2011-04-18/11:53/ O nouă misiune FMI de evaluare vine la Chişinău la sfârşit de aprilie Chisinau (IPN) O nouă misiune a Fondului Monetar Internaţional urmează să sosească în Republica Moldova la sfârşitul lunii aprilie pentru cea de-a treia evaluare a implementării Programului de cooperare a Republicii Moldova cu FMI. Informaţia a fost comunicată de reprezentantul permanent al FMI la Chişinău, Tokhir Mirzoev, într-un interviu pentru Radio Moldova, transmite Info-Prim Neo. Recent FMI a acordat Moldovei o tranşă de împrumut în sumă de 50 de milioane de Drepturi Speciale de Tragere, echivalentul a 79 de milioane de dolari, dintre care 24 de milioane de dolari pentru consolidarea poziţiei bugetare şi 55 de milioane de dolari pentru suplinirea rezervelor valutare ale Băncii Naţionale a Moldovei. „Prin oferirea acestei tranşe de împrumut FMI a demonstrat că susţine eforturile depuse de Republica Moldova în realizarea Programului de cooperare. Cu siguranţă, mai sunt multe de făcut în domeniul reformelor, dar noi avem certitudinea că autorităţile se vor ţine de cuvânt în ceea ce priveşte angajamentele asumate”, a declarat Tokhir Mirzoev. Legea bugetului de stat pe anul curent prevede un deficit bugetar de 1,9% din PIB (2,5% în 2010). Potrivit reprezentantului FMI, este o cifră rezonabilă pentru situaţia economică a ţării. „Aşteptările noastre sunt cele despre care am mai vorbit. Moldova va înregistra pe parcursul anului curent o creştere economică de 4,5% în termeni reali, iar rata anuală a inflaţiei la sfârşitul lui 2011 ne aşteptăm să fie de 7,5%. Tendinţa de creştere a consumului va continua, ceea ce va conduce la majorarea deficitului contului curent, dar sperăm că pe termen mediu acesta se va reduce, încadrându-se în normalitate”, a menţionat oficialul de la FMI. În ceea ce priveşte reformele convenite în Programul de cooperare, Tokhir Mirzoev a subliniat că orice reformă presupune costuri, dar aceste reforme sunt în beneficiul ţării. De exemplu, reforma administrării fiscale va îmbunătăţi situaţia în domeniul finanţelor publice, pe de o parte, şi, pe de alta, va reduce factorul uman în relaţia dintre fisc şi contribuabili. Reforma sistemului de educaţie va eficientiza, cu timpul, acest sistem, va face mai calitative serviciile educaţionale. Reforma serviciului public va permite ca acesta să devină mai dinamic şi mai aproape de necesităţile şi aspiraţiile oamenilor etc. „Ideea este de a minimiza, pe cât este de posibil, aceste costuri. Trebuie să ştim şi să vrem să analizăm raportul dintre costuri şi beneficiile viitoare. Noi considerăm că beneficiile pe care le va aduce ţării şi tuturor oamenilor reformele din Programul de cooperare vor fi cu mult mai mari decât costurile”, a remarcat Tokhir Mirzoev. Reprezentantul permanent al FMI la Chişinău a spus că trecerea de la modelul economic bazat pe consum şi remitenţe la altul, bazat pe atragerea investiţiilor, majorarea exporturilor de mărfuri şi servicii, dar nu de forţă de muncă, este un proces care nu poate fi obţinut într-o zi şi nici într-un an. Schimbarea paradigmei de dezvoltare economică se produce în funcţie de ritmul cu care sunt promovate reformele. Un rol mare îi va reveni integrării economiei pe pieţele din regiune, în special piaţa europeană, cu păstrarea relaţiilor cu pieţele tradiţionale. Întrebat de câţi ani ar avea nevoie Republica Moldova ca să atingă nivelul de dezvoltare pe care îl au unele ţări din UE, oficialul de la FMI a spus că depinde de viteza cu care se va mişca ţara. „E ca şi în povestea cu căruţa şi calul. Dacă întrebaţi în cât timp va ajunge în satul vecin, răspunsul va fi: depinde cu ce viteză va merge calul. Şi dacă persoanele care ţin hăţurile nu sunt pricepute apoi, în general, s-ar putea să nu ajungă. În anumite condiţii drumul poate fi parcurs foarte repede. Factorul extern, de asemenea, este important în acest parcurs, dar principalul este viteza şi calitatea cu care vor fi realizate reformele”, a adăugat reprezentantul permanent al FMI în Republica Moldova. Potrivit unor calcule efectuate de experţii economici, Republica Moldova, în condiţiile unei creşteri anuale de 10%, ar avea nevoie de cel puţin 7 ani pentru a atinge nivelul de dezvoltare al Letoniei şi de 14-15 ani pentru nivelul Cehiei sau Sloveniei. În 2010 Moldova a obţinut o creştere economică de 6,9%. Din 2000 până la criză, PIB-ul Republicii Moldova a înregistrat în medie o creştere de 5% anual, iar în 2009 PIB a scăzut cu circa 7 la sută.