influenţa. Pentru ţări, ca Moldova, succesul în perspectiva îndelungată vor depinde doi factori: în primul rând, capacitatea de a concura pe piaţa externă şi a vinde mărfurile sale şi, în al doilea rând, capacitatea de a se adapta şi reacţiona abil la schimbările în factorii externi. Este vorba, în fond, de competitivitatea economiei, care depinde, la rândul ei, de conjunctura pe piaţa muncii, nivelul şi calitatea instruirii, gradul de dezvoltare a infrastructurii, stabilitatea macroeconomică, precum şi calitatea cadrului legislativ de dezvoltare a afacerilor.

 

-         -- Care, în opinia D-voastră, vor fi principalele provocări pentru economia Republicii Moldova
în 2011?

 

Principala provocare este continuarea reformelor începute în anul 2010. Este încă mult de făcut. Este necesar, în primul rând, continuarea activităţilor în vederea menţinerii stabilităţii macroeconomice, reducerea deficitului bugetar, optimizarea cheltuielilor curente, administrării fiscale. Acea strategie privind administrarea fiscală, care a fost aprobată, ar trebui să fie îndeplinită. O preocupare de zi la zi ar trebuie să fie lichidarea datoriilor curente din sectorul energetic pentru a se proceda la rezolvarea problemei legate de datoriile vechi, restructurarea sectorului în general. Se simte imperios necesitatea iniţierii unor reforme structurale mai profunde în sectoare ca învăţământul şi administraţia de stat. De asemenea, în atenţia guvernării ar trebui să fie îmbunătăţirea mediului de afaceri, stimularea exportului.

 

-         -- Mai mulţi economişti declarau că nu ne putem aştepta că relansarea economiilor după criză va fi la fel de bruscă ca şi căderea acestora în 2009. Vedem, însă, că Moldova a atins după nouă luni ritmul de creştere dinaintea crizei. Nu poate să ducă aceasta la o supraîncălzire a economiei?

 

Nimic nu este rău în acest ritm de creştere relativ înalt. Important este ca autorităţile să profite de aceasta şi să depună eforturi în vederea reorientării economiei spre alt model de creştere. Accentul trebuie să fie pus pe calitatea creşterii, astfel că să fie diminuate riscurile într-o perspectivă îndelungată.

 

-         -- Cât, de fapt, durează trecerea la un  alt model de creştere economică?

 

Evident că nu este vorba de un an-doi. Durata acestei perioade de tranziţie depinde de fermitatea politicii economice. Cu cât mai agresive şi decisive vor fi reformele, cu atât mai rapid se va schimba modelul de creştere. Viteza de mişcare spre un nou model depinde de mulţi factori, dar este clar că o economie nu poate fi reorientată într-un an-doi.

 

-         -- Ce aţi dori Republicii Moldova în ajunul anului 2011?

 

Aşi vrea, în primul rând, să doresc tuturor cetăţenilor Moldovei sărbători fericite. Să se împlinească tot ce îşi doresc. În 2010 să aibă parte de mai puţine momente de stres, mai puţine şocuri, iar acele tendinţe pozitive care s-au profilat în anul 2010 să fie continuate. Multă sănătate şi fericire. Un plin de împliniri. La Mulţi Ani!

 

Sursa