2011-06-06/11:41/
Decizia de a iniţia programe cu FMI o iau ţările şi nu Fondul, Tokhir Mirzoev
Chisinau (IPN)
Programele Fondului Monetar Internaţional Internaţional, negociate cu o ţară sau
alta, presupun reforme, iar implementarea lor este însoţită de anumite costuri
sociale, mai mari sau mai mici. Astfel, ţările beneficiare sunt cele care decid
dacă au nevoie de aceste reforme, şi de un program cu FMI. Declaraţia a fost
făcută de reprezentantul FMI în Republica Moldova, Tokhir Mirzoev, la şedinţa
Clubului de Presă din Chişinău, iniţiată de Comitetul pentru Libertatea Presei,
transmite Info-Prim Neo.
Potrivit lui Tokhir Mirzoev, în cadrul acestor programe FMI evaluează sistematic
situaţia macroeconomică şi corectitudinea politicilor bugetar-fiscale şi
monetare aplicate. Aceste evaluări constituie un semnal pentru potenţialii
investitori. De asemenea, FMI acordă sprijin financiar pentru menţinerea
stabilităţii macroeconomice, precum şi asistenţă consultativă în acest sens.
„La sfârşitul anului 2009, când consecinţele crizei financiare mondiale afectase
grav economia Republicii Moldova, când veniturile bugetului s-au redus drastic,
iar deficitul bugetar a atins cifre îngrijorătoare, Moldova nu avea prea multe
alternative prin care să obţină bani în vederea redresării situaţiei, în afară
de negocierea unui program cu FMI”, a menţionat Tokhir Mirzoev.
Reprezentantul FMI consideră că a fost o decizie corectă, care a ajutat ţara să
iasă din criză: a fost redus deficitul bugetar, s-a îmbunătăţit situaţia cu
finanţele publice, relansarea economiei s-a produs mai repede decât se aştepta
şi Moldova a obţinut o creştere economică bună, nu doar comparativ cu ţările din
regiune, dar şi cu ţările europene.
Potrivit lui Tokhir Mirzoev, Guvernul implementează cu succes programul convenit
cu FMI, dovada oferind-o şi evaluările făcute de ultima misiune a FMI la
Chişinău. În privinţa costurilor reformelor preconizate de acest program, Tokhir
Mirzoev susţine că acestea pot fi diminuate prin aplicarea unor politici sociale
orientate spre categoriile de populaţie care, la prima etapă, vor avea de
suferit mai mult. FMI şi alţi parteneri de dezvoltare ajută autorităţilor la
identificare acestor politici. Oficialul de la FMI subliniază că reformele
trebuie apreciate nu doar din perspectiva beneficiilor imediate, dar şi a celor
de viitor.
Având în vedere că, din 2012, Guvernul intenţionează să revină la aplicarea
impozitului pe profitul companiilor şi că mărimea acestuia va fi de 12%,
ziariştii l-au întrebat care, crede, ar putea fi reacţia potenţialilor
investitori străini. „Propunerea nu vine de la FMI, ci de la Guvernul Moldovei.
Posibilitatea revenirii la aplicarea unui impozit unic pe profitul companiilor a
fost examinată încă la sfârşitul anului 2009, ca o sursă de completare a
acumulărilor la buget. Atunci nu s-a vorbit doar de mărimea acestuia. Credem că
aplicarea unui impozit de 12% nu va afecta competitivitatea întreprinderilor
moldoveneşti, iar în ceea ce priveşte potenţialii investitori străini, ei iau în
consideraţie şi alţi factori când îşi formulează decizia investiţională, de
exemplu stabilitatea politică , pe cât este de atractiv climatul de afaceri şi
cel investiţional. Comparativ cu alte ţări din regiune nu este un impozit mare”,
a declarat reprezentantul FMI în Republ ica Moldova.
În ceea ce priveşte aplicarea, din 2007, a taxei zero la profitul reinvestit al
companiei, Tokhir Mirzoev a spus că nu se poate aprecia retroactiv că a fost
decizie greşită. Ea fost luată într-un anumit moment şi nimeni nu bănuia că
înainte se aşteaptă o criză financiară globală.
Seria şedinţelor Clubului de Presă din Chişinău, iniţiată acum de Comitetul
pentru Libertatea Presei, se desfăşoară în cadrul proiectului „Să revenim la
Democraţie! Fortificarea capacităţilor profesionale ale jurnaliştilor,
consolidarea cooperării guvernamentale, promovarea mass-media liberă în
Republica Moldova”, proiect implementat de Fundaţia Konrad Adenauer (Konrad
Adenauer Stiftung - KAS), fundaţie politică germană care promovează democraţia
şi buna guvernare, în parteneriat cu Academia Politică a Partidului Popular
Austriac (PolAk) şi Comitetul pentru Libertatea Presei (CLP-Moldova). Proiectul
este finanţat de Uniunea Europeană, prin intermediul EIDHR (Instrumentul
European pentru Democraţie şi Drep¬tu¬rile Omului).
Introducerea impozitului pe venit in Moldova nu va lovi climatul
investitional din tara - Tohir Mirzoev.
Despre aceasta, reprezentantul misiunii FMI in Moldova Tohir Mirzoyev a
spus in cadrul sedintei ordinare a Clubului de presa mentionind ca,
necesitatea introducerii impozitului pe venit a fost discutata inca la
semnarea Memorandumului Moldovei cu FMI, de aceea pentru mediul de
afaceri aceasta veste nu ar trebui sa fie neasteptata. Tohir Mirzoev a
subliniat ca aceasta masura este menita sa sprijine bugetul tarii, si
nici intr-un fel nu va influenta atractivitatea investitionala a
Moldovei. "Trebuie sa se indeparteze sistemul de facilitare a
investitorilor, acordarea diferitor beneficii si facilitati fiscale.
Investitorii trebuie sa fie atrasi prin reguli simple, clare si conditii
transparente", - a spus reprezentantul FMI in Moldova, mentionand ca
rata impozitului pe profit (12%) propusa de Ministerul Fiantelor este
una dintre cele mai scazute din regiune. Dupa cum a fost relatat
anterior, din 2007 pana in prezent in Moldova functioneaza rata zero a
impozitului pe venit. Aceasta masura, impreuna cu amnistierea
capitalului, a vizat cresterea capitalizarii economiei tarii,
consolidarea procesului de investitii, reducerea inflatiei, legalizarea
economiei subterane. De la 1 ianuarie 2012 in Moldova va fi anulata rata
zero a impozitul pe venit a persoanelor juridice si introdusa o suma
forfetara a impozitului pe venit in marime de 12%. / / 06.06.2011 -
InfoMarket.
|
